Principală  —  IMPORTANTE   —   VIDEO/ „Catastrofa ecologică” din satul…

VIDEO „Catastrofa ecologică” din satul Chetrosu: „Suntem înconjurați de morminte, de morți”

În satul Chetrosu din raionul Drochia, mai mulți localnici sunt nevoiți să trăiască printre morminte și să consume apă din fântânile aflate în imediata apropiere a unui cimitir neautorizat chiar în centrul localității. 

Ajunși la Chetrosu am descoperit că mulți dintre localnicii acestui sat care locuiesc în preajma cimitirului, locuiesc practic în cimitir. Pentru unii, cimitirul e în fața casei, pentru alții – sub fereastră, pentru și mai mulți e pământ aferent grădinii din gospodărie. De partea cealaltă a cimitirului este biserica. 

Nicolae Balan. Cimitirul din imediata apropiere a gospodăriilor, s. Chetrosu, Drochia 

Pentru Nicolae Balan, cimitirul se află sub ferestrele casei, iar mai jos de cimitir este fântâna de la care se aprovizionează cu apă familia lui, dar și alți vecini. 

Publicitate
Publicitate
Fântâna de la care se aprovizionează cu apa localnicii din s. Chetrosu, Drochia

„Au demolat gardul și au extins cimitirul neavând niciun document”

Potrivit lui Nicolae Balan, de pe vremuri se obișnuia ca defuncții să fie înmormântați în curtea bisericii, apoi când aceasta a devenit neîncăpătoare, cimitirul s-ar fi extins mai departe, în mod ilegal, devenind parte a satului.

Aici au trăit oameni, dar după ce locurile au rămas pârloagă, preotul și oamenii l-au lungit. Și la o anumită etapă se stopase, se clădise un gard în jurul mormintelor și se trecuse la cimitirul cel nou în celălalt capăt al satului, ca acum vreo cinci ani, să se demoleze gardul și să se extindă cimitirul vechi”, susține Nicolae Balan. 

Potrivit lui, cel care s-ar fi ocupat de „obținerea frauduloasă” a noului teren, ar fi fost chiar preotul din sat.

„Aici era o gospodărie. Omul acesta a murit, iar pământul, nu știu cum a ajuns în posesia preotului Igor Burduja. Au demolat gardul și au hotărât să extindă cimitirul neavând niciun document, niciun aviz pozitiv din partea organelor de stat. Burduja împarte locuri de veci, ia bani pentru asta, iar celălalt preot se ocupă de înmormântare. Iată așa s-a ajuns la vreo 40 de morminte deja în coasta caselor”, susține Nicolae Balan. 

„E o samovolnicie totală. Încălcare a legii”, subliniază Nicolae Balan. 

Tot el susține că terenul pe care se extinde „noul cimitir” a avut patru proprietari. 

Cimitirul din imediata apropiere a gospodăriilor, s. Chetrosu, Drochia 

Proprietarul terenului – un călugăr de pe muntele Athos 

„Primul proprietar a fost preotul Igor Burduja, apoi l-a tot purtat pe la alți doi proprietari care s-au dezis de teren în câteva zile și într-un final, au răsuflat ușor căci a ajuns la un al patrulea stăpân. Al patrulea stăpân al acestui teren este un preot care trăiește în Grecia”, mai povestește localnicul. 

Acesta spune că s-a adresat de mai multe ori la Poliție, așa cum cimitirul se tot apropie de casa și fântâna sa, dar de când noul proprietar al „noului cimitir” e un necunoscut aflat în Grecia, Poliția s-ar fi arătat neputincioasă. „Ce, noi o să-l căutăm din Grecia?”, i-ar fi răspuns oamenii legii lui Nicolae Balan. 

De nenumărate ori s-ar fi adresat și la Primărie, dar fără rezultat. „A încercat la început să facă ceva, dar pe urmă a cedat. Și lucrurile au mers cum nu se poate de rău din privința ecologiei”, susține bărbatul. 

„Morminte printre case, fântâni poluate, aer poluat, pământ poluat”

Disperarea lui Nicolae Balan e mare.

„Morminte printre case, fântâni poluate, aer poluat, pământ poluat. E dureros fiindcă suntem plini, înconjurați de morminte, de morți, suntem înconjurați de gunoaie. Asta-i catastrofă. Asta-i crimă ecologică”, accentuează Nicolae Balan. 

