Cititor al ZdG: „Să ne unim! Să alegem corect! Să participăm, fiindcă fiecare dintre noi reprezintă statul”
Nicolae Ionașcu citește ediția tipărită a Ziarului de Gardă „de la bun început, cu unele întreruperi”. Pensionarul s-a născut în satul Ignăței, raionul Rezina. A avut mai multe funcții, însă în cea mai mare perioadă de timp a activat în calitate de profesor, atunci când după absolvirea Institutului Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți a fost repartizat să lucreze învățător de matematică în satul Vărzărești, raionul Nisporeni. Consideră că progresul R. Moldova depinde în mod esențial de implicarea activă a cetățenilor.
„Am fost profesor mai mult de jumătate din anii lucrați, însă am activat și conducător militar în școală, ca șef de studii, director al școlii. Am lucrat și ca președinte al Sovietului Sătesc Vărzărești, la școala de pregătire a conducătorilor auto din Nisporeni, la Consiliul Raional, viceprimar în Vărzărești”, povestește Nicolae Ionașcu.
Îi place să citească încă de pe băncile școlii, iar pe când avea 15 ani, a colaborat și a fost corespondent voluntar la ziarul raional din Rezina, care se numea pe atunci „Munca pașnică”. De atunci, se abonează anual la multe ziare și reviste care apar în țară, iar Ziarul de Gardă este unul pe care-l citește de mulți ani. Spune că apreciază munca echipei, pentru că „investighează și scrie adevărul și nu ocolește pe nimeni”.
„Trebuie să mergem cu cine e mai bine, cu Uniunea Europeană”
Nicolae Ionașcu consideră că Republica Moldova urmează o cale bună de dezvoltare, însă ar mai fi necesari câțiva pași spre binele țării. Bărbatul crede că ar trebui micșorat numărul de partide – „să fie maximum 8 partide, minimum 2”. După părerea lui, fiecare se vrea la putere, dar puțini dintre cei aleși își îndeplinesc corect promisiunile făcute în campania electorală. „Eu cred că Republica Moldova merge într-o direcție bună, însă trebuie de schimbat multe lucruri, după părerea mea. Noi, moldovenii, suntem așa după cum ne-a caracterizat și Dimitrie Cantemir, și alți înaintași ai noștri. Multe neajunsuri, multe vicii de care trebuie să ne debarasăm toți împreună. În primul rând, într-o Moldovă în care au fost înregistrați la alegerile locale aproximativ un milion și 700 de mii de cetățeni, pentru așa număr, ar trebui, după părerea mea, să fie maximum 8 partide, minimum 2. Noi confundăm, mai ales cetățenii de la țară confundă, nu știu despre doctrinele acestor partide. Conducerea, partidul PAS care e la guvernare, trebuie nemijlocit să facă revendicări, schimbări la legea referitoare la partidele politice. Să se consulte cu societatea civilă, să nu fie c-a schimbat numai PAS-ul, dar să consulte populația, să facă diferite sondaje, să micșoreze numărul partidelor”, susține cititorul. Este convins că Moldova are viitor aderând la Uniunea Europeană. „Politicienii din Moldova, îndeosebi Maia Sandu, e bravo, face multe. Cu părere de rău însă, mulți n-o susțin. Trebuie să mergem cu cine e mai bine, cu Uniunea Europeană”, afirmă bărbatul.
„Să ne respectăm mai mult ca popor, să fim mai conștienți, mai buni”
Educația ar fi una dintre problemele societății. Fostul profesor spune că oamenii ar trebui să se respecte mai mult între ei, iar viciile să fie lăsate, să predomine bunătatea. „Stăm noi slab cu educația, de-atâta că nu iubim să ne facem observație unul altuia, nu ne respectăm unul pe altul. Trebuie să ne mai amintim de generațiile noastre, de urmașii noștri, de părinți, de bunici, străbunici, să lecturăm literatură despre cum au trăit ei, ce făceau, cu ce se ocupau, cum își onorau obligațiunile. Să ne respectăm mai mult ca popor, să fim mai conștienți, mai buni”, accentuează Nicolae Ionașcu.
Cititorul susține că singurătatea oamenilor în etate, pustiirea localităților și pământurile neprelucrate ar fi unele dintre problemele persoanelor din sate. Copiii pleacă pentru a-și căuta un rost în viață, iar părinții rămân singuri, deseori neajutorați. „La țară au rămas puțini, au rămas vârstnicii. Una dintre educația strămoșilor noștri era că pe lângă fiecare părinte rămânea un copil. Astăzi părinții sunt singuri. Copiii sunt plecați peste hotare sau plecați în orașe. Nu e bine! Oamenii vârstnici rămân singuri. Alții, chiar de copiii lor sunt repartizați pe la aziluri, în diferite sate, orașe, poate și în localitate dacă este un azil. Tot mai puțini și mai puțini. Nimeni nu acordă unui bătrân un ajutor”, povestește fostul profesor. Își amintește de vremurile sovietice, atunci când, spune el, persoanele în etate erau ajutate de școlari – „aduceau o căldare cu apă, făceau cumpărături, le făceau ordine”. „Oamenii de vârsta mea se duceau la un sanatoriu, se duceau prin toate colțurile Uniunii Sovietice cu câțiva bani. Acum, nimeni nu iese nicăieri, mai ales vârstnicii. Au posibilități acei la care copiii lucrează peste hotare sau lucrează și la noi. Sunt posibilități, însă totuși mulți tânjesc”, conchide bărbatul.
„Războiul aduce numai foamete, moarte, învinuiri”
Nicolae Ionașcu condamnă războiul din Ucraina și consideră că politicienii actuali ar trebui să depună eforturi semnificative pentru a găsi soluții de pace. Susține că războiul aduce numai foamete, moarte și învinuiri. „Eu nu-mi închipui, de atâta timp, oare politicienii aceștia nu găsesc o modalitate de a rezolva chestiunea în cauză? Trebuia de găsit demult. Nu trebuia de început acest război. Doar sunt două popoare slave, cu aceeași religie. Unde s-a mai văzut așa ceva? Războiul e război. Războiul aduce numai foamete, moarte, învinuiri. Nemijlocit, trebuie să se împace. Aici, în primul rând, sunt vinovați și politicienii actuali”, accentuează fostul profesor.
Bărbatul susține că își vrea poporul unit, vrea ca fiecare om din țară să-și asume responsabilitatea de cetățean, să se preia practicile cele mai bune din cultura occidentală pentru prosperitatea țării. „Să ne unim! Să alegem corect! Să participăm, fiindcă fiecare dintre noi reprezintă statul. Totodată, să ajutăm cu ce putem pe acei care ne conduc. Să ne facem observație unul altuia ca să fie bine pentru toți, nu numai pentru unii. Să ne debarasăm de toate viciile care predomină la noi încă din trecut. Să luăm tot ce-i bun din occident”, zice Nicolae Ionașcu.
