După 30 de ani – schimb inevitabil de generații, tehnologii și concepte în agricultură
Ziua Agricultorului, marcată de regulă în a patra duminică a lunii noiembrie, a trecut neobservată în acest an. Au trecut aparent neobservate și protestele fermierilor, lumea fiind mai degrabă în așteptarea primelor ședințe ale Consiliilor raionale și a validării mandatelor aleșilor locali. Evident, a trecut neobservată și altă dată rotundă, or acum 30 de ani în R. Moldova au demarat procesele de privatizare în agricultură.
Acestea au început la sfârșitul anului 1993, când la adunările anuale de dare de seamă s-au desființat primele gospodării colective, atunci încercându-se implementarea altor forme de gestionare a agriculturii. Perioada 1993-2023 mai înseamnă și schimbarea de generații, tehnologii și concepte în agricultură.
Preotul legumar și agronomul fără studii de specialitate, fiecare cu istoria lui de succes
Preotul Vasile Mâțu (40 de ani), paroh al bisericii de la Ratuș, raionul Telenești, are la întreținere 5 hectare de legume și alte 25 de hectare de pământ arabil. Părintele lucrează pământul de unul singur, tot el fiind tractorist, combainer și agronom. S-a inspirat de la părintele Dumitru Stratulat, parohul bisericii de la Băneștii Vechi, unchiul și nașul său de cununie. Părintele Vasile cultivă varză și ardei pe un teren vis-a-vis de restaurantul „Ciocârlia” și tot aici își vinde producția.
„De creșterea legumelor mă ocup de 4 ani, de atâta că în centrul Moldovei este o cerere enormă. Asigur loc de muncă pentru 10 sătence, maica preoteasă este și vânzătoare. Vând totul aici, pe margine de traseu național. Atât se cere de la mine – să-mi respect cumpărătorul, adică să le ofer legume sănătoase, fără chimicale”, remarcă părintele.
Este autodidact în agronomie, zootehnie, chiar și în mecanizarea agriculturii. Cumpără zeci de tone de gunoi de grajd, pe care îl utilizează ca îngrășământ organic pe suprafața pentru legume.
„Folosesc întotdeauna gunoi de grajd compostat, am și o remorcă specială pentru încorporarea compostului. De îngrășăminte este nevoie, fiindcă solul seacă după așa utilizare sălbatică. Aș recomanda tuturor să aibă grijă de fertilitatea solului, fiindcă avem experiența tristă a câmpurilor Iudeii și Samariei, care la vremea pelerinajului Mântuitorului erau grânarul Imperiului Roman”, amintește părintele.
Mihail Lătescu din Codrul Nou, și el crescător de legume, nu a mai absolvit colegiul agronomic, astfel, prin schimbul de experiență cu părintele Vasile, își completează cunoștințele.
„Unicul furnizor de nutrienți și chimicale în zonă este Ucraina. Apoi iată – la Iampol trec granița pe jos, unde cumpăr acolo preparatul necesar. Apoi iată, în magazinele noastre agricole același preparat fitosanitar costă de 7 ori mai scump! Bineînțeles, toate aceste cheltuieli se răsfrâng asupra produsului nostru. Ne mai mirăm de ce ceapa adusă de la ei are un preț de cost de 2 lei, iar la noi – 10 lei”, se indignează Mihail.
Legumarul remarcă faptul că în ultimul timp s-au înăsprit rigorile cu privire la calitatea produselor agricole. „Port cu mine certificatul de calitate, care este o garanție și pentru mine că nu otravim oamenii cu produsele noastre. Place și reacția ANSA – dacă depistează o partidă cu grad sporit de nitrați, te impun la moment să discuiești lanul”, ne spune Mihail Lătescu.
,,Avem schimbări de generații, tehnică și tehnologii cam în proporție de 100%…”
Există însă și altfel de agricultori. Anatolie Iațișin, șeful Secției Agricultură și Alimentație din cadrul Consiliului Raional Orhei, ne spune că mai ales în ultimii ani, în satele raionului, la conducerea SRL-urilor și a gospodăriilor de fermieri s-a produs schimbul de generații. Acesta descrie cum arată acum un fermier din noua generație.
,,Are o vârstă de 35-40 de ani, studii superioare, chiar avem un doctor în științe agricole (Igor Ivanov, liderul SRL «Vindex Agro Junior» din Mălăiești, n.r.). Este un specialist cu altfel de experiență, mai sumbru și mai atent, departe de hărmălaia politică, este purtătorul unui concept clar referitor la afacerea sa. Au apărut livezi superintensive și frigidere moderne. Jumătate din fermierii care accesează proiecte de finanțare prin AIPA sunt tineri de până în 35 de ani. Și ce este mai important – afacerea de familie și-a demonstrat vivacitatea. Avem exemplul lui Dan Gașper, fiul lui Mihai Gașper de la Furceni, care a revenit în fruntea gospodăriei după decesul părintelui său. Cu regret, COVID-19 a smuls din rândul nostru mulți fermieri în vârstă, dar toate aceste întreprinderi agricole, conduse de urmași destoinici, își continuă activitatea. Totodată, experiența seniorilor nu este de neglijat, mulți își fac datoria în calitate de experți în cadrul întreprinderilor”, remarcă șeful secției agricultură Orhei.
„A fost cea din urmă poruncă a tatei…”
Vladislav Răileanu (40 de ani), până nu demult angajat al Inspectoratului Fiscal din Orhei, a devenit director al SRL „Giurgești Agro” din Zorile, raionul Orhei în locul tatălui, Boris Răileanu, trecut fulgerător la cele veșnice acum doi ani. Vladislav a făcut mai întâi studii la școala profesională tehnică de la Cucuruzenii de Sus, iar mai apoi, a absolvit facultatea de Audit și Contabilitate la Universitatea Agrară. Societatea „Giurgești Agro” are în gestiune circa 300 de hectare de pământ arabil.
„Am vândut o mini-fermă de porcine, fiindcă nu mai avem angajați precum înainte, am procurat trei tractoare noi. Am rămas cu 3 mecanizatori, în același timp, capacitatea acestor trei tractoare este de 2 ori mai mare față de capacitatea celor șase pe care le aveam înainte. Am arat terenurile, m-am achitat cu cotașii, acum vând porumb pentru a achita datoriile către bancă. Am trecut la cârma asociației, fiindcă asta a fost ultima doleanță a tatei. Fiindcă dacă nu este agricultură, piere satul cu totul”, ne spune Vladislav.
Captarea carbonului și no-till, o nouă prioritate a tinerilor fermieri
Ion Harabagiu, șeful Serviciului Agricultură și Cadastru din cadrul CR Sîngerei, ne spune că și în acest raion procesul schimbului de generații în agricultura este unul evident.
„Lideri agricoli de la noi participă la un proiect de captare a carbonului organic în sol, între aceștia – Lucian Bălan, directorul SRL «Cozeșteanu» de la Cozești, Simion Macari, directorul SRL «Agro- Copăceni», frații Vasile și Dumitru Guzun de la SRL «Agro-Biliceni». E vorba de agricultură conservativă, care semnifică disturbanța (răvășirea) mecanică minimă a solului, procedura mai numindu-se «no-till», prin încorporarea directă a semințelor și îngrășămintelor, acoperirea permanentă a suprafeței solului cu reziduuri de plante, diversificarea speciilor care implică cel puțin trei culturi diferite. Astfel, se aplică cu 20-50% mai puțină forță de muncă și contribuie enorm la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În același timp, se protejează solul de degradare și de eliberarea carbonului în atmosferă. Proiectul se implementează de aproape doi ani. De regulă, s-au apucat de lucru cei tineri. E nevoie de mai puțină forță de muncă, combustibil, crește roada la hectar. Asta este logica proiectului”, remarcă oficialul.
„Când argumentele «pro» prevalează, urmează să accepți. Avem argumente evidente, când cu mijloace mai puține obții roade mai mari. Dacă seceta devine mai frecventă, numai tehnologiile agricole noi ne oferă oportunitate”, crede Ala Guzun, economistă și ex-primară de Bilicenii Vechi, mama fraților Vasile și Dumitru Guzun.
„Am pornit-o de la zero, dar am reușit principalul – am dat cunoștințe și deprinderi viitorului fermier”
Viorel Gherciu, ex-ministru al Agriculturii în Guvernul Gavrilița, crede că proiectele de consultanță implementate în R. Moldova începând cu anul 1993 au schimbat mentalități și au creat noi concepte de gospodărire. Acum 30 de ani, acesta a activat în calitate de expert în cadrul proiectului pilot TACIS de privatizare a agriculturii, implementat în raionul Orhei.
„Atunci, noi, la etapa incipientă, am pus bazele serviciului de consultanță pentru fermieri, care funcționează și astăzi. Totodată, la Brăviceni, am demarat programe de susținere a producătorilor agricoli și a procesatorilor, care funcționează și astăzi. Apropo, în satul respectiv, mai bine de ⅔ din populația locală este antrenată la muncă în gospodării de sere, procesarea cărnii și laptelui, care funcționează și astăzi. Am pus în capul mesei procesul cooperării, s-au efectuat pentru prima oară vizite la fermierii din Germania și Olanda în anul următor. Adică, am pornit-o de la zero, dar am reușit principalul – am dat cunoștințe și deprinderi viitorului fermier să demareze o afacere și la primii pași să reziste tuturor provocărilor. Implementarea peste 2 ani a Programului «Pământ» ne-a găsit pregătiți”, crede Gherciu. Ex-ministrul afirmă că lucrează în prezent în calitate de expert într-o companie estoniană care implementează în R. Moldova un proiect de agricultură conservativă.
