O mamă discriminată pentru că e singură
O femeie se judecă cu autorităţile locale din Sângera, municipiul Chişinău, care au refuzat să-i acorde un teren pentru construcţia casei. Tânăra a solicitat lotul după ce, în 2013, a născut un copil, invocând că are acest drept potrivit Codului Funciar, document în care se arată că familiile nou-formate pot veni cu o astfel de cerere. Consilierii din Sângera, care în ultimii ani au oferit circa 150 de terenuri, n-au dat curs solicitării, invocând că mama şi copilul ei nu sunt o familie nou-formată. Cazul a ajuns în vizorul membrilor Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurării egalităţii, care au constatat că aleşii au discriminat femeia şi le-au recomandat să-şi revizuiască propria decizie, prin care i-au fost încălcate drepturile. Consilierii şi-au revăzut hotărârea şi… au menţinut-o. Acum fiecare riscă o amendă de până la 3.000 de lei.
Acum doi ani, Ana, de 24 de ani (nume schimbat – n.r.), a adus pe lume un băieţel. Fiind singură, cu un copil de doar câteva luni în braţe, femeia a apelat la autorităţile din Sângera, acolo unde locuia, ca să-i ofere un lot pentru construcţia unei case. Tânăra a făcut trimitere la articolul 11 din Codul Funciar, care îi asigură acest drept. În iunie 2013, aleşii locali i-au respins solicitarea, precizând că ea şi copilul său nu sunt o familie nou-formată.
„Ca mamă solitară, am vrut să-mi fac o bază pentru mine şi copilul meu. Am sperat că pot miza pe ajutorul statului, dar n-a fost să fie. Legea nu e şi de partea mamelor singure. În loc să ne susţină, se pare că autorităţile vor să ne îngloade şi mai mult!”, ni s-a plâns Ana. Acum femeia şi micuţul său stau cu chirie în satul Dobrogea, lângă Sângera, plătind 1.000 de lei pe lună. Recent, Ana s-a angajat la muncă într-o instituţie medicală.
Nu au recunoscut un drept prevăzut de lege
Între timp, în acest caz au intervenit juriştii Institutului de Justiţie Civilă. „Din motive abuzive şi neclare, autoritatea publică nu a recunoscut un drept prevăzut de lege. În răspunsurile primite de la Consiliul local nu se regăseşte niciun alt temei al refuzului decât faptul că Ana şi fiul ei minor n-ar avea dreptul la teren pentru că nu formează o familiei nou-formată”, a explicat avocatul Andrei Briceac.
Juristul a adresat mai multe solicitări primăriilor din R. Moldova, încercând să afle câte loturi de teren au fost acordate familiilor cu un singur părinte în ultimii cinci ani. „Am primit câteva răspunsuri, dintre care în unele s-a menţionat că n-a fost posibilă repartizarea loturilor pentru că în intravilanul oraşelor sau al satelor rezerva se epuizase. Totuşi, am primit un răspuns de la o primărie, fiind informaţi că, pe parcursul ultimilor cinci ani, familii nou-formate, compuse dintr-un părinte şi un copil, au beneficiat de 12 loturi pentru construcţia caselor. Constatăm că se aplică tratamente diferenţiate faţă de persoanele aflate în situaţie similară”, spune reprezentantul Institutului de Justiţie Civilă.
Discriminată pentru că este mamă solitară
Peste un an după ce aleşii locali au luat decizia, cazul a ajuns în vizorul Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii. Membrii instituţiei au concluzionat că tânăra a fost discriminată pe criteriu de stare civilă în accesul la bunurile destinate publicului şi au recomandat consilierilor să abroge decizia şi să repună femeia în drepturi. „Consiliul a statuat că noţiunea de „familie nou-formată” nu limitează componenţa familiei, ci doar durata formării acesteia. Totodată, am reţinut că dreptul la un lot de pământ pentru construcţia unei case, atribuit în condiţiile legii, rezultă din protecţia socială de care se bucură instituţia familiei şi nicidecum din protecţia asupra instituţiei căsătoriei, după cum este aplicat în mod restrictiv de către reclamat. Petiţionara şi copilul său constituie o familie monoparentală, care în raport cu familiile biparentale este tratată diferit şi nejustificat, deşi este o familie nou-formată”, a explicat Andrei Brighidin, membru al Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii.
