Din inima Rezervației „Pădurea Domnească”: „Fără pădure, nu ar exista omul”
Pădurea Domnească este cea mai mare rezervație naturală din R. Moldova, fiind amplasată pe teritoriul a două raioane – Glodeni și Fălești, de-a lungul Prutului. Zimbri, măgari, cai, bâtlani, stejari bătrâni de peste 200 de ani și movile unice în Europa – sunt lucrurile pe care am reușit să le explorăm aflându-ne la Glodeni.
Rezervația „Pădurea Domnească” include mai multe obiective turistice – Rezervația peisagistică „Suta de Movile”, Cheile Buteşti, Reciful „Stânca Mare”, Zimbrăria, Ţara Bâtlanilor și Stejarii Seculari. În acea zi de cuptor când am mers la Glodeni, am reușit să descoperim câteva din locațiile menționate. „O părticică din sufletul” acestei rezervații este Vitalie Stelea, care timp de 24 de ani îndeplinește funcția de colaborator științific și cunoaște toți reprezentanții/reprezentantele faunei și florei din întindere. Primul popas îl facem la Zimbrărie.
„Zimbrii au fost aduși în 2005 din două rezervații din Polonia. Au fost aduse două femele și un mascul. În prezent, populația reprezintă nouă zimbri – trei femele și șase masculi. Sunt întreținuți în semi-libertate, într-un țarc cu o suprafață de circa 32 de hectare. Aici au toate condițiile de trai”, povestește Vitalie Stelea.
Până a ajunge zimbrii în zona respectivă, a fost studiată vegetația, flora, astfel încât să fie create condiții favorabile de trai pentru aceștia.
„Care este cel mai rău animal? Omul”
Aflându-ne în rezervație, am putut vedea doar un zimbru, pe cel mai bătrân, care se află în captivitate, pentru că este agresiv și reprezintă pericol pentru ceilalți zimbri. Cei tineri însă nu erau pe loc, plimbându-se prin pădure.
„Ei vin în zona respectivă după apă și mâncare, dar așa cum ieri au căzut precipitații, zimbrii pot să nu vină și o zi, și două zile, pentru că în pădure sunt băltoace de apă”, explică colaboratorul științific.
Discutând despre faptul dacă zimbrii sunt sau nu violenți, Vitalie Stelea ne spune că „la o grădină zoologică din New York, într-un colț la o cușcă era scris «Ridică privirea ca să-l vezi pe cel mai rău animal» și când ridicai privirea, dădeai de o oglindă, deci te vedeai pe tine însuți. Deci, care este cel mai rău animal? Omul, căci omul distruge natura, animalul cel cu rațiune”.
Un alt sector al rezervației este cel al Stejarilor Seculari, cu recorduri în înălțime de 30-35 de metri și cu vârsta în jur de 300 de ani. Acest lucru se datorează faptului că „sute de ani nu a fost toporul pe aici”, precizează interlocutorul nostru.
„Nicăieri nu se mai găsesc atâția stejari la un loc. Tot aici, s-au mai păstrat și mlaștinile naturale. Se întâlnesc multe specii de animale, în jur de 50 de mamifere. Multe dintre acestea se află în Cartea Roșie a Moldovei și în Cartea Roșie a Europei, precum jderul de pădure, pisica sălbatică europeană, vidra. De asemenea, avifauna este foarte bogată – egreta albă mare, stârcul galben, mai multe specii de lebede, ciocănitoarea, multe păsări răpitoare, lopătarul”, povestește Vitalie Stelea.
Anual, rezervaţia este vizitată de aproximativ şapte-opt mii de turişti, atât din ţară, cât şi din străinătate.
„Zona respectivă este deschisă pentru vizitatori și turiști din țară și de peste hotare. Biletele variază în funcție de vârstă – maturii trebuie să scoată din buzunar 50 de lei, copiii de la 7 ani – 30 de lei, pensionarii intră fără plată”, specifică Stelea.
Un alt element ce prezintă interes este sculptura „Venera pierdută” – simbolul fertilității. Aceasta reprezintă o mini-scenă, în centrul căreia e sculptată o siluetă de femeie – Venera, iar în părți sunt plasate două scaune. Bărbatul ne spune că fetele necăsătorite se așază aici și se gândesc la o anumită persoană sau spun în sinea lor cum ar trebui să fie ursitul și după acest „ritual”, fetele se căsătoresc în scurt timp.
