Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Concurs fără competiţie la CSM

Concurs fără competiţie la CSM

Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a fost completat în această săptămână, fiind suplinit cu doi membri, aleşi în urma unui concurs mai mult formal, la care au participat doar două persoane. Astfel, în lipsa opoziţiei din partea sistemului, unul din cei 5 judecători din Colegiu a devenit Oleg Sternioală, personaj controversat, despre care ZdG a scris, în iunie 2016, că locuieşte într-o casă de lux din Chişinău, pe care a înregistrat-o pe numele părinţilor săi pensionari. După articol, Centrul Naţional Anticorupţie a solicitat Comisiei Naţionale de Integritate să verifice averea judecătorului, doar că procedura nu a avut o finalitate, după ce Comisia s-a transformat în Autoritatea Naţională de Integritate, care rămâne nefuncţională. Anterior, în cadrul Colegiului şi-au făcut loc şi alţi magistraţi cu probleme de integritate.

Marţi, 22 noiembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunţat câştigătorii concursului pentru numirea membrilor în componenţa Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor (CEPJ) aleşi de Consiliu. Conform legii, Colegiul are în componenţa sa 5 judecători de la instanţele de toate nivelurile: 2 judecători de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), 2 judecători de la Curţile de Apel (CA), un judecător de la judecătoriile de fond, dar şi 2 reprezentanţi ai societăţii civile. Trei judecători au fost aleşi în octombrie, la Adunarea Generală a Judecătorilor, în timp ce alegerea a doi judecători, unul de la CSJ şi altul de la CA, este, conform legii, prerogativa CSM.

Ion Talpă, judecător la Curtea de Apel Bălţi, și Oleg Sternioală, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, au devenit membri ai Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor participând la un concurs în care nu au avut adversari
Ion Talpă, judecător la Curtea de Apel Bălţi, și Oleg Sternioală, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, au devenit membri ai Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor participând la un concurs în care nu au avut adversari

Membru CSM: „Eu nu găsesc logica judecătorilor aici”

La concursul anunţat de CSM au participat doar două persoane, câte una pentru fiecare loc vacant. Din partea CSJ şi-a depus dosarul judecătorul Oleg Sternioală, iar din partea CA, judecătorul Ion Talpă, magistrat la CA Bălţi. Astfel, membrii CSM nu au fost nevoiţi să aleagă, ci doar să-i accepte pe cei doi candidaţi pentru funcţiile vacante. „Mulţi, la Adunarea Generală, au vorbit că vor în Colegiul de Evaluare, dar atunci când vine concursul, ei nu depun documentele. Îmi pare rău, dar nu găsesc logica judecătorilor aici. Fie că au frică, fie nu vor să-şi etaleze anumite…, fie nu au încredere în sistem. Chiar nu ştiu de ce ei nu au participat”, zice Teo Cârnaţ, membru al CSM.

Decizia magistraţilor de a „boicota” concursul este cel puţin surprinzătoare, din moment ce, acum câteva săptămâni, la Adunarea Generală a Judecătorilor, din partea CA, au participat la concurs cel puţin 5 persoane: Elena Cobzac, Borislav Babenco, Marina Anton, Sergiu Arnăut şi Nelea Budăi, votată de judecători pentru această funcţie. Pentru locurile de la CSJ, atunci şi acum, concurs practic nu a existat, fiind, de fiecare dată, înregistrat doar câte un candidat. În octombrie, a candidat şi a fost ales Petru Moraru, iar acum – Oleg Sternioală.

Sternioală şi casa de lux de pe numele părinţilor pensionari

Oleg Sternioală, noul membru al CEPJ, este judecător din 2001, când a fost numit în funcţie printr-un decret semnat de preşedintele Vladimir Voronin, fiind promovat din funcţia de consilier al preşedintelui Curţii de Apel. În 2006-2008, Sternioală a fost vicepreşedinte al Judecătoriei Ciocana, iar în 2008 devine preşedinte al Judecătoriei Buiucani. A deţinut această funcţie până în 2014, când a fost promovat de CSM direct la CSJ, deşi se prezentase la concurs cu doar 59 de puncte acordate de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor, punctaj sub nivelul celui obţinut de judecătorii Dina Rotarciuc, Viorica Puică sau Aliona Danilov.

