Apa care ne îmbolnăveşte – Ziarul de Gardă
Apa care ne îmbolnăveşte

Apa care ne îmbolnăveşte

vizualizări
12 iulie 2013 | 10:18

430-apa1Dreptul la apă potabilă a devenit unul fundamental pentru cetăţenii R. Moldova începând cu anul 2010, însă asigurarea locuitorilor cu apă de calitate este de-a dreptul o provocare pentru autorităţi. Lucrările de proiectare a apeductelor şi cele de implementare ajung să coste milioane de lei, nepermise de bugetele locale. Pentru ca asemenea proiecte să obţină eventuale finanţări naţionale sau străine, ele trebuie să aibă caracter regional.

În comuna Găvănoasa din raionului Cahul nu există un sistem centralizat de aprovizionare cu apă de calitate, iar cea din fântâni nu corespunde parametrilor sanitari. Nici instituţiile publice nu au acces la apă de calitate. Administraţia şcolii le sugerează elevilor să îşi aducă apă de băut de acasă, iar grădiniţele sunt alimentate cu apă cumpărată de la fabrica de vin din vecinătate. Aceasta este păstrată într-un rezervor special amenajat, iar din când în când se mai adaugă în ea soluţie de clor.

Tinerii aduc filtre din Europa

Grigore Gherţa, primarul satului Găvănoasa, spune că în mai mult de 90 la sută dintre fântânile din localitate apa nu este bună pentru consum. “Oamenii se descurcă cum pot. Tinerii, care mai pleacă, se întorc şi mai cumpără câte-un filtru, se străduiesc să-i păzească şi pe copii, dar cel mai greu e cu bătrânii…”

Situaţia nu este mai bună nici la Centrul de Sănătate din localitate. Infirmierele cară zeci de căldări cu apă de la o distanţă de peste o sută de metri, apoi le ridică la etajul doi al blocului. “Soluţia ar fi să aducem apă de la întreprinderea municipală Apă-Cahul, adică apă din Prut, care trece prin toate etapele de curăţare şi monitorizare a calităţii”, afirmă primarul din Găvănoasa la o întâlnire cu alţi conducători din satele apropiate.

Nici ceainicul electric nu rezistă la atâtea săruri

Nina Munteanu, primara satului Pelinei, raionul Cahul, este îngrijorată de efectele apei de proastă calitate asupra sănătăţii consătenilor, în special a copiilor. “Problema e la toţi aceeaşi: îmbolnăviri frecvente, copiii consumă apă care conţine săruri foarte multe şi, din această cauză, de multe ori la cei micuţi se găseşte calcar la rinichi. E o problemă foarte dureroasă”, spune Nina Munteanu. Deşi grădiniţa este conectată la apeduct, apa conţine totuşi cantităţi sporite de calcar, care poate fi observat şi pe vasele în care se fierbe aceasta la grădiniţă.

Publicitate
Publicitate

430-apa2“La primărie consumăm aceeaşi apă ca şi copiii. Ceainicele electrice nu rezistă, le schimbăm foarte des, fiindcă sunt depuneri mari de săruri”, mărturiseşte primarul.

“Ne-au spus să închidem fântânile”

Potrivit datelor deţinute de oficiul medicilor de familie din Pelinei, numărul îmbolnăvirilor provocate de apa de proastă calitate este în creştere. “Dacă anul trecut am avut patru cazuri de îmbolnăvire de ciroză, anul acesta avem 12. Avem şi decese cauzate de ciroză şi boli gastro-intestinale… Când au fost cei de la staţia epidemiologică şi au luat analizele, din 18 fântâni apa a fost potabilă numai în două. Avem fântâni pe care în general ne-au spus să le închidem, pentru că nu se permite de adăpat din ele nici animalele”, spune Elena Constantiniuc, asistentă superioară la oficiul medicilor de familie.

Ca o localitate să beneficieze de apeduct, este nevoie de investiţii de milioane, lucru practic imposibil pentru satele din R. Moldova. Pentru a atrage surse suplimentare de finanţare, proiectul trebuie să aibă caracter regional. În acest sens, primarii localităţilor Pelinei, Găvănoasa, dar şi din alte sate apropiate, lucrează în comun pentru a construi un apeduct magistral. “Avem deja elaborate proiectele tehnice pentru trei primării. Problema mai urgentă e să găsim finanţatorii”, spune Nina Munteanu.

Banii pentru apeduct “muncesc” permanent

În raionul Cahul există şi localităţi în care problema accesului la apă potabilă, în mare parte, a fost soluţionată. În satul Văleni, peste 80 la sută din gospodării sunt conectate la apeduct. “Chiar săptămâna trecută, au fost să vadă cum funcţionează sistemul şi au rămas impresionaţi că totul funcţionează la parametri normali, este gestionat bine şi s-au convins că banii care au fost daţi muncesc în continuare ”, spune cu mândrie primarul din Văleni, Silvia Ştirbeţ.