„Mai există o țară – Țara Bâtlanilor”
Pe malul râului Prut mai există o ţară. Zeci de familii de păsări îşi cresc acolo puii, revenind în fiecare an imediat ce se încălzește. Este vorba de Ţara Bâtlanilor.
„Țara Bâtlanilor reprezintă o colonie de păsări de baltă care cuibăresc pe arbori. Pe o suprafață de 0,3 hectare se întâlnesc trei specii: stârcul de noapte, stârcul cenușiu și egreta. Acestea depun câte două-trei ouă pe la mijlocul lunii iulie. La începutul lunii august, acestea părăsesc cuiburile și se duc pe bălți, unde se hrănesc și se pregătesc să migreze în țările calde. Din totalul de 100% care ies din ouă, supraviețuiesc în jur de 15-20%, fiindcă atât timp cât sunt în creștere, acestea dacă au căzut jos, nu se mai pot ridica și servesc drept hrană pentru mistreț, vulpe, câinele enot”, relatează Vitalie Stelea.
Potrivit cercetătorului științific, de la an la an, numărul bâtlanilor este în descreștere.
„La ultima inventariere erau în jur de o sută de cuiburi. În anii︐99-2000 erau în jur de 300-350 de cuiburi. Unul dintre factorii principali care a dus la micșorarea numărului păsărilor este schimbarea climei, care a dus la secarea bălților. Astfel, sursa de hrană este tot mai departe și mai departe pentru colonia de bâtlani. Totodată, în anii 2000, zona era intens vizitată de turiști, fapt care-i incomoda pe bâtlani”, povestește Vitalie Stelea.
Din acest motiv, în prezent, zona dată este închisă pentru turiști.
După ce am urmărit în liniște „porăiala bâtlanilor”, Vitalie Stelea ne-a condus spre Rezervația peisagistică „Suta de Movile”. Aceasta reprezintă un monument al naturii, care, de fapt, numără peste 3500 de movile.
„Aceste movile au diferite înălțimi – de la câțiva metri, până la zeci de metri. Cea mai înaltă este Movila Țiganului, care are înălțimea de 30 de metri și 50 de centimetri. Multe movile au dispărut sau sunt pe cale de dispariție. Acest fapt a fost condiționat de mai mulți factori – parcele de pâmânt au fost date țăranilor și, în timp, au început să cultive pământul din împrejurime”, spune Vitalie Stelea.
„Rezervație peisagistică cu origini extraterestre”
Potrivit cercetătorului, există o dispută științifică asupra originii acestor movile, care nu a fost deocamdată clarificată.
„Nici până azi, savanții nu au aflat definitiv care sunt cauzele apariției acestor movile. O ipoteză ar fi legată de niște vulcani noroioși, alta – că ar fi avut loc alunecări de teren și chiar una legată de lumea extraterestră. O altă ipoteză spune că în vremuri îndepărtate, sub aceste movile ar fi fost îngropate comori.”
Totodată, cercetătorul specifică faptul că movilele nu sunt diferite doar ca înălțime, dar și ca structură.
„În unele predomină prundiș, în altele – argilă, în altele – nisip. Sunt diverse”, punctează Vitalie Stelea.
După 24 de ani lucrați cot la cot cu natura, Vitalie Stelea spune că cea mai importantă lecție pe care a însușit-o este că „natura trebuie ocrotită”.
„Trebuie să păstrăm aceste minunății pentru generațiile viitoare și ar fi de dorit de mărit suprafețele. Fără pădure, nu ar exista omul”, precizează acesta.
Rezervaţia „Pădurea Domnească” are o suprafaţă de 6032 ha, dintre care 3054 ha sunt păduri. Rezervaţia a fost fondată în anul 1993 şi are menirea de a proteja una dintre cele mai valoroase şi bătrâne păduri de luncă din Europa. Administrator al acestui spaţiu unic, amplasat în zona localităţilor Cobani, Balatina, Bisericani, Cuhneşti, Moara-Domnească din raionul Glodeni şi Chetriş, Călineşti, Hînceşti, Drujineni şi Pruteni din raionul Făleşti, este Agenţia de Stat pentru Silvicultură „Moldsilva”.
