Despre necesitatea reformării învățământului superior din R. Moldova-„Timpul lucrează deja împotriva noastră” – Ziarul de Gardă
  • Despre necesitatea reformării învățământului superior din R. Moldova-„Timpul lucrează deja împotriva noastră”

    Despre necesitatea reformării învățământului superior din R. Moldova-„Timpul lucrează deja împotriva noastră”
    Foto: turnulsfatului.ro
    08 iunie 2020 | 08:58

    În instituțiile de învățământ superior din R. Moldova învață tot mai puțini studenți. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), în ultimii zece ani, numărul studenților s-a redus de două ori: de la aproximativ 110 mii în anul 2009-2010 la aproximativ 57 de mii în anul 2019-2020. Acest număr de studenți își fac studiile în 27 de universități, 18 dintre acestea fiind finanțate de stat.

    Experții spun că numărul universităților trebuie redus, deoarece sunt tot mai puțini studenți, iar prin finanțarea universităților mici banii publici sunt cheltuiți ineficient. Rectorii afirmă că descreșterea numărului de studenți nu este problema universităților, iar reforma universitară trebuie abordată altfel: prin majorarea finanțărilor și prin alocarea mijloacelor financiare în baza numărului de studenți. Chiar dacă reforma este necesară, conducătorii instituțiilor de învățământ susţin că reducerea numărului de universități nu va spori calitatea învățământului superior.

    Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) afirmă că majoritatea instituțiilor de învățământ superior publice sunt prea mici pentru a funcţiona eficient, iar instituția are drept priorități restructurarea, raționalizarea și modernizarea învățământului cu reforme bine argumentate.

    În anul 2010, în R. Moldova s-au născut peste 40 de mii de copii, iar în 2018, conform datelor BNS, s-au născut puțin peste 32 de mii de copii. Din numărul elevilor care absolvă gimnaziul, mai mult de jumătate aleg să studieze la colegii și școli profesionale. În urma analizei acestor date, Sergiu Lipcean, expert IDIS Viitorul, a ajuns la concluzia că, dacă aceste tendințe se vor menține, în zece ani, în sistemul de învățământ superior din R. Moldova vor fi înmatriculați cel mult 15 mii de studenți. Din acest motiv, numărul universităților din R. Moldova ar trebui redus.

    „Universitățile trebuie să aibă mai multă flexibilitate și autonomie”

    Sergiu Lipcean, expert IDIS Viitorul

     „Cauzele pot fi multiple: rata scăzută a natalității, tendințele de migrare, competiția cu universitățile străine. Acest fapt este o realitate care nu este prea optimistă. Desigur că există un grad de incertitudine. Din punctul meu de vedere, dacă nu se schimbă situația, perspectivele sunt mici ca învățământul superior din R. Moldova ca să se dezvolte, să producă forță de muncă calificată și competitivă”, afirmă Sergiu Lipcean. 

    În opinia lui, un alt aspect al reformei universitare îl constituie oferirea autonomiei depline universităților și eficientizarea cheltuirii banilor publici prin instituirea unui mecanism de finanțare transparent și echitabil, care să premieze performanța universităților.

     „Universitățile au autonomie, însă deciziile lor depind în mare parte de MECC. Dacă o universitate vrea să-și schimbe planul de studii, procesul este anevoios. Din punctul meu de vedere, universitățile trebuie să aibă mai multă flexibilitate și autonomie. În ultimii ani am asistat la infuzii masive în învățământul superior, dar fără să asistăm la un progres în ceea ce privește calitatea”, a precizat  Sergiu Lipcean.

    sursa: Nota analitică „Învățământul superior din R. Moldova la răscruce sau bani aruncați în vânt?”

    „Timpul lucrează împotriva noastră”

    Concluziile au fost formulate în nota analitică „Învățământul superior din R. Moldova la răscruce sau bani aruncați în vânt?”. Această notă vine să atenționeze asupra faptului că sistemul de învățământ superior din R. Moldova trebuie reformat și că o parte din banii alocați de Banca Mondială (BM) învățământului superior din R. Moldova ar trebui utilizați anume pentru reformarea sistemului, deoarece, în caz contrar, acești bani vor fi irosiți. 

    Anterior, BM a aprobat creditul în mărime de 39,4 milioane de dolari destinat sistemului de învățământ superior din R. Moldova. Principalul obiectiv al proiectului este îmbunătățirea orientării spre piața muncii a instituțiilor de învățământ superior și îmbunătățirea mecanismelor de asigurare a calității. Banii sunt destinați pentru dezvoltarea programelor cu profil pedagogic, inginerie, tehnologii informaționale și medicină. 

