Credibilitatea în politicieni, testată de Reporter de Gardă
Încrederea cetăţenilor în politicieni şi în politica din R. Moldova continuă să fie una extrem de redusă. Sondajele din ultimii ani arată că, de fapt, aproximativ 90% dintre cetăţenii R. Moldova nu au încrtedere în parlamentari. Peste 70% dintre cetăţeni consideră că R. Moldova se îndreaptă într-o direcţie greşită.
Ziarul de Gardă (ZdG) şi Reporter de Gardă (RdG) au realizat un experiment numit „Sunt deputat! Îmbrăţişează-mă!”. Experimentul pus la cale de echipa Reporter de Gardă a avut scopul de a testa rezistenţa moldovenilor în faţa deputaţilor aleşi în Parlamentul R. Moldova. Deşi sondajele arată că încrederea moldovenilor în aleşii poporului este una redusă, atunci când îi întâlnesc pe stradă, cetăţenii nu au curajul să-i întrebe despre situaţia social-economică, despre soarta miliardului furat din bănci sau despre alte probleme improtante cu care se confruntă. Experimentul RdG evidenţiază că, de fapt, oamenii din R. Moldova se revoltă, dar o fac în linişte, mai frecvent doar la bucătărie, ca să nu fie auziţi nici chiar de vecini. Atunci, însă, când cetăţenii Moldovei jefuite întâlnesc în stradă un ales al poporului, îl îmbrăţişează cu zâmbet, iertându-i miliardele furate, corupţia, şi promisiunile aruncate în vânt.
Socoteala din sondaje şi atitudinea cetăţenilor
RdG a încercat, cu suportul sociologilor, să explice decalajul dintre rezultatele sondajelor, a alegerilor, versus realitatea din stradă. Petru Negură, sociolog, spune că „în viaţa reală oamenii se comportă diferit decât atunci când răspund la întrebările unui sondaj. Chiar dacă au o părere despre ceva, în viaţa reală sunt puşi în situaţia de a interacţiona. Oamenii puteau interpreta orice le venea lor atunci, la moment. Sunt deputaţi din opoziţie, sunt deputaţi de bună credinţă. Parlamentul e o instituţie în care nu au încredere, dar când apare un deputat de bună credinţă, comportamentul e altul”, consideră Petru Negură. Referior la rezultatul alegerilor versus sondajele politice, Petru Negură menţionează că „oamenii nu merg la votare, deoarece nu au încredre în politicieni. Oricine ar veni la putere, viaţa lor rămâne aceeaşi. Când mergi la vot, faci un clacul, iar uneori alegi răul mai bun. Sondajele arată o estimare. Strategia oamenilor este diferită decât logica răspunsului din sondaje. În sondaj trebuie să spui, iar în viaţă trebuie să participi la alegeri, să faci ce nu vrei să faci, să faci concesii sau, dimpotrivă, să neglijezi instituţiile statului şi să le consideri irelevante”, subliniează Petru Negură.
Vitalie Sprînceană, sociolog, explică paradoxul prin două axiome. „Când oamenii sunt întrebaţi despre politicieni, despre partide etc. – lucrurile astea sunt abstracte. Dar când văd un om real, atitudinea e diferită şi asta îmi pare uman. Ne înverşunăm împotriva unor instituţii abstracte, dar când ne întâlnim cu oameni concreţi, sunt puse în funcţiune alte mecanisme: nu cele de abstracţie, dar şi cele de simpatie umană. Pentru că descoperim că deputatul ăsta e puţin obez, poate un pic şchiopătează, îi cade părul etc. care, într-un fel, îl fac mai simpatic”, menţionează Vitalie Sprînceană.
Tot Vitalie Sprînceană spune că „rezultatul alegerilor nu este prea studiat ca fenomen social. Logica votului e total diferită de ceea ce declară oamenii în sondaje. Oamenii votează în funcţie de cine-i primarul, care-i istoria primarului, ce a făcut el. Experimentul care l-aţi făcut ţine de spaţiul public, este realizat în faţa camerei. De obicei, în spaţiul public oamenii se autocenzurează. Sunt oameni care la bucătărie înjură politicienii, dar în spaţiul public… Pentru că există în ţara asta o istorie întreagă de oameni care au fost persecutaţi pentru opiniile lor, de oameni care sunt concediaţi din varii opinii. Oamenii ascund opinia care lor li se pare că este ruşinoasă. Preferă să spună o opinie neutră sau una mai comodă care poate fi interpretată în multe feluri.”