Cu toate acestea, la Văleni mai este nevoie de investiţii. Potrivit datelor deţinute de Centrul de Sănătate Publică Cahul, în apa din unele sectoare se găsesc cantităţi sporite de petrol, fier şi fluor. Alexandru Calendar, şef de secţie la Centrul de Sănătate Publică Cahul, a precizat că produsele petroliere care se depistează în apă, fierul şi fluorul sunt în cantităţi mici şi, practic, apa corespunde cerinţelor. Silvia Ştirbeţ spune că a informat sătenii despre situaţia dată şi că în prezent se lucrează la un sistem de tratare a apei. “Am purces pe o cale lungă de informare a localităţii: haideţi să vedem ce se poate face ca să dăm totuşi apă conform parametrilor de calitate. Acum, unitatea de implementare a proiectelor de pe lângă Banca Mondială ne proiectează o instalaţie pentru tratarea apei.”

Oamenii construiesc băi, nu şi sisteme de canalizare

Şi dacă în apeducte se mai investeşte, atunci la capitolul sisteme de canalizare R. Moldova are restanţe şi mai mari. În mod firesc, aceste două reţele ar trebui să fie instalate concomitent, însă nici legislaţia nu impune asemenea condiţii şi nici mijloace financiare nu sunt prevăzute din start pentru aceste sisteme. Astfel, de cele mai multe ori, apa folosită ajunge în sol fără a fi curăţată. “Peste vreo doi ani va fi foarte acută chestiunea aceasta privind canalizarea, pentru că cei care vin de peste hotare au început să-şi facă băi, bucătării, robinete în casă şi este nevoie urgentă de un sistem de canalizare”, spune Valentina Carastan, primara satului Slobozia Mare. “Dar e foarte scump. Construcţia canalizării costă dublu sau chiar triplu faţă de apeduct. Primăriile sunt la limita bugetului, normal că este imposibil de a construi în paralel”, a adăugat ea.

În ultimul timp, investiţiile în domeniul aprovizionării cu apă au crescut. Numai în anii 2011- 2012, Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională a alocat circa 90 de milioane de lei pentru construcţia sistemelor de aprovizionare cu apă. Banii au fost investiţi prin intermediul Agenţiilor de Dezvoltare Regională (ADR). În partea de sud a R. Moldova au fost investiţi peste 25 de milioane de lei pentru două proiecte regionale ce ar fi trebuit să aprovizioneze cu apă cinci localităţi. Totodată, Guvernul României, prin intermediul GIZ Moldova, a alocat trei milioane de lei pentru finalizarea proiectului din satul Roşu, Cahul. “Cel mai important este ca lumea să aibă apă, dar nu mai puţin important este să fie şi sistem de canalizare, pentru a diminua poluarea solului”, explică Maria Culeşov, directoare la ADR Sud. “Pentru noi este prioritar să selectăm proiectele care ar aproviziona populaţia din sudul Moldovei cu apă”, a punctat ea.

Publicitate

430-apa3Descentralizarea, aşteptată ca apa

Dat fiind faptul că lipseşte un concept clar în domeniul aprovizionării cu apă şi canalizare, autorităţile locale se confruntă cu mai multe probleme în procesul de gestionare a acestui serviciu. În prezent, se mai lucrează la “Legea serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare”, însă, potrivit reprezentanţilor APL, acest proiect de lege ar încălca principiul autonomiei locale.

“Să se facă totuşi descentralizarea puterii de stat, pentru că acolo este o parte din cheia succesului nostru. Şi nu vom mai merge să cerşim, vom avea banii noştri şi vom şti cât să plănuim. Vom şti câţi finanţatori sunt în ţară şi ce procent din contribuţii cer. Şi atunci multe probleme s-ar rezolva. Timpul trece, mandatul trece, oamenii îmbătrânesc, alţi copii se nasc, şi în localităţi avem aceeaşi situaţie”, spune Valentina Carastan, primara satului Slobozia Mare.

Publicitate
Publicitate
Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

Italia elimină obligativitatea prezentării unui test Covid negativ înainte de a intra în țară pentru toți călătorii vaccinați care vin din UE

Italia a decis să elimine obligativitatea prezentării unui test Covid negativ înainte de a intra în țară pentru toți călătorii vaccinați care vin din statele Uniunii Europene, începând cu 1 februarie, relatează…
Italia elimină obligativitatea prezentării unui test Covid negativ înainte de a intra în țară pentru toți călătorii vaccinați care vin din UE

Președinta Sandu, după desemnarea lui Avornic la funcția de membru CSP din partea societății civile: „Este o sfidare a acțiunilor noastre de reformare a justiției. Sunt foarte dezamăgită”

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, susține că desemnarea lui Gheorghe Avornic la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) din partea societății civile este o sfidare a acțiunilor de refor…
Președinta Sandu, după desemnarea lui Avornic la funcția de membru CSP din partea societății civile: „Este o sfidare a acțiunilor noastre de reformare a justiției. Sunt foarte dezamăgită”

Analiză. Care sunt următorii pași ai NATO dacă Rusia invadează Ucraina?

Aliaţii din cadrul NATO trimit întăriri în estul Europei ca răspuns la comasarea de către Rusia a peste 100.000 de militari la graniţa cu Ucraina, se arată într-o analiză Reuters, care prezintă provocările şi d…
Analiză. Care sunt următorii pași ai NATO dacă Rusia invadează Ucraina?