    Experții susțin că pentru a asigura un impact pozitiv și pe termen lung al  acestui credit, BM ar trebui să obțină angajamentul Guvernului R. Moldova de a iniția reforme instituționale radicale în sistemul de învățământ superior, în conformitate cu trei obiective strategice de politici: raționalizare, restructurare și modernizare.

    Sergiu Lipcean a explicat că asemenea reforme nu pot fi făcute într-un an sau doi și ele nu vor da rezultate imediate, totuși avantajele acestora se vor vedea pe termen lung. „Timpul lucrează deja împotriva noastră. Cu cât mai mult anulăm sau amânăm reformele, cu atât mai greu va fi să recuperăm ceea ce se pierde la moment. Învățământul este unul dintre cele mai sensibile domenii și aici factorul politic cântărește mai greu decât închiderea sau comasarea unor universități. Această cale este dureroasă, dar pe termen lung este mult mai avantajoasă”, a precizat Lipcean. 

    După părerea lui, R. Moldova nu-și poate permite luxul să întrețină 18 universități publice, deoarece se irosesc banii publici pentru menținerea infrastructurii instituționale. 

    Pe de altă parte, rectorii universităților sunt de părere că în R. Moldova este nevoie de reforma universitară, însă aceasta trebuie bine gândită. 

    „Lipsa tinerilor este problema societății și nu a universităților”

    Grigore Belostecinic, rectorul (ASEM)

    Din spusele lui Grigore Belostecinic, rectorul Academiei de Studii Economice din R. Moldova (ASEM), probleme în învățământul superior din R. Moldova s-au adunat timp de 30 de ani. „Problema cea mare este că din universități pleacă profesorii”, menționează rectorul. După părerea sa, învățământul superior trebuie reformat printr-o susținere financiară corespunzătoare din partea statului și prin motivarea profesorilor, astfel încât aceștia să vrea să-și dezvolte o carieră în învățământul superior și să nu plece să activeze în alte domenii. În ceea ce priveşte numărul mic al tinerilor care sunt înmatriculați în universități, rectorul a precizat că aceștia aleg colegiile și școlile profesionale în detrimentul studiilor superioare pentru a evita susținerea examenului de Bacalaureat. „Lipsa tinerilor este problema societății și nu a universităților. Tinerii trebuie să-și poată lega viitorul de R. Moldova și să nu migreze”, a explicat Belostecinic. După părerea lui, este importantă schimbarea atitudinii față de învățământul superior și nu comasarea mecanică a universităților.

    „Două instituții nu trebuie atinse”

    Veaceslav Manolache, rectorul Universității de Stat de Educație Fizică și Sport (USEFS), e de părere că numărul universităților trebuie redus, iar finanțările trebuie alocate în baza numărului de studenți. „Acum noi nu ne descurcăm cu finanțarea care este planificată. Ea ar trebui să fie la nivel, ca să putem angaja și un profesor universitar, și un electrician sau un lemnar. De la salariile care sunt acum au fugit toți”, afirmă rectorul. 

    În opinia lui, trebuie să rămână să activeze doar universitățile strategice, iar închiderea instituțiilor să nu fie condiționată de cumătrism. „Două instituții care nu trebuie atinse sunt Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice și USEFS. Acestea sunt prioritare, deoarece aduc autoritate țării prin medalii și ne fac cunoscuți prin artă”, a precizat Manolache. Din spusele lui, mai multe conduceri de la MECC au inițiat discuții referitor la reforma universitară, însă toate s-au stopat. 

    „Prin reducerea numărului de universități, problemele nu se vor rezolva”

    Viorel Bostan, rectorul (UTM)

    „Sunt de acord că învățământul superior este în criză și urmează să întreprindem măsuri foarte serioase, sistemice, pentru a redresa situația. Într-adevăr, din punct de vedere demografic, și nu doar, scade numărul studenților din universitățile din R. Moldova. Prin micșorarea numărului universităților nu se vor rezolva problemele, întrucât acesta nu este un criteriu de bază. Ceea ce trebuie de făcut este un mecanism transparent, corect și bazat pe date de finanțare a universităților”, a precizat Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice din R. Moldova (UTM) în cadrul discuției publice asupra notei analitice „Învățământul superior din R. Moldova la răscruce sau bani aruncați în vânt?”. 