Trecând prin cimitir, Nicolae ne conduce spre o altă „fântână vecină cu mormintele”.

„Fântâna aceasta nu mai există. Apa nu poate fi folosită nici ca să speli hainele. Oamenii au rămas fără fântână”, ne comunică localnicul. „Ia uitați-vă la omul cela. Câți metri-s de la grădina lui până la cimitir? Asta ce-i?”, întreabă bărbatul, în timp ce arată spre un mormânt. 

Nicolae Balan. Fântâna din imediata apropiere a cimitirului s. Chetrosu, Drochia 

ZdG a încercat să vorbească și cu alți localnici din imediata apropiere a cimitirului, dar persoanele abordate au refuzat să discute pentru „că nu doresc să aibă probleme cu preotul din sat”. 

Am mers la preotul Igor Burduja. Când a înțeles că suntem jurnaliști, a refuzat să vorbească cu noi și a intrat furios, înapoi în ogradă. Apoi a revenit, invocându-ne condiția de a nu filma. Explicându-i că altfel nu putem să ne facem meseria, preotul a acceptat să vorbească. 

El a negat că ar vinde locuri de veci în noul cimitir, așa cum teritoriul nu-i aparține. 

„Acela este locul unui călugăr de la sfântul munte din Grecia. E scris pe dânsul. Atât. Dar locurile nu se vând. Locurile-s gratis. Fiecare când îi vine. Se achită pentru biserică, pentru rânduiala înmormântării”, a precizat preotul. 

Igor Burduja, preot s. Chetrosu, Drochia

„Cel care v-a informat despre asta, el este un necărturar și un antihrist”

Reporter ZdG: Dar cum a ajuns acel teritoriu în posesia unui călugăr de pe Muntele Athos?

Preotul, Igor Burduja: Nu știu. Asta nu-i chestia mea. Oamenii îngroapă din voința lor. 

Reporter ZdG: Dar vi se pare normal așa ca cimitirul să se extindă până sub case, lângă fântâni?

Preotul, Igor Burduja: În toate satele e așa. Jur-împrejur în R. Moldova e așa. 

În susținerea sa, preotul și-a chemat o consăteană care a afirmat că nu vede nimic deranjant în faptul că cimitirul se află printre case. 

Localnică, s. Chetrosu, Drochia

Localnică, s. Chetrosu: Eu am crescut aici și cimitirul a fost și cimitirul o să fie. Așa să meargă înainte, ce deam vor să-l  scoată cine știe unde la deal, ca să fie cine știe unde. 

Reporter ZdG: Vi se pare un lucru normal ca să se construiască cimitire în apropierea surselor de apă? Nu vă deranjează?

Localnică, s. Chetrosu: Nu, deloc, deloc. Eu eram mititică și pe zidul acesta mă creșteam și când era vreun mort, alergam ca să câștig bomboane. Și iaca văd că încă nu am murit și nu o fost nică.

Nici preotul nu crede că prezența cimitirului ar prezenta pericol pentru sol sau pentru apă. 

„Noi nu avem altă biserică. Este monument istoric. Și a fost cimitirul aici și fântâni dintotdeauna. Și este fântână și în ograda bisericii de când s-a format biserica. Și văd că lumea bea de acolo, și agheasmă se face acolo, și orice rânduială se face, și se botează copiii, și se cunună, și apa se bea, iar ce ține de cel care v-a informat despre asta, el este un necărturar și un antihrist”, a menționat preotul. 

  • Cum a ajuns cimitirul să se extindă pe un teren privat, astfel încât să ajungă sub ferestrele localnicilor?
  • Primăria eliberează autorizații pentru înhumare pe acest teren privat?
  • De ce se autorizează noile înhumări, așa cum există un alt cimitir la marginea satului?

Am mers cu aceste întrebări la Primărie, dar nu am putut primi un răspuns, așa cum primara, Aliona Eșanu nu era la birou. Responsabilii de la Primărie ne-au spus că Aliona Eșana era plecată în sat. Am telefonat-o, dar nu a răspuns. Nu a răspuns nici la mesaje. 

Primăria s. Chetrosu, Drochia

Am revenit cu apeluri telefonice la primară peste două săptămâni, de pe alt număr de telefon. Inițial a răspuns că este la un seminar, ulterior, după ce i-am lăsat un mesaj că suntem de la ZdG, nu a mai răspuns. După mai multe apeluri insistente, Aliona Eșanu ne-a trimis un mesaj că ne va contacta ea. Așa cum nu ne-a contactat, am revenit cu apeluri și în următoarele zile, dar fără rezultat. 

„Nici cimitirul vechi, nici terenul neautorizat nu corespunde normativelor de înhumare”

Sesizat de localnicii din satul Chetrosu, încă în 2017, Centrul de Sănătate Publică (CSP) Drochia a remis în adresa Primăriei s. Chetrosu o hotărâre de interzicere a extinderii cimitirului din centrul satului, dar hotărârea a fost ignorată de Primărie. Confirmă aceasta Vladimir Guțu, șeful CSP Soroca, care în 2020, la 20 februarie, revine cu o altă hotărâre către Primăria Chetrosu pentru a interzice extinderea cimitirului din centrul satului, pe teren neautorizat. 

Guțu afirmă că extinderea cimitirului vechi se face fără respectarea zonelor de protecție sanitară față de casele de locuit și sursele de apă.

„În conformitate cu legislația R. Moldova, toate competențele în gestionarea cimitirelor țin de administrația publică locală. Administrația publică locală trebuie să intervină prin Procuratură, prin organele competente, pentru a stopa aceasta. Cum nu ai da, când o persoană decedează, certificatul de deces se eliberează de la Primărie, și primarul cu consilierii trebuie să pună punct acestei întrebări odată și pentru totdeauna. Mai ales că există cimitir nou. Noi doar îi sesizăm, nu-i putem controla dacă și respectă”, afirmă Vladimir Guțu. 

Potrivit lui Guțu, nici terenul vechiului cimitir, și nici terenul extins, nu sunt destinate înhumărilor.   

„Pentru a aloca un teren pentru cimitir, se fac anumite studii, inclusiv pentru extindere – dacă solul corespunde cerințelor, dacă nu sunt aproape apele de suprafață, asta se face în prealabil la etapa de selectare. Terenul respectiv, unde acum au loc înhumări este cu destinație sub construcție, nicidecum nu este pentru cimitir. Și nici cimitirul vechi nu corespunde normativelor, căci e în centrul satului”, menționează șeful CSP Soroca. 

Amplasarea cimitirelor în R. Moldova este reglementată de Hotărârea de Guvern 1072 – Regulament cu privire la cimitire. Potrivit acestei hotărâri, zona de protecţie sanitară de la cimitir până la marginea zonei populate trebuie să fie determinată conform normativelor tehnice de planificare urbanistică. După închiderea cimitirului, la expirarea a 15 ani de la ultima înmormântare, lăţimea zonei de protecţie sanitară poate fi redusă pînă la 100 m.

Specialist ANSP: „Prezintă risc pentru poluare microbiană, cu diferite bacterii patogene și poluare chimică”

În cazul în care cimitirul este situat mai sus de cursul apelor subterane, de unde îşi au izvorul fântânile, rezervoarele şi alte instalaţii de alimentare descentralizată cu apă a localităţilor rurale, şi în caz de argumentare sanitaro-igienică, zona de protecţie sanitară poate fi majorată până la 500 m, iar în cazul în care cimitirul este situat mai jos de cursul apelor subterane – redusă până la 100 m.

Reieșind din aceste prevederi, Liliana Carp, medic specialist din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică afirmă că cimitirul din satul Chetrosu prezintă riscuri de contaminare a resurselor de apă și a solului. 

Liliana Carp, medic specialist din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică

„Cimitirul este localizat într-o localitate, fiind înconjurat de case, deci prezintă riscuri pentru contaminarea resurselor de apă, deoarece apele după ploaie, prin flux, nimeresc anume în această zonă, în zona situată mai jos de cimitire. Și prezintă risc atât pentru poluare microbiană, cu diferite bacterii patogene, precum și poluare chimică”, explică Liliana Carp. 

„Evident că această sursă de apă va fi contaminată. Evident că există riscul migrării elementelor. Nu se permite să se construiască cimitire în această regiune a fântânilor”, a punctat Carp, referindu-se la fântânile din preajma mormintelor. 

Totodată, Carp vine cu o recomandare către localnicii care își au grădina în imediat apropiere a cimitirului.

„Se recomandă ca să fie identificate alte terenuri pentru cultivarea legumelor, pentru cultivarea fructelor, în afara localității, ca să evite contaminarea, ca să evite migrația acestor elemente chimice și microbiologice în fructe și legume”, a conchis Liliana Carp. 

Publicitate
Publicitate