În decembrie 2014, consilierii din Sângera au reexaminat hotărârea din iunie 2013 şi au menţinut-o. „Decizia noastră nu a fost contestată în instanţă, prin urmare recomandările urmau să fie puse în aplicare. Prin hotărârea din decembrie, Consiliul din Sângera nu face decât să continue discriminarea”, a mai comentat Andrei Brighidin.
Primarul: „Ce are discriminarea cu neacumularea de voturi?”
La începutul acestui an, Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii a solicitat autorităţilor să arate ce au mai întreprins în acest caz. „Chiar acum am pe masă aceste scrisori. Interpretarea Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii a fost una eronată. Ce are discriminarea cu neacumularea de voturi? Până la urmă, fiecare ales local votează cum vrea. Tânăra n-a acumulat voturile necesare, aşa că nu-i putem oferi un teren. Pentru o decizie în favoarea ei e nevoie de 12 voturi din 23”, a precizat Valeriu Poiată, primarul oraşului Sângera. Edilul se laudă că în ultimii patru-cinci ani autorităţile de aici au acordat circa 150 de loturi familiilor nou-formate. „Din câte îmi amintesc, toate cu ambii părinţi. Este un rezultat mult prea bun în comparaţie cu oricare altă localitate şi n-ar trebui să inducem în eroare societatea. Dacă vrea doamna să meargă mai departe, nu are decât”, a fost o altă replică de-a primarului.
Pentru că nu au ţinut cont de recomandări, fiecare consilier din Sângera care a votat împotrivă la şedinţa din decembrie riscă acum să fie sancţionat cu o amendă de până la 3.000 de lei. „La sediul Consiliului au fost citaţi în calitate de contravenienţi toţi aleşii locali care au participat la şedinţa din decembrie şi au fost încheiate procese-verbale cu privire la contravenţie. Acestea au fost remise pentru examinare instanţei de judecată. Consiliul a constatat că aleşii locali în cauză s-au eschivat de la executarea recomandărilor, deşi au avut posibilitatea legală şi reală de a le implementa”, a adăugat Andrei Brighidin.
Gata de CtEDO
Între timp, Ana a contestat în instanţa de judecată hotărârea consilierilor şi a pierdut procesul. „Imediat am contestat decizia. Aşteptăm să obţinem hotărârea motivată şi să fim citaţi la Curtea de Apel. Suntem gata să utilizăm toate căile de atac disponibile. Eventual, suntem gata să ne adresăm şi la CtEDO. Anticipând această probabilitate, din start am pregătit materialele şi am adus argumente, reieşind din practica Curţii de la Strasbourg”, a spus avocatul Andrei Briceac.
Diana Gurschi, şefa Direcţiei Asistenţă Juridică a Primăriei Chişinău, susţine că primăriile din suburbii, dar şi cele din ţară au propriile regulamente prin care oferă familiilor nou-formate loturi pentru construcţia caselor. Potrivit juristei, autorităţile din oraşul Chişinău de mult nu mai satisfac astfel de solicitări. „Îmi amintesc că până în 2011 am avut vreo şapte litigii şi am pierdut cinci. Acum nu mai avem astfel de dosare. De fapt, în 2012, consilierii au emis o decizie precum că rezerva de loturi pentru construcţii a fost epuizată”, a precizat Diana Gurschi.˝
Potrivit Codului Funciar, familiilor nou-formate le pot fi oferite sectoare de teren din rezerva intravilanului, până la epuizare. În oraşe – de la 0,04 până la 0,07 hectare, în localităţile rurale – până la 0,12 hectare. „Dimensiunile concrete ale sectoarelor de teren se stabilesc de către autorităţile administraţiei publice locale”, se mai arată în cod.
Anastasia Nani
