Un copil orfan de mamă, „împărțit cu dragoste” între bunici și tată

Bunicii și-au crescut nepotul care de la naștere are probleme grave de sănătate. Mama copilului a decedat, iar ei au luptat pentru viața și sănătatea copilului și i-au oferit tot ce au avut mai bun. Ei spun că tatăl copilului nu s-a prea implicat în creșterea lui și nici măcar nu-i cunoaște problemele și necesitățile, deși insistă să-și ia copilul și să-l crească de acum încolo.

Totodată, acesta nu are condiții materiale adecvate pentru a îngriji un copil cu probleme de sănătate. Chiar dacă autoritatea tutelară și un psiholog independent au constatat că starea de sănătate și cea emoțională a copilului vor avea de suferit dacă mediul de creștere al acestuia va fi schimbat, instanțele superioare, Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție (CSJ), i-au dat dreptate tatălui și au decis că copilul trebuie să locuiască de acum încolo cu tatăl său.

Bunicii își cresc nepotul de la naștere, după ce fiica lor a decedat. Din spusele bunicii Ana, fostă pedagogă, copilul s-a născut cu grave probleme de sănătate. Acesta are nevoie de îngrijire specială, pe care, timp de cinci ani, buneii i-au acordat-o.

Femeia susţine că tatăl copilului s-a implicat foarte puțin în creșterea acestuia. L-a vizitat ocazional și nu cunoaște prea multe despre starea de sănătate a copilului. Cu toate acestea, prin intermediul instanței de judecată, el și-a stabilit paternitatea, bunicii însă au cerut în instanță ca domiciliul copilului să rămână la ei.

„Mă tem să-i încredințez lui copilul”

„Eu, care-i cunosc problemele, mă tem să-i încredințez copilul. Da, el este tatăl lui biologic, dar aici este pusă în pericol viața și sănătatea copilului. Care vor fi consecințele dacă el va fi rupt din zona sa de confort, în care s-a acomodat? Dânsul, în cinci ani, a văzut copilul de șapte ori”, a spus bunica copilului.

Bunicii copilului spun că ei sunt cei care îi vor acorda îngrijirea necesară, având spațiu de locuit, condiții bune de trai și cunoștințele necesare îngrijirii copilului. Din cele relatate de ei, tatăl copilului nu-i poate acorda condiții materiale adecvate și nici nu cunoaște măsurile speciale de îngrijire de care are nevoie micuțul.

Ce au hotărât instanțele?

Instanța de fond a decis că este în interesul superior al minorului ca domiciliul acestuia să fie stabilit cu bunicii materni, nefiind justificată transmiterea copilului tatălui său. În hotărârea sa, instanța s-a bazat pe actele emise de Centrul de Sănătate, de Primăria localității, de autoritatea tutelară, dar și de psiholog, în urma evaluării copilului. În același timp, instanța a menționat că tatăl copilului își păstrează dreptul de a ține legătura cu minorul. 

Curtea de Apel Cahul a casat hotărârea primei instanțe, menționând că nu există circumstanțe excepționale pentru ca instanța să decidă stabilirea domiciliului copilului cu bunicii săi. De asemenea, instanța de Apel nu a considerat epicriza stabilită de medic și evaluarea psihologică a copilului ca fiind probe pertinente care ar demonstra că acest copil nu poate fi încredințat tatălui său.

La fel, instanța a menționat că bunicii copilului nu au prezentat probe care arată că tatăl a refuzat întreținerea materială a minorului și că atașamentul nepotului față de ei și condițiile materiale de care dispun nu pot fi apreciate ca determinante în stabilirea domiciliului minorului cu ei.

În recursul adresat CSJ, buneii au indicat că instanța de Apel nu a examinat toate circumstanțele cauzei și a apreciat probele în folosul unei părți și nu în interesul superior al copilului. Instanța supremă, însă, a menționat că argumentele acestora nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, menționând că în procedura de recurs se verifică doar legalitatea deciziei, nu şi temeinicia ei în fapt.

„În toate instanțele autoritatea tutelară a apărat interesele copilului”

Șefa Direcției Protecție a Copilului și a Familiei a raionului Cahul, Maria Niculiță, a menționat pentru ZdG că în toate instanțele autoritatea tutelară a apărat interesele copilului.

