Devotament, Curaj și Sacrificiu. „Curajul are semnificația explorării: evaluezi riscul, te pregătești cât de bine poți și intervii în locuri nesigure”
Mira și Klyde sunt câinii salvatori care în februarie anul curent au fost implicați în misiunea de căutare-salvare a victimelor cutremurului devastator din Turcia, inclusiv în salvarea copilului de trei ani care a stat mai mult de patru zile sub ruinele unui bloc din regiunea Hatay.
Salvatorii moldoveni reîntorși din Turcia susțin că, deși au participat în mai multe misiuni de căutare-salvare atât pe teritoriul R. Moldova, cât și în străinătate, „catastrofa din Turcia a fost de o amploare care nu a fost văzută până în acel moment de niciuna dintre echipele de salvare venite în misiune în Turcia din mai multe țări ale lumii”. Primele emoții pe care le-au trăit la vederea dezastrului din regiunile afectate de cutremur au fost „spaima și neputința”, în pofida determinării cu care au acționat în această misiune.
55 de salvatori moldoveni și doi câini specializați în căutare-salvare urbană au participat în misiunea internațională din Turcia, iar câțiva dintre aceștia le-au povestit reporterilor ZdG despre greutățile și emoțiile trăite în această misiune înaintând „printre dărâmături în căutarea supraviețuitorilor, în timp ce aveau loc multiple replici ale cutremurului cu magnitudini între 3,5 – 5,5, iar zidurile blocurilor stăteau gata să cadă”.
Petru Darii, șeful adjunct al Direcției regionale căutare-salvare nr. 1 a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) al MAI, le-a prezentat reporterilor ZdG echipa canină specializată în căutare-salvare în mediul urban care a participat la misiunea de lichidare a consecințelor cutremurului devastator din Turcia. Potrivit acestuia, datorită colegilor patrupezi, „a fost posibilă salvarea copilului de numai trei ani de sub dărâmături”.
„Mira, câinele care a dat de știre că sub dărâmături este un copil”
„Mira este câinele care a dat de știre că sub dărâmături este un copil viu”, spune Ivan Șapoșnicov, subofițer superior, chinolog la Direcția regională căutare-salvare nr. 1 a IGSU al MAI. „Ea este destinată pentru căutarea oamenilor de sub dărâmături și a celor pierduți în pădure. În misiunea din Turcia, Mira a demonstrat că este un câine bun”, spune cu mândrie bărbatul, menționând că aceasta a fost prima misiune reală la care a participat ciobăneasca germană.
„Câinii salvatori, Mira și Klyde, îndeplinesc cu plăcere munca de căutare și s-au isprăvit foarte bine în mai multe misiuni care au avut loc în păduri și zone muntoase. Cea mai dificilă misiune în care a participat echipa noastră este misiunea din Turcia.
A fost o misiune de succes, în care am reușit să salvăm o viață. Cu părere de rău, celelalte persoane recuperate de printre dărâmături erau decedate”, spune Ion Mihaila, subofițer superior, chinolog la Direcția regională căutare-salvare nr. 1 a IGSU al MAI.
Câinii salvatori trebuie să fie blânzi
Deși sunt curajoși și determinați să ajute persoanele aflate în dificultate, „una dintre cerințele pentru câinii salvatori este să fie blânzi”, spun chinologii. „Câinii din cadrul IGSU sunt antrenați continuu pentru misiuni de căutare și le place mult această activitate, care pentru ei este deja ca o joacă. Pentru un chinolog este important să iubească animalele – câinii, în mod special”, conchide Ion Mihaila.
„La IGSU, o echipă compusă dintr-un chinolog, câine și șeful serviciului chinologic este întotdeauna gata să se deplaseze și să intervină în caz de necesitate”, declară Igor Junea, șeful serviciului chinologic al Direcției regionale căutare-salvare nr. 1 a IGSU al MAI, menționând că „echipa lucrează în ture de câte 24 de ore”.
În urma solicitării de asistență internațională, prin activarea mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europeane de către Guvernul din Turcia, echipa specializată de căutare-salvare în mediul urban din R. Moldova a intervenit în localitatea Antakya din Turcia pentru înlăturarea consecințelor cutremurului din 6 februarie 2023.