Ce arată sondajele de opinie
Ultimul sondaj realizat de Institutul de Politici Publice (IPP), în mai 2018, relevă că 71% dintre cetăţeni cred că lucrurile în R. Moldova se mişcă într-o direcţie greşită, iar 25% dintre oameni spun că ţara noastră urmează un făgaş bun. Doar 4% dintre respondenţi nu ştiu sau nu au răspuns la întrebarea: credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită, care se conţine în Barometrul Opiniei Publice (BOP). În alt sondaj realizat în februarie 2018, de IMAS, arată că 77% dintre cetăţenii din R. Moldova cred că ţara merge într-o direcţie greşită, 18% – într-o direcţie bună şi doar 5% nu au ştiut sau nu au răspuns la întrebarea din chestionar.
Neîncrederea în clasa politică din R. Moldova este demonstrată şi de gradul de încredere al moldovenilor în instituţiile statului. Sondajul IMAS din februarie 2018 scoate în evidenţă că 88% dintre cetăţeni nu cred în Parlament, iar 86% – nu cred în Partidele Politice. Urmează Guvernul cu 83% dintre oameni care nu cred în executiv. Procuratura Generală se află tot la coada clasamentului, cu 76% neîncredere din partea cetăţenilor. La fel ca Poliţia – 77% dintre oameni nu au încredere în poliţişti.
Cetăţenii R. Moldova mai cred că există partide politice care ar putea îmbunătăţi situaţia. Sondajul IMAS arată că 28,1% dintre cetăţeni cred că Partidul Socialiştilor din R. Moldova (PSRM) poate îmbunătăţi situaţia. PSRM este urmat de Partidul Democrat din Moldova care este cotat cu 13% şi Partidul Acţiune şi Solidaritate cu 11,5%.
Încrederea în politicieni descreşte în raport cu anul trecut. În aprilie 2017, circa 64% dintre respondenţi considerau că R. Moldova se îndreaptă într-o direcţie greşită, iar 31% dintre ei spuneau că mergem într-o direcţie bună. Instituţiile în care cetăţenii au încredere într-o măsură mai mare sunt Biserică – 68%, Mass-media – 54%, Armată – 46%, Poliţia – 46%, Preşedinţie – 43% şi Primărie – 42%. Cel mai mult respondenţii nu au încredere în Parlament – 82%, Partide politice – 81%, Guvern – 78%, Justiţie – 73% şi Bănci – 71%.
În cadrul sondajuluI BOR din aprilie 2017, respondneţii arată că au încredere în PSRM – 38%, PAS – 38% şi Platforma DA – 24%. Fiind întrebaţi, în cadrul unei întrebări deschise, despre personalitatea politică în care au cea mai mare încredere – 32% dintre respondenţi l-au menţionat pe Igor Dodon, 17% – pe Maia Sandu, iar 22% – nu au încredere în nimeni. În cadrul întrebărilor însoţite de o listă a politicienilor, în topul încrederi se află Igor Dodon, Maia Sandu, Zinaida Grecianâi, Andrei Năstase, Pavel Filip şi Renato Usatîi. Ponderea cetăţenilor care consideră că R. Moldova este guvernată de voinţa poporului constituie 27%. Circa 56% dintre respondenţi consideră că ultimele alegeri în R. Moldova nu au fost libere şi corecte.
Cetăţenii R. Moldova au fost rugaţi să indice în ce măsură sunt de acord cu afirmaţia: „În ultima perioadă, în Moldova se manifestă tot mai puternic tendinţa de instaurare a unui regim totalitar în care puterea de decizie este în mâinile unei singure persoane”. 71% dintre respondenţi au indicat că oarecum sunt de acord cu această afirmaţie, dintre care 38% – total şi 32% – parţial. 24% dintre respondenţi au indicat că ar pleca pentru totdeauna din R. Moldova dacă ar avea ocazia, iar 33% – ar pleca pentru o perioadă, constata IPP, în aprilie 2017.