Sate însetate
Satul Roşu din r. Cahul are peste 500 de ani de la înfiinţare. Istoria dezvoltării acestei localităţi înseamnă şi o luptă îndelungată a localnicilor pentru apă potabilă. De exemplu, pentru familia Istrati, care are 7 copii, apa este mai mult decât un strict necesar, dar şi o problemă cu puţine soluţii.
„Ne alimentăm cu apa care vine din sat de la cisternă. Dar aceasta este bună de spălat, nu şi pentru băut, nici chiar pentru udat grădina. Pentru mâncare, pentru ceai – aducem de la fântână, care e la 300 de metri”, spune Oleg Istrati din satul Roşu.
Apă cu sare
Şi familia Puică din acelaşi sat confirmă problema calităţii apei. “Noi avem fântână, dar nu-i chiar bună apa, are 4 metri de apă, drept că vara am udat şi iese sare. Se bate tare pământul de la această apă”, explică Pavel şi Sofia Puică.
Primarul satului Roşu, Grigore Furtună, ştie care este componenţa chimică a apei consumate de cetăţeni, dar şi care sunt consecinţele asupra sănătăţii oamenilor. “Analizele care au fost făcute de mai mulţi ani ne-au demonstrat că această apă nu corespunde niciunui criteriu bacteriologic sau chimic. Deci iese că noi folosim apă nepotabilă. De zeci de ani predomină în satul Roşu bolile hepatice, un şir de alte boli. Chiar ne întrebăm de ce oamenii din sat sunt puşi la aşa grele încercări”, se întreabă primarul Furtună.
Maria Ciupercă face parte din grupul de lucru responsabil de identificarea soluţiilor pentru livrarea apei de calitate în s. Roşu. Ea cunoaşte că formula apei din satul lor e diferită de clasicul H2O. “Noi am luat analiza de la toate fântânile şi le-am spus oamenilor că apa dvs. nu este calitativă. Chiar aveam formulele chimice şi am mers şi le-am arătat la fiecare”, spune Maria Ciupercă.
Ape “bogate” în nitraţi
Nu doar în s. Roşu, ci şi în alte localităţi din r. Cahul calitatea apei este analizată sistematic, iar rezultatele testelor arată că apa nefiltrată şi netratată corespunzător conţine elemente care pot afecta sănătatea.
Alexandru Calendari, şeful Secţiei Supraveghere Sanitară din cadrul Centrului de Sănătate Publică din r. Cahul, explică cum este văzută apa la microscop. “Dacă facem o analiză totală din raionul Cahul, nu avem cu ce ne lăuda. În lunca Prutului, până la Giurgiuleşti, practic fântânile arteziene sau apele subterane sunt “bogate” în fier, produse petroliere, fluor, care depăşesc cu mult normativele. Dacă luăm celelalte sate, care nu sunt amplasate în lunca Prutului, acolo e altă problemă, în majoritatea fântânilor arteziene în ultimul timp s-au depistat concentraţii mari de fluor, bor, elemente care acţionează negativ asupra sistemelor cardiovascular şi nervos”.
Ion Şalaru, prim-vicedirector al Centrului Naţional de Sănătate Publică din R. Moldova, spune că problema apei de proastă calitate nu e doar a r. Cahul, şi nici doar a generaţiei actuale. Mai multe raioane din R. Moldova au apă poluată în fântâni sau apeducte, iar calitatea apei a afectat generaţii în şir. “Au fost făcute mai multe studii. Dacă mai multe generaţii consumă în permanenţă apă cu nitraţi, pot apărea malformaţii congenitale la generaţiile următoare, dar şi tumori. Cei mai sensibili sunt copiii, mai ales nou-născuţii care sunt alimentaţi cu amestecuri lactate pe bază de apă cu nitraţi”.
Purificarea apei, din secolul trecut
O parte dintre localităţile raionului Cahul se alimentează cu apă din mine ori din fântâni arteziene care nu corespunde indicilor de calitate în proporţie de 90 la sută. Nici staţia de tratare a apei din Cahul, construită în anii ’70 ai secolului trecut, nu face faţă necesităţilor şi standardelor.
