Cine susţine arta din spălătorie? – Ziarul de Gardă
Cine susţine arta din spălătorie?

Cine susţine arta din spălătorie?

vizualizări
25 iulie 2014 | 16:16

480-spalatoruie1Avem oameni de artă, actori, regizori care au reuşit să-şi facă un nume în străinătate, însă acasă rămân a fi mai puţin cunoscuţi. „Asta e cel mai trist”, spune regizoarea Nicoleta Esinencu. Avem un spaţiu neexplorat pentru artă, însă gândesc alţii pentru noi şi investesc în cultură şi în oamenii care gândesc altfel, care vor să facă ceva nou, deosebit şi unic.

După ce o perioadă de timp a studiat şi a creat în câteva state europene, inclusiv Germania şi Franţa, întoarsă acasă, Nicoleta Esinencu, dramaturg şi scenaristă, a decis că trebuie să pună şi ea umărul pentru a schimba atitudinea faţă de artă. A improvizat un teatru în subsolul unei spălătorii din Chişinău şi deja de patru ani prezintă publicului spectacole care abordează probleme cu care se confruntă societatea. Nicoleta Esinencu este considerată una dintre cele mai talentate scriitoare din R. Moldova. Textele sale au stârnit şi controverse, iar unul dintre spectacole a fost chiar interzis. Se vorbea în el despre criza de identitate a unei tinere născute în regimul comunist, care nu se regăseşte nici în noua R. Moldova, nici în Europa. „Eu cred că rolul unui artist este să vorbească despre problemele societăţii. Din păcate, astăzi trăim într-o lume în care politicul dictează totul. Avem teatre în care regizorii sunt la cheremul partidelor. Noi facem ceea ce vrem să facem, de aceea am ales această cale independentă. Tot de aceea spectacolele noastre sunt mai mult social-politice”, spune Nicoleta Esinencu.

Între timp, Teatrul botezat „Spălătorie” a devenit un spaţiu pentru artiştii care se opun opiniilor instituţiilor culturale de stat, având astfel ocazia de a-şi prezenta lucrările în faţa publicului şi de a spune ce au de spus aşa cum doresc. Deşi e un spaţiu modest, sala se umple la fiecare spectacol. „E un spaţiu mic, dar suficient pentru posibilităţile noastre. Pe noi nu ne interesează stadioanele şi spaţiile mari. Ne diferenţiem prin faptul că facem teatru social-politic. În teatrele naţionale sau cele de stat se întâmplă mai rar sau se confundă propaganda politică cu teatrul politic, care sunt două lucruri diferite”, explică regizoarea când e întrebată prin ce se deosebeşte „Spălătorie” de teatrele de masă.

480-spalatoruieSpectacolele de la „Spălătorie” există în mare parte datorită susţinerii unor fundaţii străine sau cu banii oferiţi de spectatori. „Ne descurcăm cu propriile forţe sau cu proiectele susţinute, de obicei, de fundaţiile internaţionale. Principiul este valabil pentru mulţi artişti din Moldova, care sunt susţinuţi mai mult cu bani din străinătate decât de acasă. Din păcate, acasă nici nu-i prea ştie lumea. Asta e cel mai trist”, spune Nicoleta, precizând că nu a apelat niciodată la Ministerul Culturii sau la alte instituţii de stat care ar susţine cultura şi nici nu-şi doreşte să depindă în vreun fel de acestea. „Străinii au o politică mai clară în această privinţă. Ei ştiu ce e important astăzi şi încearcă să susţină artiştii care lucrează astăzi. Noi facem ceea ce vrem să facem, de aceea am ales această cale independentă şi sunt foarte mulţumită”, adaugă Nicoleta.

O parte din spectacolele Teatrului „Spălătorie” sunt susţinute de Fundaţia ERSTE din Austria. Această organizaţie sprijină diverse proiecte, de la integrare socială până la educaţie şi cultură, în mai multe ţări din Europa, inclusiv artişti şi organizaţii non-guvernamentale din R. Moldova. „Încercăm să găsim şi să sprijinim oamenii care gândesc altfel, care vor să facă ceva nou, deosebit şi unic. În R. Moldova sprijinim şi Teatrul „Spălătorie” şi suntem deja la a doua colaborare cu el. Prima dată a fost în anul 2010-2011, când am oferit o sumă de bani pentru două spectacole, printre care „Clear history”. Ceea ce ne place este faptul că acest teatru vrea să colaboreze cu tânăra generaţie. Cu cei care abia au făcut primii paşi în lumea teatrală, şi aceasta ne bucură cel mai mult”, explică Christiane Erharter, manager pe proiecte culturale a Fundaţiei ERSTE.

„Clear History” este un spectacol despre trecutul recent al R. Moldova, un trecut ce pare a fi total necunoscut tinerei generaţii şi complet ignorat sau poate chiar ascuns de cei din generaţia-martoră a acestor evenimente. În procesul de documentare sunt implicaţi şi actorii. Întâlniri cu persoane care au trăit momente istorice, discuţii, investigaţii documentate, toate ajung să fie parte a spectacolelor. „Este important şi pentru artişti să se întâlnească cu oamenii şi să-i întrebe ce-i interesează, pentru că ideile spectacolelor vin din realităţile pe care le trăim zi de zi”, spune dramaturgul Nicoleta Esinencu.