    Din spusele lui, există discrepanțe în finanțarea universităților. Analizând situația UTM, rectorul a explicat că în ultimii ani instituția a depus eforturi considerabile de a atrage studenți în inginerie și în tehnologii informaționale și a rămas la același nivel, de 9000 de studenți în ultimii 4 ani. În alte universități, în schimb, a scăzut numărul studenților, însă finanțarea lor nu s-a schimbat. 

    „Toate universitățile sunt subfinanțate. Trebuie de majorat finanțarea învățământului superior cu indicarea clară a criteriilor și monitorizarea distribuirii mijloacelor financiare. Urmează să alocăm banii în bază de concurs, în baza numărului de studenți, dar și pe domenii”, a precizat Bostan. În opinia sa, raționalizarea numărului universităților nu poate fi forțată de sus, iar comasarea lor nu înseamnă că va spori calitatea studiilor.

    „Cred că trebuie de acționat atent și balansat”

    Rectorul Universității din Comrat, Serghei Zaharia, susţine că nu poate vorbi despre reforma universitară în numele universității, deoarece acest aspect ar trebui analizat mai întâi în cadrul instituției pe care o conduce, iar decizia comună să fie expusă în cadrul Consiliului Rectorilor. 

    „Cred că trebuie de acționat atent și balansat, oferindu-i studentului dreptul de a alege universitatea la care să-și urmeze studiile. Concurența dintre universități le va permite celor mai puternici să învingă: cei care vor ține cont de calitatea studiilor, de faptul cât de prestigioasă este universitatea și de standardele înalte pe care aceasta le oferă. Cât despre poziția universității noastre, trebuie să o analizăm și să o expunem în cadrul Consiliului Rectorilor. Nu-mi pot asuma o asemenea responsabilitate. Știu că toate universitățile au trecut acreditarea. Dacă au fost acreditate, înseamnă că li se oferă dreptul de a înmatricula studenți”, a precizat rectorul.

    sursa: Nota analitică „Învățământul superior din R. Moldova la răscruce sau bani aruncați în vânt?”

    „Noi ne închidem. Nu avem studenți”

    Și universitățile private au resimțit reducerea numărului de studenți. Conform datelor BNS, în anul de studii 2009-2010, în R. Moldova existau 14 universități private în care studiau în jur de 20 de mii de studenți. În anul 2019-2020, activează 9 universități private în care învață puțin peste 9000 de studenți. 

    Academia de Transporturi, Informatică şi Comunicații al patrulea an la rând nu a participat la admitere. Ultima dată în instituție au fost înmatriculați 40 de studenți, care au fost repartizați la alte instituții superioare de învățământ. „Noi ne închidem. Anul acesta va fi ultima promoție. Nu avem studenți. În perioada 2008-2009, am avut chiar 3800 de studenți. Toată lumea pleacă. Nu sunt copii în țară. Din 2008 au căzut mulți la BAC, mulți au plecat la colegii. Nu poți să faci nimic. Copii sunt puțini, se micșorează numărul de studenți. Înainte primeam câte 600-700 de studenți pe an”, a precizat rectorul instituției Dumitru Solomon. Din spusele lui, dacă la universitățile publice nu sunt acoperite toate locurile cu finanțare bugetară, studenții cu atât mai mult nu vor veni să studieze la o universitate privată. El a mai precizat că în anii precedenți tinerii alegeau să facă studii superioare și după absolvirea colegiului, însă acum mulți dintre ei aleg mai degrabă să plece la muncă peste hotare.

    „Să lăsăm piața să determine cererea și oferta”

    Numărul studenților a scăzut de aproximativ două ori în comparație cu anul 2009-2010 și la Institutul Internațional de Management IMI-NOVA. Cu toate acestea, instituția va participa la admiterea din acest an. După părerea rectorului Valentin Railean, este nevoie de reforma universitară în R. Moldova, însă aceasta trebuie gândită foarte bine. „Dacă noi spunem că suntem într-o economie de piață, atunci să lăsăm piața să determine cererea și oferta. A închide unele universități este foarte ușor, dar a le deschide va fi cu mult mai greu. Universitățile private vor dispărea când nu vor mai fi studenți”, a precizat rectorul. După părerea lui, reforma nu ar trebui să se facă în detrimentul unei instituții, ci ar fi mai bine ca universitățile să facă un consorțiu și să decidă de sine stătător.

    sursa: Nota analitică „Învățământul superior din R. Moldova la răscruce sau bani aruncați în vânt?”

