Cetatea Soroca: „reparația euro a unui edificiu istoric”, cu mama – șefă a serviciului Proiecte Investiționale și fiul – manager de proiect

În ultimele luni, subiectul privind renovarea Cetății Soroca a stârnit un val de reacții. Pe de o parte – reprezentanții societății civile menționează că intervențiile sunt inutile și influențează negativ autenticitatea monumentului, iar pe de altă parte – președintele Consiliului Raional Soroca, Veaceslav Rusnac, subliniază că lucrările nu pot fi încetate, iar prevederile din caietul de sarcini trebuie să fie respectate pentru a fi atinși indicatorii setați.

De asemenea, sorocenii, cei care au „moștenit” o cetate, se întreabă dacă nu cumva, în cadrul Consiliului Raional, se „moștenesc” și funcțiile, întrucât proiectul de restaurare a edificiului, în valoare de peste 1,6 milioane de euro, este coordonat de fiul șefei Serviciului Proiecte Investiționale din cadrul Consiliului Raional Soroca. 

În 2013, a fost inițiată prima etapă de renovare a Cetății Soroca în cadrul Proiectului transfrontalier „Bijuterii Medievale: Cetățile Hotin, Soroca și Suceava”, realizat de Programul operațional comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013. Pentru renovarea turnurilor fortăreței, a drumului de strajă, a scărilor de la intrare, dar și pentru hidroizolarea terasei ce se află deasupra beciurilor s-au alocat peste două milioane de euro din fonduri europene. 

Zece ani mai târziu, în mai 2023, a început a doua etapă de restaurare a Cetății Soroca. Și de această dată, suportul financiar este acordat de Uniunea Europeană, în cadrul proiectului „Ștefan cel Mare, istorie comună – patrimoniu comun, Soroca-Vaslui”, inițiat în 2021. În cadrul celei de-a doua etape, urmează să fie curățate zidurile cetății pe interior și pe exterior, să fie realizată hidroizolarea pasajului superior, să fie restaurate trei bolți, dar și să fie instalat un ascensor pentru persoanele cu dizabilități în unul dintre turnurile cetății. Bugetul total al proiectului este estimat la peste 1,6 milioane de euro. 

În urma procedurilor de achiziție, pentru a efectua lucrări de restaurare a Cetății Soroca, a fost selectată Societatea cu Răspundere Limitată „Moldsercon”, înregistrată în 2002. Anterior, aceasta a efectuat și lucrările de reabilitarea a Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca, lucrări de restaurare și reconstrucție a Casei-muzeu „Aleksandr Pușkin”, dar și lucrări de reparație a acoperișului blocului principal de expoziții al Muzeului Național de Etnografie Și Istorie Naturală. Datele publice arată că firma este deținută de Mihail și Anatolie Iazinschi. 

Mama – șefă a serviciului Proiecte Investiționale, fiul – manager de proiect

Igor Țarălungă, care a fost ales manager al proiectului „Ștefan cel Mare, istorie comună – patrimoniu comun, Soroca-Vaslui” la doar o zi de la semnarea acordului de colaborare, este fiul Tatianei Robu, șefa serviciului Proiecte Investiționale din cadrul Consiliului Raional (CR) Soroca.

În cadrul unei dezbateri organizate de ziarul local „Observatorul de Nord”, Igor Țarălungă menționa că Tatiana Robu, mama sa, este cea care a venit cu inițiativa ca dosarul lui să fie prezentat președintelui CR Soroca.

„Doamna Tatiana a dorit ca implementarea acestui proiect să asigure o continuitate a primului proiect. De asemenea, dumneaei și-a dorit să preiau experiența de scriere și implementare a proiectelor. Dumneaei a venit cu propunerea către domnul președinte de a prezenta CV-ul meu”, menționează Țarălungă.

Persoanele implicate în desfășurarea proiectului se întreabă totuși dacă funcțiile achitate din bani publici se moștenesc. 

„Chiar de la început m-am întrebat dacă atribuțiile se moștenesc. În fruntea echipei ar fi trebuit să vină un om cu experiență, care să poată gestiona toate dificultățile care apar în timpul derulării proiectului, nu doar de dragul funcției. Totuși, consider că funcțiile achitate din bani publici sau din fonduri europene nu se obțin prin moștenire”, subliniază Ghenadie Muntean, ex-președinte al CR Soroca. 

Igor Țarălungă spune că a obținut funcția de manager de proiect în urma unui concurs. De altă parte, Tatiana Robu subliniază că nu a influențat în vreun fel decizia privind obținerea funcției de către fiul său, chiar dacă acesta a fost selectat fără concurs.

„De-a lungul anilor, nu s-au organizat concursuri și nu s-a întâmplat acest lucru nici de această dată. Domnul președinte al raionului are posibilitatea de a selecta oamenii în conformitate cu fișa postului. Igor Țarălungă, care a fost selectat manager de proiect, a lucrat la Consiliul Raional și este cunoscut deja, informații despre competențele și activitatea lui anterioară erau aici. Eu îl ajut și pe el la fel ca pe ceilalți atunci când este nevoie. Decizia i-a aparținut domnului președinte, eu nu am influențat în vreun fel”, menționează șefa serviciului Proiecte Investiționale din cadrul CR Soroca, într-o discuție cu ZdG. 

Întrebat care au fost criteriile ce au stat la baza alegerii lui Igor Țarălungă în calitate de manager de proiect, dar și dacă a fost organizat sau nu un concurs, Veaceslav Rusnac, președintele raionului Soroca, nu ne-a oferit un răspuns. În cadrul unei discuții telefonice, acesta ne-a sugerat să contactăm serviciul de presă. În încercarea de a contacta serviciul de presă, am fost redirecționați către o persoană care ne-a spus că nu îndeplinește această funcție, sugerându-ne să solicităm informații de la funcționarul care ne-a oferit numărul de telefon. Ulterior, i-am transmis domnului Rusnac un mesaj cu întrebările pe care le pregatisem, însă nu am primit răspuns. 

Comitet de coordonare a proiectului – doar pe hârtie?

Printr-o dispoziție a președintelui raionului Soroca, la 13 aprilie 2021 s-a constituit Comitetul de coordonare a proiectului. Printre membri se regăsesc: un deputat în Parlamentul Republicii Moldova, președintele și vicepreședintele CR Soroca, mai mulți consilieri raionali, managerul de proiect și cel financiar, expertul în achiziții și expertul în vizibilitate, șeful serviciului Proiecte Investiționale și doar un istoric – directorul Muzeului de Istorie și Etnografie.

În octombrie 2021, în cadrul aceleiași dezbateri, Igor Țarălungă dădea asigurări că va organiza ședințe ale comitetului de coordonare a proiectului pentru a fi prezentate concluziile arheologilor, acțiunile preconizate, dar și pentru a fi stabilit devizul de cheltuieli.  

Totuși, la un an și jumătate  de la constituire, acest comitet s-a întrunit doar o singură dată, iar  potrivit managerului de proiect, pentru întreaga perioadă de desfășurare a proiectului sunt preconizate doar două ședințe ale comitetului. Igor Țarălungă adaugă însă că acesta s-ar putea întruni dacă ar fi necesar și că, până în momentul de față, nu a fost cazul.

„În conformitate cu planul, avem doar două ședințe ale comitetului de coordonare a proiectului. Prima ședință s-a desfășurat în prima lună de la demararea proiectului, iar a doua ședință va avea loc la sfârșitul acestui proiect. La necesitatea sau decizia membrilor comisiei, noi suntem dispuși să ne întâlnim, dar până acum, nu a mai fost cazul. Deși această comisie s-a întrunit doar o dată, noi prezentăm rezultatele proiectului în cadrul ședințelor organizate de CR Soroca. Noi încercăm să salvăm cetatea, nu s-o reconstruim”, a menționat Țarălungă pentru ZdG.

Ghenadie Muntean, ex-președinte al CR Soroca, membru al grupului de lucru, menționează că ar fi fost oportună întrunirea în ședință a grupului de lucru, întrucât putem constata devieri de la conceptul de renovare inițial. 

„Noi facem parte numai pe hârtie. Am fost inclus în grupul de lucru, dar am fost invitat la o singură ședință, pe care au desfășurat-o la debutul proiectului. Când mă uit acum la ce se petrece, chiar mă doare inima, pentru că le dau dreptate colegilor care au spus că facem reparație euro unui edificiu istoric. Am muncit asupra acestui proiect încă pe atunci când eram președinte al raionului, iar conceptul pe care l-am gândit împreună cu Nicolae Bulat (istoric și ex-director al  Muzeului de Istorie și Etnografie, n.r.) este diferit de ceea ce se implementează acum. Cred că noi ne vom retrage din acest grup de lucru, întrucât el nu este funcțional, iar la sfârșit va trebui să semnăm, chiar dacă, pe parcurs, nu se ia în calcul părerea și cunoștințele noastre”, subliniază ex-președintele raionului Soroca.  

Ghenadie Muntean menționează că au fost comise greșeli chiar de la constituirea Comitetului de coordonare, întrucât ar fi fost oportună includerea mai multor specialiști din domeniul culturii. 

„Dacă vorbim despre cultură și istorie, trebuie să avem implicați oameni din cultură și istorie, nu oameni care nu au nici tangență cu acest domeniu și nici abilități de coordonare și administrare”, punctează Muntean. 

Profesor de istorie: „Autenticitatea cetății este știrbită”

Reprezentanții societății civile susțin că lucrările efectuate, atât în cadrul primei etape de renovare, cât și în cadrul celei de-a doua etape, știrbesc din autenticitatea celui mai vechi monument istoric al R. Moldova. 

Potrivit profesorului de istorie, Mihail Zeamă, lucrările de renovare înlătură spiritul de vechime și urmele care ar putea servi drept argumente istorice.

„Noi nu suntem împotriva restaurării, dar vrem să fie restaurat, și nu renovat, doar ceea ce s-a distrus și s-a erodat, prin păstrarea a ceea ce a fost până nu demult. Dar, din păcate, autenticitatea cetății este știrbită. Autoritățile ne vorbesc despre cerințele tehnice, dar ele trebuie îmbinate cu păstrarea autenticității, trebuie să se păstreze acel suflu, acel aspect de vechi. Dacă privim turnul asupra căruia s-au realizat lucrări, parcă e abia construit. Când mergeam cu elevii la cetate, le spuneam că aici s-au dat lupte. Acum, urmele de lupte, acele găuri de la ghiulele sunt astupate. Dacă totul e șlefuit, cum am putea noi să spunem cuiva că aceasta este o cetate care are peste 500 de ani? Ne-ar putea reproșa că această cetate e construită acum, în secolul XXI, după modelul uneia vechi”, menționează Mihail Zeamă.

Conform unei înregistrări video publicate de „Observatorul de Nord”, ministrul Culturii, Sergiu Prodan, menționa că intervențiile actuale nu trebuie să fie ireversibile.

„Principiul de bază din care trebuie să reieșim este de a nu dăuna autenticității și de a păstra cetatea așa cum am moștenit-o. Totodată, asta nu înseamnă că noi nu trebuie să intervenim nicicum și să nu lăsăm chiar nicio urmă, bună sau nu. Autenticitatea cetății nu s-a început într-un an, când a fost clădită prima piatră. Istoria cetății este pe durata a sute de ani, când au intervenit mulți: unii – bine, alții – nu. Totul face parte din istoria cetății. Intervențiile noastre trebuie să fie reversibile, să intervenim așa încât următoarele generații să poată da cu buretele peste intervențiile noastre”, susține ministrul Prodan.

Veaceslav Rusnac, președintele raionului Soroca, a menționat însă pentru Observatorul de Nord că prevederile din caietul de sarcini trebuie să fie respectate pentru a fi atinși indicatorii setați. „Eu, parțial, sunt de acord cu ceea ce mi-a invocat domnul Zeamă: că turnurile trebuie să fie cum au rămas de pe acele vremuri, dar noi avem caietul de sarcini în care avem stipulate niște lucrări și dacă noi nu le executăm, noi nu atingem indicatorii”, spunea Rusnac la sfârșitul lunii iunie. 

Cetatea Soroca își are originile în secolul al XV-lea și a fost clădită din lemn de Ștefan cel Mare. Ulterior, la începutul secolului al XVI-lea, în timpul domniei lui Bogdan al III-lea, a luat forma actuală, fiind reconstruită din piatră.