Un alt spectacol susţinut de „ERSTE” este „Moldova Independentă. Erată”. Spectacolul construieşte o istorie subiectivă a R. Moldova, care completează istoria oficială. E o istorie nescrisă şi despre care nu se vorbeşte la şcoală. „La „Moldova Independentă. Erată” am observat un fenomen: tinerii au început să-şi aducă şi părinţii. Asta ne-a bucurat mult”, povesteşte Nicoleta Esinencu.

Fundaţia ERSTE oferă sprijin persoanelor „care vor să schimbe lucrurile”, iar astfel de oameni se găsesc şi la Chişinău. „Cei de la Teatrul „Spălătorie” plănuiesc să lanseze şi o publicaţie, unde Nicoleta Esinencu va scrie despre teatru în limba română. Noi considerăm că e foarte binevenită această idee, pentru că lucrările ei sunt publicate în alte ţări şi au un succes deosebit, iar astfel de publicaţii nu există şi în limba română. Noi susţinem acest teatru pentru că face ceva nou şi deosebit anume aici, la Chişinău”, spune Heide Wihrheim, manager pe proiecte culturale a Fundaţiei ERSTE. „Partenerii noştri din România ne spuneau adesea că trebuie să mergem la Chişinău să facem cunoştinţă cu domeniul cultural şi cu oamenii de aici. Timp de mai mulţi ani am colaborat şi cu Pavel Brăila. El a venit cu diferite proiecte interesante, iar într-o zi ne-a spus că vrea să facă un film despre maşinile de scris. Dorinţa lui era de a arăta cum au schimbat aceste tehnologii piaţa muncii”, adaugă Heide Wihrheim.

„Pentru a creşte o generaţie de consumatori de artă – copiii trebuie educaţi de la grădiniţă. Ce folos că avem Noaptea Muzeelor pe gratis dacă oamenii nu înţeleg ce e asta muzeu?”, spunea într-un interviu pentru Ziarul de Gardă artistul vizual Pavel Brăila. Cunoscut pentru performance-urile sale cum ar fi „Welcome to E.U.” sau lucrările „Pantofi pentru Europa” şi „Tribut maşinii de scris”, moldoveanul Pavel Brăila se bucură de admiraţia publicului străin, dar şi de sprijinul organizaţiilor care susţin arta contemporană.

În primăvara anului curent, Brăila şi-a expus discursul său artistic la Muzeul Tehnic din Zagreb, Croaţia. A vrut să arate astfel cum anumite tipuri de maşini au fost eliminate ca urmare a dezvoltării tehnologice. Maşina de scris, care a ajuns a fi o piesă de muzeu, Brăila a folosit-o într-un context artistic, accentul fiind pus pe impactul mecanizării asupra vieţii oamenilor.

Cu toate că majoritatea lucrărilor lui Pavel Brăila sunt create în Moldova, acesta încurajează tinerii să facă studii în străinătate, apoi să revină acasă. „Aici e un spaţiu neexplorat pentru artă. Acolo însă e bine să studiezi arta. Pe lângă o istorie bogată a artei, au şi o cultură veche a consumului de artă. Au şi responsabilitate socială şi un nivel de participare mai înalt. Poate că ei apreciază arta mai mult pentru că nu duc foame”, a menţionat, pentru Ziarul de Gardă, artistul vizual.

În R. Moldova, Fundaţia ERSTE este cunoscută mai mult pentru evenimentul „Premiul Fundaţiei ERSTE pentru Integrare Socială”, care se acordă o dată la doi ani. În cadrul acestui eveniment sunt premiate organizaţiile care desfăşoară activităţi de succes în vederea integrării sociale a diverselor grupuri sociale marginalizate.

Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

Rusia a fost avertizată. Va apăra NATO Ucraina?

NATO a avertizat Rusia să nu întreprindă noi acţiuni împotriva Ucrainei. De la reuniunea ministerială de la Riga, Teri Schultz se întreabă ce se va întâmpla în caz contrar. „Orice viitoare agresiune a Rusiei îm…
Rusia a fost avertizată. Va apăra NATO Ucraina?

Veteranul războiului de pe Nistru Iurie Coțofan a fost reținut pentru câteva ore de reprezentanții „mbg-ului” din regiunea transnistreană, la un pretins post de control

Veteranul războiului de pe Nistru Iurie Coțofan, activist civic pentru drepturile omului și consilier local din satul Corjova, a fost reținut de reprezentanții „mbg-ului” din regiunea transnistreană, la pretins…
Veteranul războiului de pe Nistru Iurie Coțofan a fost reținut pentru câteva ore de reprezentanții „mbg-ului” din regiunea transnistreană, la un pretins post de control

VIDEO/ Declarațiile Marinei Tauber, după ce CEC a decis să solicite anularea înregistrării concurentei electorale la funcția de primar al mun. Bălți: „sunt primar care deja a câștigat”

„Până nu este expusă o decizie finală judecătorească, Marina Tauber din partea Partidului Politic „Șor”, sunt candidat, sunt primar care deja a câștigat și sunt sigură că în zilele apropiate, la votare, nu că o…
VIDEO/ Declarațiile Marinei Tauber, după ce CEC a decis să solicite anularea înregistrării concurentei electorale la funcția de primar al mun. Bălți: „sunt primar care deja a câștigat”