„Chiar vântul răsfoieşte uneori cartea, boule”. Amintiri despre Grigore Vieru, de Ziua Națională Lecturii
În ajunul Zilei Naționale a Lecturii, marcată pe 14 februarie, în ziua nașterii marelui poet Grigore Vieru, l-am căutat pe Călin Vieru, fiul marelui poet care, la 14 februarie ar fi împlinit 89 de ani, pentru a-l întreba ce prefera să citească Grigore Vieru, ce le spunea feciorilor săi despre cărți și despre lectură. Călin Vieru își amintește că tatăl său punea accent în special pe folclorul românesc.
„Tata îmi citea din poeziile pe care le scria noaptea și eu eram primul critic, primul de care se lovea poezia nou-născută. Mie mi se păreau cele mai frumoase poezii din lume, deoarece veneau de la tata. Vedeam câtă muncă faraonică depune tata pentru a scrie un poem”, spune Călin Vieru, amintindu-și cum, în acele zile, taică-său i-a recunoscut că a existat o perioadă de trei ani în care nu a putut să producă un vers.
În R. Moldova, Ziua Națională a Lecturii este marcată pe 14 februarie, în ziua nașterii marelui poet Grigore Vieru. Al doilea an consecutiv, cu acest prilej sunt organizate numeroase evenimente în cadrul campaniei naționale de lectură, în scopul mobilizării cât mai multor cititori să se apropie și să rămână alături de carte. Cu această ocazie, ZdG a vorbit cu fiul lui Grigore Vieru, Călin.
„Câteva cărți de folclor mereu le vedeam pe biroul lui tata. Alte cărți pe care le citea le culegea de pe rafturi, din biblioteca din biroul său și, într-o ierarhie, era mai întâi literatura română, apoi cea universală”, povestește fiul poetului.
„Mie mi se păreau cele mai frumoase poezii din lume, deoarece veneau de la tata”
Acesta își amintește cum, de obicei în luna martie, obișnuiau să plece cu tata la Casa de Creație din Yalta, Crimeea, Ucraina. „Tata pleca la casele de creație pentru că, la mare sau printre munți, muza apare altfel și creezi cu spor. Mergeam în fiecare dimineață și în fiecare după amiază pe malul mării. În luna martie nu era vremea de scăldat, dar tata mă lua cu el, pentru că, din cauza unor probleme respiratorii, doctorii îmi recomandau să respir aer de mare, de două ori pe an. Trebuia să plecăm de două ori pe an, câte o lună, iar fiind la mare – să nu stau în casă, ci neapărat să merg pe malul mării, să inhalez ionii de caliu și natriu. Asta făcea bine. Așa spuneau doctorii, dar și eu văd că, de atunci încoace, s-au terminat, slavă Domnului, aceste probleme”, spune Călin Vieru, amintindu-și cum în acele dimineți, care veneau după nopțile nedormite ale poetului și după îndelungi redactări, pe malul mării, el era cel care primul se întâlnea cu versurile proaspăt scrise.
„Tata îmi citea din poeziile pe care le scria noaptea și eu eram primul critic, primul de care se lovea poezia nou-născută. Mie mi se păreau cele mai frumoase poezii din lume, deoarece veneau de la tata. Vedeam câtă muncă faraonică depune tata pentru a scrie un poem”, spune Călin Vieru, amintindu-și cum, în acele zile, taică-său i-a recunoscut că a existat o perioadă de trei ani în care nu a putut să producă un vers.
„Nu mi-a zis din ce motive. Mi-a vorbit în contextul în care, se pare, eu nu înțelegeam bine cum stau lucrurile și i-am spus lui tata că slujba asta de scriitor e ușoară și cu mari beneficii: poți să mergi la casa de creație, ai un birou spațios, stai acolo sau în parc, în pădure. Gândești la ceva și, în consecință, se naște un poem. Tata mi-a explicat că nu așa stau lucrurile. Așa am înțeles că cei trei ani au fost o perioadă de criză în viața sa. Mi-a mai spus că, dacă aleg să fiu și eu artist, trebuie să mă pregătesc să pot trăi o viață grea, neîndestulată, cu lipsuri mari și dese. Astea le țin minte”.
Despre cărți, lecturi, despre studii, Călin Vieru răspunde cu o confesiune a lui Grigore Vieru din volumul „Lucrarea în cuvânt”: „Chiar vântul răsfoieşte uneori cartea, boule!”
Ce soartă au cărțile din biblioteca lui Grigore Vieru? „Biblioteca a rămas intactă, e în locuința părinților, unde stă mama. Foarte multe volume sunt cu autografe din partea colegilor de breaslă, oameni de cultură, clerici. Când va fi gata Casa-muzeu „Grigore Vieru”, toată biblioteca va fi strămutată încolo, cu tot cu salon, cu tot cu biroul de lucru. A fost identificată clădirea și acum se muncește la expertiză, proiect, schițe, se lucrează și sub aspect juridic, pentru a delimita zona”, explică fiul lui Grigore Vieru, în cadrul unui dialog pe care l-am avut în ajunul Zilei Naționale a Lecturii.