593-csm

În iunie 2016, ZdG a descoperit că magistratul trăieşte într-un imobil de lux, care valorează peste 7 milioane de lei la preţ de piaţă. Casa nu se regăseşte însă în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale magistratului, fiind înregistrată pe numele părinţilor săi, pensionari, care au trăit toată viaţa la Floreşti. Mama judecătorului, care după decesul soţului este singura proprietară a impozantului edificiu, este profesoară de limba română la liceul din localitatea natală.

Verificarea judecătorului, stopată de reformarea CNI

Eugeniu Viţu, purtător de cuvânt al Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), ne-a anunţat că, la 30 iunie 2016, în urma unei sesizări a CNA, a fost iniţiată procedura de control în privinţa judecătorului Sternioală. Doar că, a precizat Viţu, procedura nu a fost finalizată, pentru că, între timp, Comisia Naţională de Integritate (CNI), care a recepţionat sesizarea, şi-a sistat activitatea, fiind transformată în ANI, care încă nu este funcţională şi nu poate continua verificarea.

Celălalt judecător care a „câştigat” concursul de la CSM pentru ocuparea unei funcţii de membru al CEPJ este Ion Talpă, magistrat din 2005. În 2011, a devenit vicepreşedinte al Judecătoriei Bălţi, iar în 2013 a fost promovat la CA Bălţi. Conform declaraţiei sale cu privire la venituri şi proprietate pentru 2015, magistratul Talpă deţine o casă de locuit şi un apartament, ambele dobândite până a ajunge judecător, dar şi 3 terenuri, dintre care unul pentru construcţii în satul Pârliţa, Făleşti. Împreună cu soţia au raportat venituri de aproximativ 260 mii de lei.

Casa nedeclarată în care locuiește judecătorul Oleg Sternioală
Casa nedeclarată în care locuiește judecătorul Oleg Sternioală

Alţi trei judecători în CEPJ, unul cu casă de milioane

Pe 21 octombrie 2016, la Adunarea Generală a Judecătorilor, au fost aleşi alţi trei membri ai CEPJ. Astfel, din partea CSJ a fost votat Petru Moraru, magistrat în cadrul acestei instanţe din 2014. Moraru a ajuns la CSJ deşi a avut, la fel ca şi colegul său, Sternioală, un punctaj mai mic în cadrul concursului organizat de CSM. Magistratul a făcut parte din completul care i-a scăpat de puşcărie pe Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari, în dosarul evenimentelor din 7 aprilie 2009.

Din partea CA, în Colegiu a ajuns Nelea Budăi, magistrată la CA Chişinău. Budăi, care este vicepreşedinte la CA Chişinău din iulie 2013, a ajuns anterior în atenţia SIS, care a suspectat-o că ar fi admis probe false într-un dosar. La fel ca şi Sternioală, judecătoarea locuieşte într-o casă de lux, la Buiucani, finalizată de soţii Boris şi Nelea Budăi în 2012. Familia Budăi deţine şi un apartament de 105 m.p., pe care l-a donat, în 2010, fiicei, Cezara Hacina. În 2016, fiica judecătoarei s-a judecat cu Termoelectrica pentru o datorie 4,5 mii de lei. Prima instanţă, Judecătoria Buiucani, i-a dat dreptate furnizorului de căldură şi apă caldă.

Din partea instanţelor de fond, în CEPJ a ajuns Dumitru Gherasim, preşedintele Judecătoriei Bălţi. Conform declaraţiei sale de avere pentru 2015, împreună cu soţia, avocată, deţin 4 automobile, 2 apartamente şi alte două încăperi imobiliare cu o suprafaţă de peste 150 m.p.

Reprezentanţii societăţii civile şi rolul Colegiului

În şedinţa din 15 noiembrie 2016, membrii CSM au desemnat şi doi reprezentanţi din partea societăţii civile în CEPJ. Din patru candidaţi, câştigătoare au fost desemnate Valentina Coptileţ şi Oxana Rotari. Ambele predau dreptul la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, respectiv, Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere”.

Conform Legii privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor, CEPJ examinează dosarele judecătorilor supuşi evaluării, actele prezentate de aceştia şi actele referitoare la aceştia. Colegiul organizează şi desfăşoară interviuri cu judecătorii supuşi evaluării, adoptă hotărâri cu privire la judecătorii supuşi evaluării, desemnează membri ai colegiului responsabili de observarea activităţii desfăşurate de judecătorii evaluaţi în cadrul şedinţelor de judecată.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.