Cât de sigure sunt transfuziile de sânge?
Ion E. a scris redacției ZdG că, recent, a suportat o hemoragie riscantă pentru viață, după care a urmat o intervenție chirurgicală, efectuată în scopul stopării hemoragiei interne.
„Pentru că am pierdut mult sânge, mi s-a transfuzat o cantitate de sânge de la donatori. După externarea din spital, pentru că mă simțeam rău, am apelat medicul de familie care, prudent, mi-a zis că, deoarece am primit sânge, ar trebui să fiu investigat la hepatită și la SIDA, maladii din cauza cărora s-ar putea să mă simt rău, deși sunt de un timp externat din spital. Sunt foarte îngrijorat de această noutate care m-a descurajat. Medicul mi-a mai zis că va trebui să fiu supus testării și după jumătate de an de la transfuzie, pentru a exclude o posibilă infectare cu SIDA sau hepatită. Atunci, la spital, eu am dat acordul pentru a primi sânge, dar nu am presupus că pot fi și astfel de consecințe. Mă mai întreb: cât de sigură e medicina noastră, dacă, salvând viața unui pacient, îl poți infecta cu maladii incurabile?” – se întreabă Ion E.
ZdG a apelat Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, instituție care colectează sânge de la donatori, îl testează și îl conservă, pentru a-l oferi pacienților aflați în stare gravă, care au nevoie de transfuzii de sânge. Directoarea Centrului, Svetlana Cebotari, dă asigurări „că sângele oferit de donatori este testat foarte riguros, iar testarea are loc în două etape de triere”.
Directoarea ne-a comunicat că, la prima etapă, sunt excluse probele afectate de viruși precum toate formele de hepatită, SIDA sau sifilis.
„La cea de-a doua etapă, probele curate sunt testate la prezența unor posibile infecții la nivel de ADN și ARN. Doar sângele testat astfel este transmis pentru transfuzare către pacienții cu grave probleme de sănătate”, explică Svetlana Cebotari.
Potrivit directoarei Centrului Național de Transfuzie a Sângelui, în urma acestor testări ar fi exclus ca o cantitate de sânge, eventual infectată, să ajungă la cei care au nevoie de transfuzii.
Svetlana Cebotari ne-a mai spus că, în cadrul acestei instituții, în procesul de verificare sunt utilizate doar tehnologii automatizate, de nivel european, care permit excluderea factorului uman, fiind respectate regulamentele naționale și cele instituite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). „Toate dispozitivele utilizate sunt supuse inițial testării de către Agenția Medicamentului”.
Cu referire la obligativitatea testării, după o perioadă de șase luni de la transfuzie, a pacienților recipienți de sânge, Svetlana Cebotari amintește că această regulă, instituită de OMS, este respectată în toată lumea, toate statele membre ale OMS asigurând respectarea acestei norme.
Întrebată când a fost înregistrat în R. Moldova ultimul caz de infectare a unui pacient prin intermediul sângelui donat, Svetlana Cebotari a spus că, „ultima dată, un astfel de caz a fost înregistrat acum 20 de ani, când unui pacient, tată, într-un caz de urgență, i-a fost transfuzat direct sânge de la fiul său, fără a fi testat în prealabil”.
