Activiștii de mediu spun „NU” arderii frunzelor: „În natură, nimic nu este în surplus, nu distrugeți acest echilibru” – Ziarul de Gardă
  • Activiștii de mediu spun „NU” arderii frunzelor: „În natură, nimic nu este în surplus, nu distrugeți acest echilibru”

    Activiștii de mediu spun „NU” arderii frunzelor: „În natură, nimic nu este în surplus, nu distrugeți acest echilibru”
    29 decembrie 2020 | 15:42

    În fiecare toamnă, satele moldovenești se umplu de fum. Localnicii rezolvă ușor problema frunzelor căzute – le ard.

    De cealaltă parte, activiștii de mediu merg din poartă în poartă și explică oamenilor de ce nu e bine să facă asta, dar și arată prin propriul exemplu cum frunzele, în loc să ajungă gunoi, pot fi transformate într-un bun îngrășământ. „În natură, nimic nu e în plus”, spun ei. 

    Oamenii pot să se schimbe când sunt informați

    Rusanda Curcă locuiește la Hîrtop, raionul Cimișlia și face activism ecologic de trei ani, iar de doi se ocupă de asta mult mai intens – apelează autoritățile ca să pedepsească pe cei care dau foc la deșeurile vegetale, dar și informează oamenii despre pericolul arderii frunzelor, precum și despre faptul că aceasta este o practică ilegală. 

    Povestește că a fost determinată să se ocupe de asta atunci când singură s-a documentat mai mult în privința schimbărilor climatice,

    care sunt tot mai grave și pe care le resimțim tot mai mult cu toții”. 

    Cumva, totul se întâmplă organic: atunci când conștientizezi anumite lucruri, vrei să le vorbești și oamenilor despre asta, despre ce nu e bine, în special despre această practică cu arsul frunzelor”, explică tânăra. 

    Publicitate

    Rusanda punctează că la sate persistă, din punct de vedere al ecologiei, practic aceleași probleme ca și la orașe, iar oamenii continuă să vadă reciclarea deșeurilor ca pe un vis posibil abia peste câteva zeci de ani. Altfel, deși se întâmplă în continuare ca mulți localnici să reacționeze mai dur la activismul său, ea susține că observă și schimbări spre bine. 

    Ei au asemenea reacții, pentru că practica asta cu arderea frunzelor există demult, au făcut- o și bunicii, și strămoșii lor. Când devin agresivi, eu apelez la poliție. Dar uneori și cooperează, văd asta din ce în ce mai des. Oamenii pot să se schimbe când sunt informați și când ești în dialog cu ei”, consideră ea. 

    Pe lângă campania de informare anuală în raport cu arderea frunzelor, Rusanda are grijă să le vorbească sătenilor constant despre nocivitatea acestui fenomen, dar și să vină cu soluții. 

    Ar fi bine să le lase să fie îngrășământ pentru copaci acolo unde au căzut. Dacă le încurcă, să le strângă și să le pună într-un colț de grădină și să le lase acolo pe iarnă. O altă alternativă ar fi să dea frunzele oamenilor care strâng și care le cer. Cea din urmă posibilitate ar fi să le duci la gunoi, dar să nu le ardă”, explică activista. 

    Rusana susține că în ultimul timp oamenii ard frunzele din ce în ce mai puțin – fie pentru că au conștientizat că asta nu e bine, fie din cauza amenzilor. „Dar eu prefer să cred că e prima”, subliniază ea. 

    Nouă nu ne-ar plăcea să ne ia cineva mâncarea, așa-i?”

    În lupta cu fenomenul arderii frunzelor, Rusandei i se alătură un alt activist – Vasile Niculița, din satul Drăgușeni, raionul Hâncești. A început să facă activism pe neobservate, cu circa 5 ani în urmă, atunci când a revenit din Italia și s-a apucat de plantări. 

    Probleme la noi sunt multe, începând de la managementul deșeurilor și până la defrișări, însă eu cred că dacă fiecare s-ar implica în măsura posibilităților – să participe la plantări, să nu arunce gunoiul pe jos, să nu dea foc la frunze toamna, deja ar fi un plus mare”, opinează el.  

    Astfel, în loc să dea foc la frunze, Vasile le folosește la compost pentru grădina sa.Acele frunze sunt mâncarea pentru vietățile pământului, nouă nu ne-ar plăcea să ne ia cineva mâncarea, așa-i? Frunzele trebuie să rămână acolo unde sunt, tocmai pentru că în natură nimic nu este surplus, mereu a existat un echilibru, iar noi nu trebuie să-l distrugem”, consideră activistul. 