Petru Burlacu, primarul oraşului Cahul: “Nu putem face faţă indicilor de calitate a apei. Staţia de tratare a apei a fost dată în exploatare în anii ’70 ai secolului trecut. Starea acesteia lasă mult de dorit. Am vrut să reconstruim aceasta staţie, am făcut şi proiectul tehnic, dar nu am avut mijloace financiare. Problema a fost abordată şi la Ministerul Mediului. Costurile sunt mari. Suntem în căutare de mijloace financiare, vom înainta proiecte la fondul de dezvoltare regională, vom încerca şi la Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei”, explică primarul.
Consiliul Raional Cahul a inclus această problemă în priorităţile sale de activitate, după ce a fost efectuat un studiu al calităţii apelor şi situaţiei apeductelor. “Mai mult de jumătate din locuitori utilizează apa din fântâni obişnuite, însă această apă, în proporţie de 80%, nu corespunde cerinţelor, ea trebuie tratată. De aceea, am hotărât ca în activitatea noastră şi a consiliului raional să punem în discuţie această problemă primordială – asigurarea cu apă potabilă”, afirmă Avram Micinschi, preşedintele raionului Cahul.
Ceaiul şi florile – mai vii
Accesul la apă potabilă devine posibil atunci când există o cooperare adecvată între autorităţi şi cetăţeni, una dintre soluţii fiind proiectele de atragere a investiţiilor străine. Grupurile create în satul Roşu pentru analiza problemei aprovizionării cu apă au înregistrat succese. În luna noiembrie 2012 a fost inaugurată reţeaua de apeduct, cu 14 kilometri de ţevi. În momentul de faţă peste 500 din cele 800 de gospodării din sat au acces la apă.
Vasile Zagaevschi, directorul Î.M. Regia “Apă-Canal” Cahul, susţine că în baza acestui proiect i au fost reabilitate toate staţiile de pompare din Cahul, au fost schimbate 20 km de reţea de apeduct şi 18 km de reţea de canalizare sub presiune. Până în luna iunie a acestui an, noi porţiuni de reţele de apeduct vor fi date în exploatare.
Beneficiile noilor reţele de apeduct sunt apreciate mult de către cetăţeni. Maria Ciupercă din satul Roşu spune că nu poate uita aspectul şi gustul ceaiului de până la darea în exploatare a noului apeduct. “Ceaiul atunci era tulbure, de la diferite săruri din apa din fântână. Acum ceaiul este limpede, iar apa nu o mai cărăm de la fântână, ci o luăm de la robinet, direct din bucătărie. Într-o zi s-a întâmplat ceva, un accident, vreo câteva ore n-a fost apă. Hopa! Trebuia să mă duc la fântână! Uitasem deja cărarea la fântână de două luni. Am foarte multe flori în casă şi, de când le ud cu apă din apeduct, au început să crească foarte frumos.”
Şi familia Puică crede că este foarte mare diferenţa dintre apa din fântâna poluată şi cea luată din noul apeduct. “E limpede, gustoasă, e foarte bună, mai ales de fiert fasole. Nu mai cărăm apă de la fântână, decât dimineaţa sau seara, ca să adăpăm vitele.”
15 raioane în aşteptarea apei
Raionul Cahul este de mulţi ani plasat pe harta celor 15 raioane cu acces limitat la apă potabilă. Eforturile cetăţenilor, societăţii civile şi ale autorităţilor din ultimii ani schimbă pas cu pas situaţia. Serviciul de apă şi canalizare din raion va trasa în acest an mai mulţi kilometri de apeducte. Ministrul Mediului consideră că anume cooperarea internaţională va contribui mult la soluţionarea problemelor. “Avem mai multe proiecte. În cadrul proiectului cu GIZ, care vine cu un sprijin logistic important, elaborăm planul de aprovizionare cu apă potabilă şi pentru raionul Cahul”, susţine ministrul Şalaru.
În toamna anului 2012 la Chişinău a avut loc o conferinţă internaţională pentru a pune în discuţie provocările din sectorul apă şi canalizare din republică. S-a vorbit despre necesităţile şi priorităţile cetăţenilor, iar specialiştii invitaţi au analizat posibilele soluţii. Catarina de Albuquerque, raportor special al ONU privind dreptul omului la apă potabilă de calitate, a venit la Chişinău pentru a reafirma drepturile la apă şi sanitaţie. “Dreptul la apă şi sanitaţie, în special pentru copii, este incontestabil şi trebuie respectat. Copiii din Moldova au dreptul să bea apă de calitate, care nu le va afecta sănătatea, care nu cauzează diaree sau alte probleme ce i-ar afecta şi le-ar crea şi probleme de dezvoltare”.
Reporter de Gardă