„Am mers în instanțe cu un aviz în care am susținut cererea ca locul de trai al copilului să fie stabilit cu bunicii”, a precizat Maria Niculiță.

Deși în Codul Familiei nu este un articol care să prevadă stabilirea locului de trai al copilului cu bunicii, funcționara a explicat că în cazul acestui copil interesul superior al copilului constă în faptul ca el să fie crescut în continuare de bunici. 

„Starea de sănătate a copilului este precară și acesta este foarte atașat de bunei. În cea mai mare parte, copilul este îngrijit de ei. Anterior, a fost întocmit un grafic de întrevedere cu tatăl, pe care dumnealui l-a ignorat. S-a ținut cont de starea de sănătate a copilului și am organizat întâlnirile la direcție, deoarece bărbatul zicea că nu se poate duce în casa bunicilor, deoarece au un conflict. În cadrul întâlnirilor, psihologul a încercat să îmbunătățească relația dintre ei, deoarece copilul practic nu-l cunoștea”, ne-a explicat Maria Niculiță.

Funcționara a relatat că avizul Direcției depus în instanță a fost motivat, reieșind din atașamentul copilului, din starea sa de sănătate, dar și în urma evaluării efectuate de psiholog. 

„Copilul va suporta un stres enorm”

Psihologa Nadejda Mocan, din cadrul Serviciului de Asistență Psihopedagogică a UTAG, a evaluat copilul timp de cinci zile. Ea consideră că cel mai prielnic mediu pentru dezvoltarea lui este casa bunicilor.

„În cazul în care copilul va fi dat tatălui, consecințele vor fi grave. Presupun că tatăl vrea să-și ia copilul din ambiție, ca să se răzbune pe bunici. Mai întâi, el ar trebui să facă tot posibilul ca micuţul să-l cunoască, să-l îndrăgească, ulterior să știe la cine merge. Copilul nu-și cunoaște tatăl, iar dacă la etapa actuală acesta va merge la o persoană total necunoscută pentru el, va suporta un stres enorm. Luând în considerare bolile concomitente pe care le are, nu știm care vor fi consecințele”, a precizat psihologa.

ZdG a încercat să discute cu tatăl copilului, dar încercările au eșuat.

„Eu v-am permis să scrieți ceva? Eu nu vă permit să scrieți. Acesta este copilul meu, eu sunt tatăl lui. O să văd scris ceva, o să vă dau în judecată. Vă avertizez: dacă o să văd în ziar scris numele meu sau numele copilului meu, vă voi acționa în judecată”, a declarat tatăl copilului pentru ZdG.

De asemenea, am încercat să vorbim la telefon cu avocata bărbatului, însă aceasta a spus că nu comentează cazul și a închis.

„Este posibilă adresarea la CtEDO”

Maia Bănărescu, ombudsmanul copilului, referindu-se la caz, a spus că dacă există o decizie a CSJ, este practic imposibil de schimbat ceva. Ea a menționat că avocatul copilului ar fi putut interveni în proces în perioada în care cazul se examina în prima instanță și în instanța de Apel. În cazul existenței unei decizii irevocabile, este posibilă adresarea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). 

„Doar că acest dosar trebuie să fie examinat minuțios de un jurist, care să găsească un temei în apărarea copilului și care să înainteze o cerere la CtEDO”, a precizat Maia Bănărescu.

Avocata copilului a explicat că tatăl copilului este tatăl lui biologic și nimeni nu-i anulează dreptul de a-și crește copilul.

„Sărăcia nu este un temei ca copilul să nu crească în mediul familial. Buneii totodată nu sunt lipsiți de dreptul de a-și vedea nepotul și pot să-și continue relațiile cu copilul”, a mai declarat Avocata Poporului pentru protecția drepturilor copilului. 

Potrivit Codului de Procedură Civilă al R. Moldova, hotărârile şi deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătoreşti pot fi revizuite. Unul din temeiurile în baza căruia se poate declara revizuirea este cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului. Cererea se depune în termen de trei luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele cauzei care nu i-au fost şi nu puteau să-i fie cunoscute anterior.

Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emiţându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanţa care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2015, autoritatea tutelară a apărat în instanță drepturile a 7952 de copii.