     „Schimbarea va trebui impusă sau stimulată prin politici care obligă schimbarea”

    John Reilly, expert internațional în domeniul învățământului superior, în comentariul său din cadrul unei discuții publice asupra notei analitice „Învățământul superior din R. Moldova la răscruce sau bani aruncați în vânt?” a precizat că „există o inerție în sistemul de învățământ superior din R. Moldova pe care nimeni nu pare să fie capabil să o depășească și, prin urmare, schimbarea va trebui impusă sau stimulată prin politici care obligă schimbarea”. Din spusele expertului, schimbarea trebuie să implice integrarea într-un sistem mai concentrat, mai eficient și mai organizat. Acest sistem ar presupune existența a mai puțin de nouă sau chiar șase universități. Acestea ar putea avea „filiale”, însă ar fi responsabile de management, curriculum și calitate. „Dacă aceasta nu va fi o condiție prealabilă absolută, banii „injectați” de BM, cu toată probabilitatea, vor fi irosiți, indiferent de garanțiile puse în aplicare și oricât de angajați ar fi actorii-cheie”, a mai precizat Reilly.

    „Urmează a fi stabilite criteriile de selectare”

    În răspunsul oferit Ziarului de Gardă, MECC a precizat că programele academice în inginerie, tehnologii informaționale, învățământ pedagogic și medicină sunt fundamentale pentru asigurarea creșterii economice și abordarea problemelor-cheie din sistemul de învățământ, exemplu fiind deficitul de cadre didactice. 

    Guvernul R. Moldova a informat BM că nouă instituții publice de învățământ superior, care în prezent oferă aceste programe, nu vor fi închise, unele dintre ele urmând să integreze în structurile lor alte instituții în rezultatul consolidării rețelei. ”În manualul operațional al proiectului urmează a fi stabilite criteriile de selectare a celor nouă instituții de învățământ superior publice care vor putea participa la concursul proiectelor de dotare a acestora”, se arată în răspunsul oferit de MECC.

    „Majoritatea sunt prea mici pentru a funcţiona eficient”

    Instituția a relatat că examinează cu atenție raționalizarea rețelei de instituții de învățământ superior publice, mai ales în situația de criză pandemică și economică. Astfel, în condițiile unui număr mare de instituţii de învățământ superior publice într-o țară cu o populație în descreștere de 2,7 mln de oameni, acestea sunt nevoite să concureze pentru numărul de studenți în scădere.

     „Majoritatea din cele 18 instituții de învățământ superior publice sunt prea mici pentru a funcţiona eficient, având la activ administrații şi infrastructuri statice care nu sunt adaptate numărului schimbător de candidați la studii. Mai mult decât atât, calitatea infrastructurii generează ineficiențe în cadrul sistemului. Luate împreună, aceste circumstanțe îndeamnă la o consolidare a rețelei de instituţii publice de învățământ superior”, indică MECC în răspunsul oferit.

    Prin urmare, în următoarea perioadă, Ministerul are drept priorități restructurarea, raționalizarea și modernizarea învățământului cu reforme bine argumentate, analizate din punct de vedere economic și al impactului asupra întregii societăți.

    Proiectul „Învățământul superior în Moldova” va demara la sfârșitul lunii august curent. Printre principalele rezultate scontate se numără: investirea în infrastructura universitară, crearea unui nou mecanism de finanțare a învățământului superior bazat pe indicatori de performanță, asigurarea unui sistem performant de asigurare a calității, creșterea numărului studenților înscriși la programele de licență și master care au o cerere mare pe piața muncii. Proiectul își propune și crearea unui sistem unificat de e-admitere și a unui sistem informațional de gestionare a învățământului superior.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

    Ești în căutarea unui loc de muncă în jurnalism? Ai vrea să muncești într-o redacție, dar ai anumite îndoieli? ZdG poate să răspundă la întrebări sau chiar poate deveni angajatorul tău…
    Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

    Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

    2236 de doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate în ultimele 24 de ore, anunță reprezentanții Ministerului Sănătății. Potrivit autorităților din sănătate, 1 581 de persoane au fost vaccinate cu pr…
    Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

    Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

    Reprezentanții Ministerului Sănătății (MS) anunță despre confirmarea a 1031 de cazuri noi de infectare cu Covid-19, în R. Moldova. Din numărul total de infectări, 869 de cazuri au fost înregistrate în rândul pe…
    Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

    Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură

    În cea de-a 3-a sâmbătă a lunii septembrie este marcată Ziua Mondială a Monitorizării Apei. Potrivit Centrului Hidrologic, aproximativ 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură. Cea mai g…
    Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură