Cum separăm deșeurile? Experiența unor localități din R. Moldova

Locuitorii comunei Sărata Veche, raionul Fălești, separă deșeurile timp de trei ani. Fiecare gospodărie colectează separat plasticul, sticla și deșeurile menajere.

La Sărata Veche, deșeurile menajere ajung la groapa de gunoi, iar plasticul este transportat la stația de sortare din satul Călugăr, același raion.

Și 12 localități din raionul Șoldănești colectează deșeurile separat. Acestea însă au acceptat alt model de colectare a deșeurilor. Oamenii duc gunoiul la platformele dotate cu containere speciale. Nu sunt însă mereu responsabili să sorteze deșeurile corect.

Experții spun că pentru a soluționa problema deșeurilor este nevoie de implicarea statului. În același timp, locuitorii ar trebui să fie responsabili de colectarea separată a deșeurilor, dar și să semneze contracte cu operatorii de gestionare a deșeurilor și să  plătească taxa de salubrizare așa cum achită factura pentru curent electric, apă sau gaze naturale.

Studiul „Metode eficiente de colectare separată a deșeurilor solide în mediul rural al R. Moldova” arată că, în baza sistemelor de colectare separată a deșeurilor solide utilizate în Uniunea Europeană (UE) și la nivel mondial, au fost identificate cinci metode de colectare separată a deșeurilor solide, care ar putea fi aplicabile în localitățile rurale din R. Moldova. Astfel, deșeurile s-ar putea colecta prin pubelele instalate în fiecare gospodărie, containere stradale sau platforme instalate în mahalale. O altă metodă ar fi ca oamenii să adune gunoiul din gospodărie în saci de gunoi sau să colecteze deșeurile reciclabile, plastic, sticlă și hârtie în saci de gunoi, iar deșeurile reziduale – în pubele instalate în fiecare gospodărie. O altă modalitate este cea care prevede colectarea deșeurilor reciclabile în containere pe platforme de colectare, iar a deșeurilor reziduale – în pubele instalate în fiecare gospodărie.

Deșeurile reziduale – în containere, iar deșeurile reciclabile – în saci

Comuna Sărata Veche a început să sorteze deșeurile în cadrul unui proiect finanțat de UE. Din comună fac parte trei sate: Sărata Veche, Sărata Nouă și Hitrești. După o consultare cu localnicii, s-a decis aplicarea celei de-a patra metode de colectare a deșeurilor. Oamenii au fost învățați cum să sorteze corect deșeurile. Astfel, în comună, deșeurile reziduale se colectează în containerele instalate în gospodării, iar deșeurile reciclabile – în saci. 

Valentina Caras este directoarea întreprinderii municipale „Menajacvaprim” din comuna Sărata Veche, raionul Fălești. Ea a fost cea care, de la bun început, a convins sătenii să semneze contracte cu întreprinderea municipală pentru evacuarea deșeurilor. Femeia a bătut din poartă-n poartă și le-a explicat consătenilor despre necesitatea colectării separate a deșeurilor. 

„Am mers pe la fiecare și le-am adus la cunoștință că a venit timpul să separăm deșeurile astea, să transportăm la gunoiște numai gunoiul, plasticul să-l punem deoparte, sticlele, hârtia – separat”, spune Valentina Caras.

„De la început, ne-a fost foarte greu, am avut doar vreo 50 de contracte. De la 50 am ajuns la o sută”, spune Valentina Caras. Conform datelor întreprinderii, numărul gospodăriilor care au semnat contracte de evacuare a deșeurilor menajere a crescut de la 116 – în  2012 la 510 contracte – în  2017 și la 640 – în 2020. Totodată, a crescut gradul de acoperire cu servicii de salubrizare, dar și cantitatea deșeurilor colectate. 

Fiecare gospodărie din comună achită 100 de lei anual pentru prestarea serviciilor de evacuare a gunoiului. Prețul a fost stabilit de către consiliul local, astfel încât locuitorii satului să-l poată achita, iar din acești bani întreprinderea municipală își gestionează activitatea. 

Valentina Caras susține că în perioada în care oamenii au început să colecteze deșeurile separat în localitate este mai curat, iar plasticul nu mai este împrăștiat pe câmpuri.

Selectarea deșeurilor reduce poluarea

Familia Nataliei Sandu din satul Sărata Veche a început a separa deșeurile înainte ca acest lucru să fie organizat în sat. Femeia spune că a învățat și copiii să aibă grijă de mediu. Din acest motiv, nu le-a fost greu să învețe cum să sorteze gunoiul. 

„Este foarte binevenit că se organizează chestia asta, ca să ai unde da plasticul, ca să ai unde da sticla, ca să ai unde le da pe acestea menajere”, susține Natalia Sandu. 

Mihail Fotea din aceeași localitate spune că nu i-a fost greu să separe deșeurile în gospodărie. Din spusele lui, deșeurile care provin de la animale le folosește ca îngrășăminte, sticla și plasticul le colectează în saci, iar deșeurile menajere le aruncă la tomberonul din ogradă. Pe acestea din urmă, le dă la tractor atunci când vine să colecteze gunoiul. Bărbatul spune că este foarte important ca gunoiul să fie separat, deoarece plasticul conține compuși chimici, care poluează natura și cauzează probleme de sănătate oamenilor.

„Trebuie, trebuie numaidecât, ca să nu fie murdăria asta peste tot locul. Pe unde nu-i ordine, pe unde mergi, n-ai pe unde călca”, spune Mihail Fotea. 

Bărbatul spune că persoanele cu funcție de răspundere din localitate ar trebui să monitorizeze situația ecologică din sat și modalitatea de gestionare a deșeurilor. După părerea lui, funcționarii ar trebui să găsească pârghii pentru a impune oamenii să achite pentru serviciile de gestionare a deșeurilor. 

Pe Iulia Sînger, locuitoare a satului Sărata Nouă, am surprins-o atunci când a primit pubela pentru colectarea deșeurilor de la întreprinderea municipală locală. Femeia spune că selectarea deșeurilor este importantă, deoarece acest lucru reduce poluarea și permite menținerea mediului mai curat. Din punctul ei de vedere, deșeurile pot contribui la răspândirea diferitor boli.  

„Înainte cum era? Înainte fiecare gospodar se ducea cu gunoiul și-l arunca unde năpădea, mă scuzați. Câteodată putea să-l arunce și pe drum. Și acum, chiar atunci când mergem pe șoseaua centrală vedem cum sunt aruncați saci de gunoi din mașini”, spune femeia. 

Ea mai spune că la adunările satului oamenii au fost învățați cum să sorteze corect deșeurile, însă nu toți practică încă acest lucru. Ea este de părere, că pentru a spori numărul persoanelor care colectează deșeurile separat, este nevoie de mai multă informare. 

Gestionarea deșeurilor este costisitoare, iar serviciul trebuie plătit 

Guvernul R. Moldova își propune ca, până în anul 2027, cu suportul UE, să creeze un sistem eficient de management al deșeurilor în toată țara, care să asigure protecția mediului înconjurător şi a sănătății populației. Astfel, statul își propune să promoveze un nou mod de colectare a deșeurilor menajere, a celor de producție, dar și să recupereze materialele reutilizabile. Astfel, în șapte ani ar trebui să se instituie colectarea selectivă a deșeurilor în toate localitățile, precum și crearea facilităților de sortare, compostare şi reciclare a deșeurilor. Este preconizată îmbunătățirea sistemului de transportare a deșeurilor, dar și eliminarea acestora prin construcția depozitelor de deșeuri menajere solide la nivel regional şi stațiilor pentru tratarea mecanico-biologică a acestora. 

Experții spun că gestionarea deșeurilor este costisitoare, iar oamenii ar trebui să înțeleagă că acest serviciu trebuie plătit pentru a putea fi întreținut. Astfel, MADRM își propune să dezvolte și o metodologie de calcul a tarifelor, ținând cont de faptul că la etapa actuală aceste tarife sunt elaborate de administrația publică locală, având la bază reglementări foarte vechi, care sunt deja depășite în timp. Svetlana Bolocan, șefa Direcției politici de management al deșeurilor din cadrul MADRM, spune că, odată cu stabilirea acestor tarife, va fi posibilă și aplicarea sancțiunilor. 

Una din concluziile studiului „Metode eficiente de colectare separată a deșeurilor solide în mediul rural al R. Moldova” menționează că „legislația bună nu este suficientă pentru a soluționa problemele cu care se confruntă R. Moldova în domeniul gestionării deșeurilor. Prin urmare, sunt necesare alte soluții, la nivel instituțional, precum și la nivel de conștientizare și schimbare de comportament”.

„Statul astăzi are mai mult rolul de spectator decât de actor principal”

Chiar dacă există legislație în domeniu, în prezent nu există o reglementare clară care ar obliga fiecare gospodărie din R. Moldova să se conecteze la serviciul de salubrizare, iar administrațiile publice locale (APL) nu au pârghii pentru a impune oamenii să achite pentru aceste servicii, susține Mihail Ioncu, directorul SA „Salubritate Șoldănești”. De asemenea, el spune că ar fi bine să existe asociații de profil, dar și o instituție a statului care să reglementeze domeniul. „Statul astăzi are mai mult rolul de spectator decât de actor principal”, a precizat Mihail Ioncu. 

De regulă, APL-urile transmit obligațiile de gestionare a deșeurilor unui operator. Bărbatul spune că pentru a dezvolta acest serviciu trebuie să se construiască platforme, să se instaleze tomberoane, să se construiască căi de acces pentru a permite autospecialelor să evacueze deșeurile chiar și de pe drumurile mai înguste.

Oamenii aruncă deșeuri reziduale în tomberoanele destinate sticlei sau hârtiei 

În raionul Șoldănești, încă din anul 2014, cu suportul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) a fost lansat serviciul de colectare separată a deșeurilor. În localitățile din raion au fost construite platforme și au fost instalate containere de colectare separată a deșeurilor. Astăzi, operatorul de gestionare a deșeurilor SA ”Salubritate Șoldănești” prestează regulat servicii de colectare a deșeurilor în 12 localități din 22. 

Chiar și așa, nu toate deșeurile reușesc să fie sortate. Mihail Ioncu a explicat că problema constă în faptul că oamenii aruncă în tomberoanele destinate sticlei sau hârtiei și alte deșeuri reziduale sau animaliere. „Dacă s-ar respecta sortarea primară, muncitorii nu ar fi nevoiți să arunce conținutul tomberonului cu sticlă sau carton în autospeciala care transportă deșeurile la groapa de gunoi. Oamenii trebuie să înțeleagă că deșeurile de bucătărie nu trebuie colectate împreună cu hârtia sau cu sticla”, a precizat Mihail Ioncu.

„Nu trebuie să termini universități ca să înveți să colectezi separat deșeurile”

Odată cu implementarea proiectului, în toate localitățile rurale care au făcut parte din proiect s-a desfășurat o campanie de sensibilizare, prin care oamenii au fost învățați cum să separe deșeurile. Au fost organizate activități în școli și manifestări teatrale. Ulterior, campanii de informare nu au mai fost organizate.

„Acest lucru trebuie să rămână pe seama APL-ului. Populația ar trebui periodic informată. Nu trebuie să termini universități ca să înveți să colectezi separat deșeurile. Pe tomberoane am lipit stickere, pe verso-ul avizelor de plată scriem informația despre ce poate fi aruncat în tomberoane”, spune directorul SA ”Salubritate Șoldănești”.

Dintre toate deșeurile sortate, întreprinderea reușește să gestioneze cel mai bine colectarea plasticului. În raion acesta este colectat în containere din plasă. După ce este colectat, plasticul este supus selectării secundare. Adică muncitorii întreprinderii de gestionare a deșeurilor îl sortează pe categorii și pe culori. 

În anul 2019, SA ”Salubritate Șoldănești” au sortat 3 tone de PET-uri, aproximativ 17 tone de carton și trei tone de peliculă. Acestea au fost compactate și vândute întreprinderilor care reciclează aceste deșeuri. De asemenea, întreprinderea a folosit utilajul pe care îl are și a tocat crengi și frunze, iar masa obținută a livrat-o întreprinderilor care produc peleți. 

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, în R. Moldova peste două milioane de metri cubi de deșeuri au provenit din gospodării. În total, pe țară, mai puțin de 550 de mii de gospodării beneficiază de serviciul de colectare a deșeurilor. Raportat la populație, mai puțin de jumătate beneficiază de acest serviciu. Conform datelor Inspectoratului pentru Protecția Mediului, circa 90% din cantitatea de deșeuri municipale colectate de serviciile de salubrizare merg la groapa de gunoi, colectarea selectivă fiind organizată parțial în municipiul Chișinău și în unele centre raionale. Ratele de reciclare și valorificare a deșeurilor rămân încă foarte reduse.