Alegerile locale generale din perspectiva persoanelor cu dizabilități, a tinerilor și femeilor
Egalitatea de gen rămâne un obiectiv îndepărtat într-o societate patriarhală, arată primul raport lansat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), care a monitorizat alegerile generale locale din 2023 din perspectiva de gen. În același timp, un raport de monitorizare a alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023 din perspectiva incluziunii alegătorilor persoane cu dizabilități, elaborat de Alianța INFONET, arată că accesibilitatea secţiilor de votare rămâne o problemă majoră nesoluționată pe agenda autorităților publice locale.
Ziarul de Gardă a încercat să afle cât de incluzive au fost alegerile locale generale din acest an din perspectiva persoanelor cu dizabilități, a tinerilor și femeilor, dar și ce ar trebui să facă autoritățile pentru a mări gradul de incluziune a acestor categorii de persoane în alegeri, în cadrul unui eveniment on-line, la care au participat reprezentanți ai societății civile și studenți de la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la USM.
Monitorizarea CPD arată că există o scădere drastică în rândul populației a numărului de cetățeni care susțin diversitatea umană în administrația publică locală, în special creșterea numărului de femei, a persoanelor cu dizabilități și a reprezentanților minorităților etnice în procesul decizional. „Această tendință poate descuraja implicarea acestor categorii de persoane în luarea deciziilor la nivel local și raional”, a subliniat Alina Andronache, expertă CPD. „Noi am văzut că s-a înrăutățit foarte drastic percepția societății vizavi de rolul femeilor în politică”, a subliniat ea.
Totodată, concepțiile patriarhale persistă la o bună parte a populației, menționează experta. „Peste 50% din populație este totalmente sau mai degrabă de acord că este datoria femeilor să se ocupe mai mult de treburile casnice, iar peste 60% – că este mai mult de datoria bărbatului să aducă bani în casă. În plus, 54,5% dintre respondenți consideră că destinul femeii este familia și gospodăria”, a mai constatat raportul CPD.
La capitolul incluziunii tinerilor în alegeri, Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM) a constatat că în localitățile în care se investește cel mai puțin în activitățile pentru tineret, este și cea mai scăzută rată de participare a tinerilor la alegeri. „Un exemplu elocvent în acest sens este raionul Ștefan Vodă, unde în 2022 s-au investit 9 bănuți per tânăr, iar la alegeri au ieșit sub 5% din tineri”, a remarcat Teodora Panuș, președinta CNTM.
„Doar 0,89% din numărul total de secții de votare din R. Moldova sunt accesibile pentru persoanele cu dizabilități”, a constatat Victor Koroli, directorul executiv al Alianței INFONET. În plus, majoritatea partidelor politice nu au inclus în programele lor electorale soluții pentru problemele persoanelor cu dizabilități, iar paginile web ale formațiunilor politice care au participat la alegeri nu au fost adaptate pentru persoanele cu dizabilități de vedere, constată Koroli. Totodată, conform datelor colectate la nivel naţional, la alegerile locale generale din 5 noiembrie au candidat 28 de persoane cu dizabilități din 13 unităţi teritorial-administrative. Profilul lor este următorul: 8 candidați la funcția de primar și 18 la funcția de consilier local, 2 la funcția de consilier raional și 2 la funcția de consilier municipal.
„Din perspectiva incluziunii persoanelor cu dizabilităţi mintale din R. Moldova la alegeri, autoritățile au eșuat”, spune Vanu Jereghi, directorului executiv al Institutului pentru Drepturile Omului: „Persoanelor cu dizabilităţi mintale le-a fost îngrădită participarea la scrutin. În multe cazuri, am constatat limitarea dreptului acestora de a se deplasa la secţiile de votare. Am depistat cazuri în care buletinele de identitate ale pacienţilor mai multor spitale de psihiatrie şi centre de plasament se aflau la administratorii instituţiilor”, a menționat Vanu Jereghi.
