Principală  —  Ştiri  —  Economic   —   Cum (nu) pot achiziționa cetățenii…

Cum (nu) pot achiziționa cetățenii lemne de foc. Președinta CALM: „Este dezastru în toată procedura”. Ministerul Mediului: „Există unele dificultăți pentru o anumită categorie de oameni pentru ca să-și aducă lemnul acasă”

Odată cu lansarea platformei lemne.md, prezentată de către Guvern drept „un sistem informațional de gestionare a procesului de distribuire a lemnelor în R. Moldova, util pentru cetățeni și primarii localităților”, oamenii au acces la datele despre lemnele de foc disponibile, prețul acestora, dar și o persoană de contact pe care o pot apela pentru a procura masa lemnoasă de care au nevoie.

ZdG a contactat mai mulți reprezentanți ai întreprinderilor pentru silvicultură, Ministerul Mediului, dar și mai mulți reprezentanți ai autorităților administrației publice locale pentru a afla cât de accesibil este procesul de aprovizionare cu lemne de foc și cum are loc acesta, după ce un cititor ne-a semnalat situația dintr-un sat din raionul Orhei, menționând că localnicii pot achiziționa lemne de foc „doar câte 20 de persoane pe săptămână”, conform unei liste întocmite de primăria localității și că s-ar putea să „aștepte până la primăvară rândul”.


Autoritățile Publice Locale (APL) joacă rolul principal în schema gândită de autoritățile centrale pentru aprovizionarea populației cu lemne de foc pentru perioada rece a anului. Tatiana Badan, președinta Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), care ocupă și funcția de primară a satului Selemet, raionul Cimișlia, crede că „s-a făcut o greșeală din start” atunci când Ministerul Mediului a solicitat autorităților publice locale să instituie „liste a doritorilor” de a procura lemne, pentru că organizarea ar fi devenit responsabilitatea acestora.

„Este o incertitudine și o presiune foarte mare asupra autorităților publice locale”

Cu părere de rău, deja fusese anunțat și prin intermediul televiziunilor, mass-media, ca cei care vor, să se adreseze la primării pentru a putea procura ulterior lemne. Cred că s-a făcut o greșeală pentru că nu s-a luat în calcul câți metri steri, masă lemnoasă, este disponibilă pentru tăiere în această perioadă de toamnă-iarnă”, menționează președinta CALM. Cantitatea posibil de achiziționat de fiecare gospodărie a fost limitată abia atunci când primarii au atenționat autoritățile centrale, susține Tatiana Badan.

Publicitate
Publicitate

„În toate localitățile din R. Moldova oamenii, iar acum nu putem spune că au fost anume din categoriile foarte vulnerabile, s-au înscris, pentru că toată lumea este speriată că nu va reuși și vor să se asigure pentru perioada de iarnă (…). După ce au intervenit APL s-a venit cu o altă abordare și au spus că este limitată cantitatea masei lemnoase și deja au solicitat ca noi iarăși, din aceste liste să selectăm în primul rând categoriile cele mai social-vulnerabile după care celelalte categorii sociale. Noi, autoritățile publice locale nu prea putem să facem asta, pentru că în sat toți au nevoie. Este foarte greu ca un primar să facă dreptate. Gospodăriile de silvicultură au făcut reuniuni prin raioane și au anunțat primarii că aceștia trebuie cu un angajat al primăriei sau al întreprinderii silvice să meargă din casă în casă, să vadă cine are lemne și cine nu (…). Și acum este un dezastru în toată procedura aceasta”, explică președinta CALM.

Aceasta a dat exemplul satului Selemet, raionul Cimișlia, care are o populație de aproximativ 4 mii de persoane, dintre care 700 sunt pensionari sau cu nevoi speciale. Aici s-au înscris pentru a cumpăra lemne de foc circa 500 de oameni.

„Este o incertitudine și o presiune foarte mare asupra autorităților publice locale. Până la urmă nu a fost un mecanism clar de distribuire. Iată, trebuie să prezentăm o listă de 40 de persoane la gospodăriile de silvicultură, iar bătrânii trebuie să se ducă în satul vecin. Cine să-i mobilizeze, să-i urce în transport, să achite acolo plata pentru 3 metri steri, după care oamenii să revină înapoi în localitate? Statul ar fi putut monitoriza prețurile pentru a nu ajunge să fie exagerate sau să nu aibă loc acte de corupție la ocoalele silvice, „un fel de reglementare” (…)”, crede primara.  

„Dar cât costă transportul, munca, pe cine să găsim ca să încarce și să descarce?”

„CALM a propus ca cei care procură primii lemne să fie cei mai vulnerabili: țintuiți la pat, nu au pe nimeni sau rudele sunt în diasporă. După ce aceștia ar fi cumpărat lemnele de care au nevoie, ar fi putut achiziționa și restul populației. Acum, ei încearcă să rezolve această problemă, dar pun povara pe autoritățile publice locale împreună cu gospodăriile silvice. Gospodăriile și-au făcut treaba, au tăiat lemnele și ne spun să venim să achităm la ei dar să ne ducem în pădure care este la câțiva kilometri de sat. Nu este ușor să intri în pădure, sunt defectuoase drumurile (…). Eu vedeam așa: dacă statul știe precis câtă masă lemnoasă este, să fie pe două-trei categorii repartizat, dar nu mai mult de 3 metri, ca să putem ieși din iarnă, iar pădurarii să scoată toate lemnele, ca să nu fie în pădure, dar la o margine, ca să fie accesibil. Noi nu știm ce să spunem oamenilor, cât costă. Bine, lemnele știm, dar cât costă transportul, munca, pe cine să găsim ca să încarce și să descarce, nu știm, e complicat”, susține Badan.

Aceasta mai spune că ar fi trebuit definit mai bine care este rolul gospodăriilor silvice, care este rolul Guvernului și care este rolul APL în lanțul de achiziționare a lemnelor de foc de către populație.

„Suntem puși în fața unei probleme pe care a creat-o altcineva, pentru că cetățeanul alege primarul și spune că primarul trebuie să organizeze. A fost inițiativa Guvernului, poate nu a fost cea mai rea, dar nu a fost consultată. Nici nu atât Guvernul, cât Ministerul Mediului, poate de aceea doamna a demisionat. Nu a ieșit nimeni să spună: „Oameni buni, s-a făcut o gafă, ne cerem scuze, căutăm acum soluții. Nu putem să oferim la toată lumea lemne, pentru că nu sunt””, menționează președinta CALM.

Lemn pentru 20 de oameni pe săptămână? „Lumea nu era pregătită să se ducă să scoată lemnul din pădure”

O cititoare din satul Cucuruzeni, r. Orhei, a anunțat redacția că în această localitate, reprezentanții primăriei le spun oamenilor că lemnele de foc vor putea fi procurate conform ordinii din lista cu persoanele înregistrate în prealabil și că, săptămânal, doar câte 20 de persoane vor putea merge în pădure pentru a procura lemnele. „Rândul ar putea să ne ajungă la primăvară”, a constatat cititoarea ZdG. Contactat de ZdG, Vitalie Josan, șeful ocolului silvic Seliște, din cadrul întreprinderii pentru silvicultură Orhei, acolo unde oamenii din Cucuruzeni urmează să meargă pentru a cumpăra lemnul a precizat că distribuirea lemnelor „merge greu” pentru că, în prezent, încă se desfășoară tăierile. 