Fiecare al doilea adolescent din R. Moldova este analfabet funcțional
Cu același prilej, constatăm că, în R. Moldova, potrivit ultimei evaluări internaționale PISA, fiecare al doilea adolescent este analfabet funcțional, asta însemnând că nu înțelege ce citește. În astfel de condiții, la capitolul competențele elevilor, PISA plasează R. Moldova sub media țărilor dezvoltate. Ce loc ocupă lectura în viața noastră, dacă evaluările internaționale constată că jumătate din numărul adolescenților sunt analfabeți funcționali?
Vera Osoianu, directoare adjunctă, șefa Direcţiei Cercetare şi Dezvoltare în Biblioteconomie și Știința informării a Bibliotecii Naționale (BNRM), făcând trimitere la cel mai recent studiu întitulat „Lectura în comparație intergenerațională”, realizat de BNRM și Magenta Consulting, subliniază că, în R. Moldova, femeile, în proporție de 61%, constituie categoria cea mai numeroasă de cititori ai bibliotecilor publice. Persoanele cu vârsta de peste 56 de ani citesc cărți mai frecvent, în comparație cu celelalte categorii de vârstă. În general, potrivit studiului, odată cu înaintarea în vârstă crește interesul față de lectura cărților despre sănătate, psihologie, științe sociale, biografii, memorii și jurnale. În mediul urban, bibliotecile sunt frecventate de două ori mai rar (21%), decât în mediul rural (43%), cauza acestui fenomen fiind cea că, în localitățile rurale, posibilitatea consumului cultural este mai puțin diversă, iar în unele localități, bibliotecile au rămas printre puținele spații de cultură și interacțiune oferite comunității. Potrivit studiului, în bibliotecile din R. Moldova se citește săptămânal, zilnic fiind preocupate de lecturi doar persoanele din categoria de vârstă 56+.
Vera Osoianu amintește de cartea „Obișnuințe bogate”, semnată de Thomas Corley, care a petrecut mulți ani cercetând obiceiurile de lectură atât ale oamenilor de succes, bogați, cât și ale celor care nu au succes. Descoperirile sale au arătat că oamenii bogați, oamenii de succes, citesc mult mai mult decât cei despre care se consideră să succesul i-a ocolit în viață. Câteva date selectate de Corley demonstrează că celor bogați și de succes, în proporție de 86%, le-a plăcut să citească. Oamenii de succes petrec zilnic cel puțin 30 de minute citind, pe când doar 2% din categoria celor fără de succes citesc zilnic cel puțin jumătate de oră.
„Avem șanse să creștem o societate care consumă produse alimentare în fiecare zi și le elimină, la budă cu gadgetul în față”
Editorul de carte și scriitorul Gheorghe Erizanu vede problema dezinteresului față de lectură în faptul că, de 30 de ani, în bibliotecile publice, nu avem o politică sistemică de aprovizionare cu noutăți editoriale a bibliotecilor comunale sau școlare. Pentru aprovizionarea sistemică a bibliotecilor publice fiind nevoie de 30 de milioane de lei anual.
„Subvenții în agricultură sunt peste două miliarde de lei anual. Recent, doar pentru agricultorii dintr-un singur raion de la nord (Edineț, probabil), Ministerul Agriculturii va oferi 50 de milioane de lei pentru recuperarea în urma calamităților naturale (nu știam că Ministerul Agriculturii e companie de asigurări). Mulți foști premieri și foști miniștri din cei 30 de ani ai R. Moldova sunt mari latifundiari (poate ziariștii de investigații nu știu, dar orice câine din Cimișlia știe ale cui sunt pământurile de acolo). Ion Sturza, care a încercat să intre pe piața culturală prin elefant.ro, caz rar printre foștii oficiali, a intrat în insolvență. Fondul anual pentru cultură e mai mic de 30 de milioane de lei. Pentru toate domeniile. Avem șanse să creștem o societate care consumă produse alimentare în fiecare zi și le elimină, la budă, cu gadgetul în față. Dacă nu am avea acești oameni ai culturii, care sunt al naibii de încăpățânați. Și rămân pe câmpurile culturii. Poate după 30 de ani va veni și o ploaie”, susține Gheorghe Erizanu.
Potrivit Biroului Național de Statistică, în R. Moldova, cetățenii alocă în medie câte 17 minute pe zi pentru diverse forme de lectură. La capitolul cititul cărţilor situația e și mai „modestă”. La noi, pentru lectura de cărți se alocă doar câte patru minute pe zi, pe când în Estonia sau Suedia, în medie, oamenii citesc cărți cel puţin 10-14 minute zilnic.