    El adaugă că în primul an când strângea frunzele de pe la oamenii din mahala, mulți erau bucuroși că le ia gratis, fără bani pentru transport sau lucru. „Acum însă mulți refuză și, probabil, le țin și ei pentru a face compost”, mai spune Vasile.

    Publicitate

    Este de părere că în această situație comunicarea a jucat rolul cheie, întrucât a ținut să arate prin propriul exemplu, dar și să explice oamenilor cum pot fi reutilizate frunzele toamne, în loc să fie arse.

    „Trebuie să devenim cu toții niște micro activiști ecologici”

    Deși are o altă ocupație de bază, Marcel Lazăr a găsit propria metodă de a se îngriji de mediul ambiant. La începutul acestui an, a creat pe Facebook „Free Cycle Chișinău”, un grup în care oamenii pot face schimb de lucruri care nu le mai sunt necesare. 

    Căutam niște mobilier la mâna a doua, pe care să-l iau, nu să-l cumpăr, pentru că se întâmplă ades să nu ai nevoie de ceva și să arunci… Știam despre Free Cycle de pe când am stat la București, am căutat să văd dacă este și la Chișinău, nu am găsit, așa că l-am creat eu și, spre marea mea uimire, a prins repede la public”, își amintește tânărul. 

    În prezent, grupul numără peste 10 de mii de membri, iar Marcel argumentează că prin astfel de inițiative, rețelele de socializare pot fi spații prielnice de educație și conștientizare ecologică. 

    De fapt, noi toți trebuie să devenim niște micro activiști ecologici. E important să scăpăm măcar puțin de consumerism și să învățăm a reutiliza.

    Odată ce ne vom obișnui să aruncăm mai puțin, vom vedea că avem de câștigat cu toții”,

    consideră Lazăr. 

    Conform datelor colectate de Agenția de Mediu, majoritatea indicatorilor de mediu înregistrează tendințe de creștere a nivelului de poluare în R. Moldova. Raportul național privind starea mediului în R. Moldova pentru anii 2015-2018 vine cu mai multe constatări care atrag atenția asupra faptului că dacă nu se vor întreprinde măsuri, securitatea ecologică în R. Moldova ar putea fi periclitată

    Autoritățile R. Moldova enumeră că pentru prevenirea potențialelor catastrofe ecologice ar fi nevoie de o serie de acțiuni. Printre acestea: 

    • asigurarea implementării actelor normative aprobate în domeniul protecției mediului,
    • intensificarea activităților de control din partea Inspectoratului pentru Protecția Mediului, 
    • dezvoltarea rețelei de monitoring a calității mediu în vederea identificării surselor de poluare,
    • identificarea surselor financiare pentru implementarea măsurilor de reducere a poluării și îmbunătățirii calității mediului. 

    Între timp, în zonele unde activiștii eco încearcă să schimbe puțin câte puțin lucrurile, pot fi observate mici progrese. În alte părți ale țării, însă, situația rămâne în continuare îngrijorătoare. 

    Am observat că, în ultimul an, oamenii au început să dea mult mai puțin foc la deșeurile vegetale și asta mă bucură. Atunci când merg prin alte sate și văd norii de fum de la frunze, zic că aici lipsește un eco activist”, concluzionează Rusanda Curcă. 

    Publicitate
    Publicitate
    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.



  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    În ediția ZdG din 10 februarie, găsiți o anchetă despre sediul pe care îl închiriază Agenția Națională pentru Reglementare Energetică, o clădire luxoasă, cu cinci etaje, aproape de centrul Chișinăului. Astfel,…
    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    După ce Guvernul a decis prelungirea, până la 31 decembrie 2022, a termenului de schimbare a legitimațiilor de veteran de război de model vechi cu cele de model nou, în R. Moldova continuă procedurile de evalua…
    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    CITITORUL DE GARDĂ/ Scrisoare de la Năvârneț adresată Parlamentului și Ziarului de Gardă: Cerem anchetarea omorului fiului nostru, într-un accident comis acum șase ani

    De șase ani, părinții victimei unui accident rutier mortal vor să cunoască adevărul despre tragedia care le-a răpit fiul, într-o noapte de octombrie 2016. Mihai Grecu avea 21 de ani când viața i-a fost frântă p…
    CITITORUL DE GARDĂ/ Scrisoare de la Năvârneț adresată Parlamentului și Ziarului de Gardă: Cerem anchetarea omorului fiului nostru, într-un accident comis acum șase ani

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler