România a reușit să echipeze medicii moldoveni în lupta cu pandemia de coronavirus, a fost avocatul țării noastre în parcursul său de stat candidat pentru aderarea la marea familie europeană, iar acum reușește să țină becul aprins peste Prut, în timpul crizei energetice care a lovit R. Moldova. De Ziua Națională a României facem o incursiune în trecut și prezentăm cele mai notabile gesturi de sprijin oferit R. Moldova de către România în ultimii ani. 

La 30 aprilie 2020, o echipă formată din 42 de medici și asistenți medicali din cadrul Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Sănătății din România au venit în R. Moldova pentru a completa echipele medicale din țară în lupta împotriva Covid-19. Timp de 15 zile, medicii de peste Prut au acordat asistență medicală și îngrijire pacienților diagnosticați cu Covid-19, precum și misiuni de instruire a personalului medical din unitățile sanitare din Bălți, Chișinău și Cahul. Acest lucru se întâmpla în condițiile în care România, de asemenea, se confrunta cu o situație pandemică dificilă. În ziua când medicii români ajunseseră la Chișinău, Guvernul României a alocat o sumă de bani, pentru ca Ministerul Sănătății din România să achiziționeze echipament medical pentru spitalele din R. Moldova.

 Asistența umanitară în valoare de 3,5 milioane de euro

„Este mare nevoie, în Basarabia este o penurie de astfel de materiale și cred că noi, acum, trebuie să ne arătăm solidaritatea cu R. Moldova”, spunea atunci șeful Executivului de la București, Ludovic Orban.

Peste șapte zile, asistența umanitară acordată de România, în valoare de 3,5 milioane de euro, trecea Prutul. Medicamente, dispozitive medicale și materiale sanitare erau transportate în 20 de camioane. Pe traseul Leușeni – Chișinău, oamenii îi salutau pe oamenii veniți din România fluturând tricolorul și aruncând flori în fața camioanelor. Lotul de medicamente donat de România a fost întâlnit de către guvernarea socialistă sub podul de la Telecentru, și nu în Piața Marii Adunări Naționale. Politicieni, vârstnici și tineri, purtând măști și tricolorul, pe fundalul versurilor lui Adrian Păunescu, își întâlneau frații, la Chișinău.   

„Bună ziua, frate-frățioare, 

Eu sunt cel ce-n poartă ți-a bătut, 

Ca să te întreb ce te mai doare, 

Am venit aici de dincolo de Prut”, cântau cei prezenți la eveniment. 

Asistența umanitară acordată de România, în valoare de  3,5 milioane de euro, a ajuns în instituțiile spitalicești de pe întreg teritoriul R. Moldova.

13 camioane cu ajutor umanitar, în valoare de 2,3 milioane de euro 

La 29 decembrie 2020, după ce Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale, președintele României, Klaus Iohannis, aflat într-o vizită oficială la Chișinău, a anunțat un pachet de sprijin masiv pentru R. Moldova, care includea până la 200 de mii de doze de vaccin anti-Covid-19, motorină pentru agricultori și contribuții financiare pentru consolidarea societății civile și a independenței mass-media. Aproximativ șase mii de tone de motorină au ajuns la agricultorii moldoveni la începutul lunii februarie. 

La 19 februarie 2021, a ajuns și lotul umanitar promis. De această dată, ceremonia de predare a asistenței umanitare s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale. 13 camioane cu ajutor umanitar în valoare de 2,3 milioane de euro au făcut un tur prin centrul Chișinăului. Oficialii din România și R. Moldova au fost întâlniți de către mulțimea adunată în Piața Marii Adunări Naționale cu aplauze, tricolorul fâlfâind și cântece patriotice.  

„Îmi face o deosebită plăcere să fiu astăzi cu dvs pentru a reafirma și consolida angajamentul României de a susține cetățenii R. Moldova. Doresc să vă asigur și cu acest prilej că România consideră R. Moldova o prioritate absolută de politică externă. Astăzi venim cu echipamente de aproape 2,3 milioane de euro care urmează tranșe de ajutor aduse prin grija Ministerului Apărării Naționale Român. Acest gest de astăzi dovedește consecvența noastră, dar și dorința sinceră și dezinteresată de a sprijini toți cetățenii R. Moldova în momentele cele mai grele”, a declarat Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe al României. 

Ulterior, Chișinăul a transmis și la Tiraspol doze de vaccin din ajutorul umanitar oferit de România pentru R. Moldova.  

100 de milioane de euro, în calitate de ajutor financiar nerambursabil

La 24 august 2021, Ministerul Sănătății anunța că va primi 20 de milioane de euro din partea Guvernului României pentru procurarea echipamentului medical, care a ajuns în R. Moldova în tranșe.

La 26 ianuarie, 2022 autoritățile anunțau că R. Moldova va beneficia de 100 de milioane de euro din partea României, în calitate de ajutor financiar nerambursabil, pentru implementarea proiectelor în sectoarele cheie ale țării, pentru o perioadă de 7 ani.   

„Ne dorim să creștem calitatea vieții, îndeosebi în mediul rural, iar aceste fonduri vor putea fi utilizate pentru infrastructură locală, fie că vorbim de drumuri, școli sau rețele de alimentare cu apă”, menționa atunci prim-ministra Natalia Gavrilița.

Guvernele R. Moldova și României, în ședință comună la Chișinău 

La 11 februarie, Guvernele R. Moldova și României s-au întrunit într-o ședință comună la Chișinău. În cadrul ședinței, cei doi șefi de guverne au semnat 13 acorduri bilaterale. 

„Ne bucură să vedem acum la Chișinău cea mai mare deschidere, înregistrată vreodată, în relația cu România. Aceste premise favorabile ne permit să construim o intensă și ambițioasă agendă bilaterală.Vă asigur că România va fi și mai departe susținătorul hotărât și vocal al dumneavoastră. Puteți conta pe întreaga deschidere și cooperare din partea instituțiilor României, atât de la București, cât și la Bruxelles”, declara Nicolae Ciucă, premierul României.

• „În ceea ce privește agenda europeană a R. Moldova, vă asigur că România va fi și mai departe susținătorul hotărât și vocal al dumneavoastră. Puteți conta pe întreaga deschidere și cooperare din partea instituțiilor României atât de la București, cât și la Bruxelles”, declara oficialul român. 

Membrii Guvernelor au abordat în ședință mai multe subiecte precum: agenda europeană a Republicii Moldova, implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, aprobarea unei noi Agende de Asociere a Republicii Moldova cu UE pentru următorii 7 ani,  noul program de asistență macrofinanciară din partea UE pentru următorii 2 ani, în valoare totală de 150 milioane de euro, dar și modalitățile de conectare a R. Moldova la „Inițiativa celor Trei Mări”.

*„Inițiativa celor Trei Mări” este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, care reunește cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică și Neagră (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia). Principiile de bază ale Inițiativei celor Trei Mări sunt: promovarea dezvoltării economice, creșterea coeziunii la nivel european și consolidarea legăturilor transatlantice.

Ajutor umanitar pentru sprijinul refugiaților din Ucraina 

La 24 februarie 2022, Federația Rusă a atacat Ucraina. Peste 600 de mii de ucraineni, fugind de război, au trecut prin R. Moldova. În luna martie, România a transmis 17 tone de ajutor umanitar, urmate de alte 55 de tone.

„Cele 55 de tone de produse alimentare și non-alimentare se adaugă celor 17 tone donate de România în urmă cu două săptămâni. DRRM s-a implicat, de la începutul războiului, în colectarea și transportarea ajutoarelor umanitare pentru a veni în sprijinul refugiaților, dar și pentru a ușura povara Republicii Moldova în această criză”, anunța Adrian Dupu, secretar de stat al Departamentului pentru Relația cu R. Moldova.

„Europa m-a întrebat de tine,

Și i-am spus că te iubesc deplin,

Dacă nu ți-e bine, nu mi-e bine,

Suntem ai aceluiași destin”, își continuă Adrian Păunescu versurile ca un prevestitor, pentru ca, peste ani, penița istoriei să rescrie aceste versuri în fapte.

România – avocatul R. Moldova în Parlamentul European 

La 24 iunie 2022, liderii Uniunii Europene au votat unanim oferirea R. Moldova statutului de țară-candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Prezent la ședință, Klaus Iohannis, președintele României, a spus că Guvernul de la București va oferi, ca și până acum, „tot sprijinul necesar”, iar România va continua să fie avocatul R. Moldova în Parlamentul European.  

„Nu a fost astăzi, repet, nu a fost astăzi nevoie multă de forţă de convingere. În alte zile, da. Din partea României, Moldova va primi absolut tot ajutorul de care are nevoie şi, cu siguranţă, noi vom veni cu toată experienţa pe care am acumulat-o în aceşti ani”, a declarat Iohannis. 

„Votul s-a încheiat! A fost un vot copleşitor”, a accentuat Roberta Metsola, președinta Parlamentului European la sfârșitul procedurii de vot. 

România – motivul pentru care este lumină peste Prut 

Octombrie 2022, „Gazprom” reduce cu 30% livrările de gaze naturale către R. Moldova. În noiembrie, reduce cu aproape 50% față de ce e prevăzut în contract. 

Pe 13 octombrie, Guvernul României a aprobat o Ordonanță de Urgență, conform căreia „în situații excepționale cauzate de efectele războiului din Ucraina asupra siguranței în furnizarea cu energie electrică a Republicii Moldova, producătorii de energie electrică au obligația să încheie contracte bilaterale, în limita cantităților disponibile, prioritar cu traderi/furnizori de energie electrică desemnați de către Guvernul Republicii Moldova în acest sens (…). Energia electrică vândută în aceste condiții acoperă exclusiv necesarul de consum al consumatorilor finali din Republica Moldova”. O zi mai târziu, pe 14 octombrie, România începe să furnizeze energie electrică pentru țara noastră. Astfel, 90% din electricitatea de care astăzi dispun cetățenii R. Moldova vine din România.

La 15 noiembrie, în R. Moldova au avut loc deconectări de la energia electrică. Peste o săptămână, la 23 noiembrie, țara s-a confruntat cu pene masive de curent, atât la Chișinău, cât și în mai multe raioane ale țării. De vină a fost un nou val de bombardamente rusești asupra infrastructurii critice a Ucrainei.

Cronologie: când și cum a ajutat România R. Moldova în criza energetică din acest an 

6 martie 

Guvernul aprobă trimiterea către Republica Moldova, din stocurile constituite ca rezerve de stat, a 155.443 litri motorină; 150.993 litri benzină și 5000 tone de păcură.

5 aprilie 

Are loc la Berlin prima Conferință ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, format înființat de România, Germania și Franța. Sunt generate angajamente financiare pentru Moldova în valoare de 659,5 milioane euro.

15 iulie

Are loc, la București, a doua Conferință a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova. Guvernului de peste Prut i se promite sprijin de încă 615 milioane euro, dintre care 432,3 milioane de euro asistență sub formă de granturi.

14 octombrie 

România începe să furnizeze energie electrică Republicii Moldova, după ce Ucraina suspendă livrările de energie electrică pentru Chișinău.

16 octombrie 

Se suplimentează cu 1,695 milioane de lei sprijinul bugetar de 50 de milioane de euro acordat deja de România Republicii Moldova pentru consolidarea securității energetice.

20 octombrie 

Guvernul României a transferat către Guvernul Republicii Moldova un sprijin bugetar direct în valoare de 10 milioane de euro.

Din 1 decembrie, R. Moldova procură energie electrică de la compania românească Hidroelectrica – 100 MWh bandă (24 de ore din 24) în perioada 1-11 decembrie și 20 MWh bandă din 12 decembrie până pe 31 decembrie.

Prețul de achiziție, conform acestui contract, este de 450 RON/MWh, echivalentul a 90 de euro.

Prin urmare, din 1 decembrie, volumul de electricitate furnizat din România în baza contractelor bilaterale va crește la 5.100 MWh în zile de lucru și 58.00 MWh în weekend, din necesarul zilnic de aproximativ 10.000 MWh.

Cetățenie română pentru basarabeni

În ultimii 20 de ani, un număr de peste 650 de mii de locuitori ai R. Moldova au redobândit cetățenia română, ceea ce ar înseamnă că unul din patru moldoveni au și cetățenia română. Conform statisticilor, cel mai mare val de acordare a cetățeniei românești pentru basarabeni s-a produs în ultima decadă, când peste 580.000 de cetățenii au fost oferite de către autoritățile române. Pașaportul românesc înseamnă posibilitate de indemnizații pentru copiii basarabeni (pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani – 600 roni/2 453 lei pe lună; pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 18 ani – 243 roni/993 lei pe lună), pensii pentru vârstnicii din R. Moldova și posibilitatea de a beneficia de un salariu european, din moment ce documentul de cetățenie română echivalează cu angajarea oficială în statele Uniunii Europene. 

Cum România are grijă de copiii din R. Moldova 

O altă serie de proiecte de cooperare transfrontalieră sprijinite de Uniunea Europeană, în care România este implicată activ, este îmbunătățirea condițiilor în instituțiile preșcolare din R. Moldova. Guvernul României a acordat ajutoare financiare, nerambursabile, în patru tranșe, în valoare de peste 29 de milioane de euro, pentru reabilitarea și modernizarea a circa 930 de grădinițe de pe întreg teritoriul R. Moldova.

Burse pentru studenții basarabeni 

Elevii din R. Moldova, chiar și nefiind cetățeni ai României, pot fi înmatriculați la studii în România, fără examene de admitere. În prezent, bursele basarabenilor înseamnă 65 de euro/lună pentru licențiați, 75 de euro/lună pentru masteranzi și 85 de euro/lună pentru doctoranzi.

Gazoductul Iași – Ungheni 

Unul dintre proiectele economice care unește cele două capitale-surori, Chişinău și Bucureşti, este gazoductul Iași-Ungheni, construcția căruia a început în 2013. Conducta a fost construită și finanțată preponderent de „Transgaz”, operatorul rețelei de transport al gazelor din România. 

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a oferit 41 de milioane de euro pentru a extinde gazoductul Iaşi-Ungheni până la Chişinău. Valoarea totală a proiectului a fost estimată la 93 de milioane de euro, gazoductul având o lungime totală de 150 km. 

Conducta este menită să poată alimenta R. Moldova cu gaze din rețeaua românească. Capacitatea de transport a gazoductului este de 1,5 milioane de metri cubi pe relația România – R. Moldova, și 200.000 de metri cubi pe relația Moldova-România. Deocamdată, gazoductul are mai mult o funcție decorativă, pentru că nu există cerere comercială, susține partea română.