„Merge greu pentru că au loc acum tăierile, iar când se ia la evidență masa lemnoasă – se anunță primăriile, care stau la rând (…). Cred că oamenii vor reuși să cumpere lemne, pentru că tăierile abia au început, în iulie. Dacă acum pe săptămână sunt vândute lemne la circa 100-120 de gospodării, la sfârșitul lunii poate vor fi stocuri mai mari (…). Avem și lemne moi, pe care le propunem primăriilor și nu doresc (…). De exemplu astăzi au venit din satul Zorile 20 de persoane, dar nu au putut ridica lemnele pentru că este noroi în pădure. Depinde de stocuri și de timpul de afară (…). Cererea este mai mare decât anul trecut, de când s-a scumpit gazul. Acum sunt pe liste și oameni care au lemne, dar mai cumpără, ca moldovenii”, afirmă Josan.

Potrivit site-ului lemne.md, pentru comuna Cucuruzeni sunt în stoc peste 440 de metri steri de lemn, cel tare fiind la prețul de 700 de lei m/s, pe când cel de specii moi – 450 de lei. Potrivit platformei, stocul a fost actualizat duminică, 18 septembrie, deși datele ar trebui să fie introduse în fiecare zi. Comuna Cucuruzeni, care are o populație de peste 1 700 de persoane, are înscrise în lista întocmită de primărie peste 300 de gospodării care își doresc să achiziționeze lemne de foc. Totuși, ocolul silvic ar fi informat reprezentanții primăriei că în această săptămână nu vor putea vinde lemne.

„Nu se dă nimic, numai o dată ne-au sunat și ne-au spus de la silvicultură. Nu se dă pe săptămână. Au spus să așteptăm, că ne vor anunța ei când au lemn tăiat și ne va ajunge rândul a doua oară. Dar tot cred că vor putea doar 20 de oameni, mai mult nu ne vor permite. Până acum au cumpărat doar 11 oameni câte 3 metri steri. Lumea nu era pregătită să se ducă să scoată lemnul din pădure. E problema cu transportul și încă lemnul din pădure să-l ia (…)”, a spus o reprezentantă a primăriei din localitate.

„Vreau să spun că oamenii se alintă, caută salcâm gros, dar când sunt plantări nu vine nimeni”

Ștefan Focșa, administratorul întreprinderii silvo-cinegetică Taraclia, unul dintre raioanele cu cel mai mic stoc de lemne de foc, susține că, luni, 19 septembrie, ocolul silvic nu avea nici măcar 12 metri steri de lemn de foc pe teritoriul ocolului. Focșa susține că a „redirecționat locuitorii regiunii spre Cahul, Hîncești sau Tighina, acolo unde sunt stocurile mai mari”.

„Noi începem săptămâna aceasta tăieri la specii tari, o să avem un volum mai mare. Avem lista făcută la întreprindere și cea făcută de primărie, dar e o cantitate foarte mare, noi nu putem să o acoperim. Oamenilor cărora nu le va ajunge îi vom trimite la colegi, mai departe. Vor fi lemne, pentru că începe exploatarea parchetelor, dacă nu aici – la Cahul. Nu va rămâne nimeni fără lemne, numai să fie cine să le taie, că nu avem forță de muncă. Nouă ne-a pus sarcina numărul unul – să lucrăm și zi și noapte, dar să recoltăm masa lemnoasă. O să ne stăruim să avem lemne, de la lucrările de igienă, vom tăia din contul anului 2023. Vreau să spun că oamenii se alintă, caută salcâm gros, dar când sunt plantări nu vine nimeni. Au cote, dar nu vor să le împădurească. Noi avem doar 3 mii de hectare”, susține Ștefan Focșa.

„Până acum nu se făcea listă la primărie, venea fiecare persoană și ajungea la toți, chiar mai rămânea în stoc de pe an pe an. Dar acum, nu știu, s-a format panică”

Pentru a cumpăra lemne de foc, locuitorii orașului Telenești trebuie să-l contacteze pe Nicolae Jignea, reprezentantul întreprinderii pentru silvicultură Telenești. Nicolae Jignea afirmă că singurul mod în care întreprinderea va putea satisface cererea de lemne de foc este prin tăierile preconizate pentru anul 2023, dar care ar trebui să aibă loc până la sfârșitul anului 2022.

