Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Judecătorii, bolnavi de meserie

Judecătorii, bolnavi de meserie

Pentru prima dată, în R. Moldova, viaţa judecătorilor a fost cercetată sub aspect ştiinţific. Cei mai mulţi dintre ei suferă de boli de inimă, de boli gastrointestinale sau de afecţiuni ale pielii, din cauza stresului profesional. În realitate, aşa cum relevă şi studiul, judecătorii se plâng de numărul prea mare de dosare, de condiţiile de muncă şi de sistemul insuficient de salarizare. Profesia de judecător a devenit periculoasă, fapt confirmat şi de magistraţii prezenţi la Adunarea Anuală a Judecătorilor din 18 februarie.

„Aspectele medico-sociale şi psihologice ale morbidităţii judecătorilor”, aceasta a fost denumirea lucrării ştiinţifice elaborate de Ghenadie Rotaru, medic internist la o clinică privată din Orhei. Aproape 400 de judecători, din municipii şi raioane, au fost chestionaţi şi examinaţi medical, pe parcursul unui an şi jumătate. Una dintre problemele studiului a fost motivarea redusă a magistraţilor pentru cercetare, precum şi fenomenul de izolare socială, caracteristic acestei profesii, spune autorul lucrării.

Viaţa printre dosare

Potrivit lui Ghenadie Rotaru, judecătorii chestionaţi au menţionat că stresul profesional e cauzat în primul rând de volumul mare de muncă, apoi de caracterul dosarelor, de presiunea exercitată de părţile interesate, precum şi de reacţia societăţii şi a presei. Sarcina lunară a unui judecător constituie 55 de dosare, conform statisticilor naţionale. Însă de multe ori un magistrat examinează şi peste 90 de dosare lunar. Astfel, ziua de muncă se măreşte până la 10-12 ore, uneori şi mai mult.

Dumitru Visterniceanu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat, în raportul de activitate pe anul 2010, că sarcina lunară de materiale şi dosare este de 57,3. Însă în judecătoriile de sector, magistraţii sunt nevoiţi să examineze câte 69 de dosare, iar în cele municipale – peste 100 de dosare. El a menţionat că supraîncărcarea judecătorilor pune în pericol calitatea muncii, iar mărirea numărului de judecători rămâne o problemă actuală.

“De la cinci dimineaţa şi până la 10 seara, cu un salariu de 3800 de lei şi 15 ani de activitate în sistemul judecătoresc”, aşa a descris situaţia Gheorghe Bălan, judecător la Judecătoria Botanica. El a spus că a primit salariu pentru 177 de zile, anul trecut, însă în realitate a fost la serviciu 286 de zile. “Aceste condiţii nu sunt un privilegiu pentru munca de judecător”, a adăugat Gheorghe Bălan.

Publicitate
Publicitate

Stresaţi, bolnavi şi izolaţi

În legătură cu activitatea profesională, 2/3 dintre judecători au indicat prezenţa uneia sau a mai multe maladii cronice. Astfel, predomină afecţiunile sistemelor cardiovascular şi digestiv, cele bronhopulmonare şi nefrourinare, bolile de piele şi diabetul zaharat.

Mai mult de jumătate dintre judecători au afirmat că posedă deprinderi dăunătoare, cum ar fi fumatul, abuzul de medicamente şi alimentaţia neraţională. Autorul lucrării explică afecţiunile depistate prin regimul istovitor de muncă, prin faptul că judecătorii se află la serviciu într-o poziţie statică, nealimentându-se la timp şi nereuşind să consulte medicul.

Un alt fenomen studiat în lucrarea ştiinţifică este izolarea socială a judecătorilor. Unul dintre motive ar fi respectarea eticii judiciare în toate situaţiile, autorul motivând că judecătorul se află în mantia sa nu numai la judecătorie. În acest sens, reprezentanţii sistemului judecătoresc au declarat că anul 2010 a fost unul fără precedent, din cauza imaginii publice a judecătorilor.

La întâlnirea judecătorilor, Nina Cernat, vicepreşedinta Curţii Supreme de Justiţie, a afirmat că sistemul judecătoresc a fost atacat de către mass-media şi a căpătat o imagine de cea mai joasă calitate. “Un show de prost gust, intimidări şi lovituri directe”, declara Liliana Catan, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, despre situaţia judecătorilor, reflectată în presă.

Pericolul de a fi judecător

Ghenadie Rotaru, autorul lucrării, susţine că profesia de judecător nu era considerată periculoasă pentru viaţa şi sănătatea fizică, deoarece nu exista un studiu care să releve acest fapt. Deseori, judecătorii sunt agresaţi verbal sau fizic, însă aceste date nu sunt făcute publice. Securitatea magistraţilor poate fi asigurată, practic, numai în incinta judecătoriilor.

Judecătoarea Liliana Catan este de părere că atât securitatea cetăţenilor, cât şi a judecătorilor este în pericol, deoarece judecătoriile nu dispun de spaţiu amenajat, iar condiţiile de muncă sunt duse până la extrem. Ea a relatat că la Curtea de Apel Chişinău au fost înregistrate cele mai multe cazuri de prezentare în sala de judecată a unor persoane înarmate, a unor inculpaţi cu grenade la brâu sau cazuri în care deţinuţii se automutilau în timpul şedinţelor.

Inovaţii, pentru tratarea judecătorilor

Ghenadie Rotaru, autorul studiului, este de părere că aceste cercetări pot servi ca repere în realizarea reformei sistemului judecătoresc. El aduce exemplul SUA, unde în anii ’80 în programul de pregătire a judecătorilor a fost introdus un compartiment dedicat stresului profesional; în Rusia, în anul 2004 a fost implementat serviciul psihologic în incinta judecătoriilor.

Managementul de tratament al stresului psihoemoţional la judecători:

» Sala de relaxare;

» Securitatea şi sănătatea la locul de muncă

» Administrarea balsamului „Făt-Frumos”

» Metodă specifică de acupunctură

Sursa: Lucrarea „Aspecte medico-sociale şi psihologice ale morbidităţii judecătorilor în R. Moldova”, autor – Ghenadie Rotaru

Ion Mereuţă, dr. hab. în medicină, a fost conducătorul ştiinţific al acestei lucrări şi spune că problema situaţiei judecătorilor este foarte importantă, din moment ce noi, cetăţenii, le încredinţăm libertatea. Împreună cu autorul lucrării, el deţine certificate de inovator, pentru “metoda de tratament a nevrozelor la judecători”,  “managementul tratamentului disomniilor” şi “managementul de tratament al stresului psihoemoţional”.

Soluţii ştiinţifice

Una dintre propunerile lucrării se referă la testarea prealabilă a candidaţilor la funcţia de magistrat. Victor Puşcaş, judecător la Curtea Constituţională, este de părere că prezentarea certificatului medical, prevăzut de art. 6, lit. f din “Legea cu privire la statutul judecătorilor”, nici pe departe nu dă răspuns la întrebarea dacă starea psihologică permite pretendentului să devină judecător. El recomandă ca rezultatele investigaţiilor să fie în atenţia facultăţilor de drept, Institutului Naţional de Justiţie, precum şi a Ministerului Sănătăţii.

Autorul lucrării ştiinţifice, Ghenadie Rotaru, recomandă asistarea psihologică în incinta judecătoriilor şi controlul medical anual obligatoriu al judecătorilor într-o clinică specializată. De asemenea, pentru reducerea stresului profesional, judecătorii ar trebui să se întâlnească cu colegii cel puţin o dată la două săptămâni.

Natalia Dabija

Publicitate
Publicitate