„După 55 de ore de drum continuu, echipa din R. Moldova a ajuns la destinație, în Turcia, pe data de 9 februarie, ora 5.30 dimineața. În aceeași zi, la ora 13:41, echipa a fost solicitată pentru examinarea unui bloc complet prăbușit cu potențiale victime, în care a fost găsit și salvat un copil de numai trei ani”, povestește Petru Darii, menționând că „intervenția a durat peste două ore. Împreună cu echipajul canin s-a efectuat recunoașterea și evaluarea blocului locativ. În urma aplicării mijloacelor speciale – senzori acustici, camera cu termoviziune, camera telescopică – la primul nivel a fost identificată o persoană cu potențiale semne de viață și echipa din R. Moldova a reușit să salveze un copil de numai trei ani”, povestește acesta despre cea mai importantă misiune realizată cu succes.
Misiunea salvatorilor din R. Moldova a fost îngreunată de replicile frecvente ale cutremurului
Potrivit reprezentanților IGSU, echipa din R. Moldova a primit și executat misiuni în șase sectoare, cu o acoperire de peste 8 km², unde s-au desfășurat lucrări de căutare și evaluare a peste 220 de blocuri de locuit în stare avariată sau distrusă. Misiunea salvatorilor din R. Moldova a fost îngreunată de replicile foarte frecvente ale cutremurului, cu o magnitudine între 3,5–5,5 grade, cu epicentrul în perimetrul provinciei Hatay, unde a fost dislocată echipa. „În orașul Antakya erau înregistrate foarte multe incidente între forțele de ordine și populația din oraș. Unii jefuitori se prezentau drept voluntari”, povestește Petru Darii.
Pentru angajații IGSU, curajul nu este altceva decât „un mod de viață, profesionalism și atitudinea pe care și-o antrenează constant în misiuni”. Ei recunosc că trăiesc și emoții omenești de „spaimă, groază și neputință” în fața marelor dezastre. „Curajul are semnificația explorării: evaluezi riscul, te pregătești cât de bine poți și intervii în locuri nesigure”, spune cu modestie Petru Darii, șeful adjunct al Direcției regionale căutare-salvare.
„Sloganul instituției noastre este Devotament, Curaj și Sacrificiu. Acestea sunt și calitățile de bază ale angajaților IGSU, care îi determină să acționeze în situații de risc.
Persoanele care se angajează în calitate de salvatori au aceste calități înnăscute, dar în timp, aceste calități devin tot mai performante. Cu fiecare experiență, salvatorii își îmbunătățesc abilitățile pentru îndeplinirea misiunilor cu succes. Curajul este forța care îl face pe salvator să-și execute misiunea”, zice Vitalie Grecu, șeful Direcției regionale căutare-salvare nr. 1 a IGSU al MAI.
„Ne înconjurau emoțiile a sute de oameni care urmăreau să intervenim corect, ca să deblocăm și să scoatem copilul viu și nevătămat de sub ruine”
În timpul misiunii de lichidare a consecințelor din Turcia, Vitalie Grecu recunoaște că până în acel moment, „nimeni dintre noi nu a văzut o catastrofă de o asemenea amploare. Imaginea dezastrului care a avut loc în Turcia nu poate fi descrisă și nici înțeleasă. Personal, încă nu pot găsi răspunsuri la multe întrebări”, declară acesta.
„În Turcia, primele emoții au fost de spaimă și neputință, necătând la faptul că am fost implicați anterior în diferite acțiuni de salvare. Prima etapă a fost etapa de adaptare, apoi de evaluare a situației și întreprinderea măsurilor necesare pentru a ajuta oamenii care aveau nevoie de noi. A fost o ieșire din zona de confort. Este greu de redat situația din Turcia.
Momentul culminant a fost extracția copilului de sub dărâmături. Nu pot să vă redau emoțiile pe care le-am trăit. Acea senzație când o persoană vie și nevătămată este extrasă de sub dărâmături și predată asistenței medicale este de nedescris.
Bucurie, mândrie… În imaginile filmate se văd doar acțiunile. În realitate, ne înconjurau emoțiile a sute de oameni care urmăreau să intervenim corect, ca să deblocăm și să scoatem copilul viu și nevătămat de sub ruine. Am reușit. Acel copil ne-a așteptat… Ne-a așteptat să venim și să-l deblocăm de sub acele dărâmături. Salvarea copilului a fost un imbold să înaintăm cu mai mult curaj și încredere”, conchide Vitalie Grecu.