„Noi mai avem lucrări preconizate până la 1 octombrie, iar acum ne-au venit autorizațiile pentru trimestrul patru – peste 230 de metri cubi pe întreg ocolul. Aceasta nu este o cantitatea prea mare. Am vreo zece localități și orașul Telenești. Am listele de la primărie și în primul rând selectăm persoanele social-vulnerabile, iar după aceasta, dacă vom avea lemne, vom da și la restul. Am vândut și în luna august, dar acum avem puține lemne și dăm pe liste. La ziua de azi am 20 de metri steri în stoc. Cred că ne vor da, acum în noiembrie, autorizațiile la tăierile planificate pentru anul 2023. Dacă ne dau autorizațiile, cred că-i aprovizionăm pe toți cu lemne pentru că e cantitate mare. (…) Planul e același, și anii trecuți am tăiat aceeași cantitate. Până acum nu se făcea listă la primărie, venea fiecare persoană și ajungea la toți, chiar mai rămânea în stoc de pe an pe an. Dar acum, nu știu, s-a format panică. Sperăm că dacă mai dau tăierile planificate pentru anul 2023, în primul trimestru, îi aprovizionăm pe toți cu lemne”, crede Nicolae Jignea.

Ministerul Mediului: „După estimările pe care le-au făcut specialiștii de la Moldsilva, lemn există suficient pentru a face față tuturor cererilor”

Vlad Madan, consultantul principal al Ministerului Mediului, responsabil de comunicarea cu mass-media afirmă că mecanismul de distribuire a lemnului de foc rămâne a fi același ca în anii anteriori: oamenii merg la ocoalele silvice, achită, după care își ridică masa lemnoasă și pleacă.

„În vară s-a interzis comercializarea către agenții economici pentru că ei erau cei care dictau piața. Cât privește faptul că în unele ocoale silvice nu sunt lemne, se poate înregistra lucrul acesta pentru moment, pentru că s-au început deja tăierile și respectiv în scurtă vreme se vor completa stocurile”, subliniază reprezentantul Ministerului. Funcționarul a declarat că în cadrul Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) s-a discutat și posibilitatea de completare a stocurilor din alte ocoale silvice. „Pe parcursul acestei săptămânii o să fie făcută o analiză la zi a stocurilor existente și atunci ocoalele silvice care au mai puțin și există o cerere sporită – va fi acoperită (…). Cererea este mai sporită pentru lemnul de foc tare, dar există în majoritatea ocoalelor silvice stocuri disponibile de lemn moale, care este mai accesibil ca preț, iar cetățenii îl pot procura la ziua de astăzi. Lemnul de specii moi reprezintă o alternativă pentru cererea pe care o avem (…)”, afirmă Madan. 

Întrebat cum trebuie să fie organizat procesul de achiziție a lemnelor de foc, Madan a spus că „din toată ecuația aceasta trebuie să dispară autoritatea publică locală pentru că misiunea dânșilor a fost să întocmească o listă pentru ca Ministerul să poată estima masa lemnoasă necesară pentru sezonul rece și, practic, aici ar fi trebuit să se încheie istoria cu APL”. 

„Odată ce aceste liste au fost elaborate este un punct de plecare pentru administrațiile publice locale, care au și ei fâșii forestiere de protecție, de pe marginea drumurilor. Și dânșii ar putea suplini necesarul de masă lemnoasă, în condițiile în care în anumite locuri pentru moment se constată o lipsă (…). Nu știu de ce, de la început, colegii noștri din mass-media, în mare parte, au permis o carență de informații și s-a înțeles că oamenilor li se aduce acasă”, afirmă consultantul Ministerului Mediului. 

Totodată, Madan susține că listele întocmite de primării sunt utilizate doar la „unele ocoale silvice unde pentru moment există o masă lemnoasă insuficientă pentru a face față cererii”, iar la celelalte, cetățenii pot merge atunci când își doresc.

„În partea de sud și cea de nord sunt mai puține lemne pentru că sunt mai mici suprafețe de pădure. După ședința CSE se va decide, încă este în lucru procesul care ține de aprovizionarea tuturor oamenilor cu masă lemnoasă (…) După estimările pe care le-au făcut specialiștii de la Moldsilva, lemn există suficient pentru a face față tuturor cererilor. Până în acest an, a fost și această modalitate de a merge direct la ocolul silvic, dar existau și intermediari. Or, cei mai mulți dintre noi apelau la intermediari care solicitau un preț dublu și se aducea lemnul acasă. Acum, pentru a ține sub control prețul lemnului din țara noastră – s-au exclus intermediarii. Evident că există unele dificultăți pentru o anumită categorie de oameni pentru ca să-și aducă lemnul acasă”, confirmă Madan. 

Întrebat dacă această „categorie de oameni”, care au dificultăți, nu este cea pe care reprezentanții Guvernul au spus că, prioritar, va fi asigurată cu lemnele de foc, reprezentantul Ministerului Mediului afirmă că APL-urile trebuie să „se implice în asigurarea unui segment de oameni pe care aceștia îi știu din localitate”.

„Fie să le pună la dispoziție transportul, să li se ofere oameni sau o sumă de bani, este la discreția APL. Noi nu putem să ne luăm misiunea să asigurăm o categorie de oameni cu lemne aduse acasă”, a concluzionat reprezentantul Ministerului.

Contactat de ZdG în legătură cu procesul de aprovizionare a populației cu lemne de foc, directorul Agenției „Moldsilva”, Valeriu Caisîn, a menționat că autoritatea administrativă centrală se descurcă „în general bine”, dar „luptă cu detaliile”.

Site-ul lemne.md conține informații despre stocul de lemne disponibile

Guvernul a anunțat joi, 15 septembrie, lansarea platformei online lemne.md. R. Moldova ar avea disponibile, în prezent, peste 27 de mii de metri steri de lemne de foc, conform datelor prezentate pe site. Potrivit autorităților, site-ul reprezintă un sistem informațional de gestionare a procesului de distribuire a lemnelor în R. Moldova, „util pentru cetățeni și primarii localităților”. Conform deciziei CSE din 5 septembrie, fiecare gospodărie casnică poate achiziționa până la 5 metri steri de masă lemnoasă. În funcție de stocurile disponibile ale ocolului silvic care este atribuit localității, oamenii pot cumpăra 5 metri steri într-o tranșă sau în două tranșe (3 metri steri: septembrie-noiembrie; 2 metri steri: decembrie-februarie). Potrivit datelor prezentate pe site-ul lemne.md, cel mai mare preț al lemnului tare este la Întreprinderea pentru silvicultură Comrat – 875 de lei pentru un metru ster, pe când cel mai mic preț se găsește la Rezervația Naturală Prutul de Jos – 450 de lei.

Accesând pagina web www.lemne.md, cetățenii pot găsi informații despre cel mai apropiat ocol silvic, fiind „facilitat procesul de aprovizionare” a populației cu lemne de foc, se arată într-un comunicat al Guvernului. Pentru a afla ce ocoale silvice deservesc fiecare localitate, oamenii trebuie să utilizeze opțiunea de căutare, disponibilă pe lemne.md. Astfel, indicând localitatea, persoanele interesate pot afla denumirea ocolului silvic și localizarea exactă, persoana de contact și numărul de telefon al acesteia, stocul disponibil pentru vânzare, dar și prețurile stabilite de ocolul silvic, în funcție de specia lemnului de foc.

De asemenea, pe site-ul lemne.md pot fi găsite răspunsuri la cele mai frecvente întrebări, precum cantitatea de masă lemnoasă care poate fi cumpărată, prețurile acesteia, deciziile CSE privind planul de acțiuni de aprovizionare cu lemne de foc pentru perioada rece 2022-2023.

Publicitate
Publicitate