Pași esențiali pentru jurnaliști și redacții în situații de urgență

În special după 24 februarie 2022, când Rusia a atacat țara vecină, Ucraina, R. Moldova a devenit o țară în care riscurile de securitate trebuie să fie luate în considerare, inclusiv de către jurnaliști. Redacțiile din R. Moldova au luat în această perioadă un șir de măsuri pentru protecția reporterilor și evaluarea riscurilor legate de activitatea jurnalistică. 

Vă oferim mai jos câteva sfaturi practice despre cum acționează redacțiile și jurnaliștii din R. Moldova atunci când se află în astfel de situații.

Ce a făcut redacția Ziarului de Gardă, o redacție de investigații, atunci când a pornit războiul la granița R. Moldova

Securitatea reporterilor și posibila dislocare

Alina Radu, directoarea publicației Ziarul de Gardă, relatează că din prima zi de război a creat un plan de posibilă evacuare a redacției. “Am contactat câteva redacții și organizații din România, am stabilit cu ele eventuala găzduire a reporterilor pentru activități jurnalistice în oficii. Tot cu ei și cu alte surse, am stabilit posibile soluții de cazare a reporterilor. După ce am stabilit locațiile și persoanele dispuse să ne ajute cu dislocarea redacției și cazarea, am evaluat costurile. Apoi am contactat câteva instituții internaționale care susțin media în situații dificile și am solicitat un posibil ajutor. Una dintre ele este organizația Free Press Unlimited de la Amsterdam, care are un Fond de Urgență”. Imediat după stabilirea detaliilor, redacția a fost informată despre planul de evacuare în situația unui atac militar asupra Republicii Moldova. 

Ulterior, redacția a evaluat riscurile de securitate în condițiile în care atacurile militare nu ajung în Moldova, dar persistă problemele legate de războiul informațional. A fost realizat un training privind securitatea digitală, fizică și psihologică a membrilor redacției. 

Cu ajutorul experților în securitate fizică, reporterii au învățat că în perioadele critice trebuie să fie de două ori mai atenți atunci când merg pe teren pentru a-și face meseria. Trebuie să filmeze și să înregistreze orice activitate suspectă pe care o observă în preajma lor, dar și să anunțe imediat colegii din redacție atunci când observă ceva neobișnuit. Jurnaliștii au învățat cum trebuie să se comporte atunci când au loc proteste: să urmărească evenimentele dintr-un unghi sigur, să nu meargă singuri la evenimente unde există riscuri de escaladare, să nu se implice în dispute. 

Trainingul în domeniul securității digitale a fost desfășurat pentru a ne asigura că toți angajații cunosc despre cele mai importante reguli privind protejarea informațiilor, a dispozitivelor și activelor digitale. „Deși multe lucruri se știu, la aceste traininguri am învățat încă o dată cât este de important să avem parole sigure la toate conturile electronice pe care le gestionăm, dar și la toate aplicațiile de mesagerie. La fel, am înțeles cât de necesar este ca aceste parole să fie schimbate după o anumită perioadă de timp. Totodată, în urma trainingului, toți colegii au înțeles că autentificarea cu doi factori sau verificarea în doi pași este absolut necesară. În perioadele de urgență, este la fel important să stocăm informația, mai ales cea sensibilă, în cel puțin două locuri. La fel, este extrem de important să folosim aplicații de comunicare criptată, cum ar fi Signal ori Telegram și/sau funcția de dispariție a mesajelor. Am mai învățat că trebuie să deconectăm bluetooth-ul și să evităm pe cât de mult posibil să ne conectăm la rețelele publice de wi-fi”, menționează Victor Moșneag, redactor-șef la Ziarul de Gardă.

Securitatea energetică a redacțiilor

După declanșarea războiului din Ucraina, R. Moldova s-a confruntat cu o serie de alte probleme. Una dintre ele a fost criza energetică. Redacția ZdG a făcut o evaluare a vulnerabilității energetice a oficiului redacțional și a posibilităților de activitate în cazul deconectării energiei electrice, a alimentării cu gaze naturale. A fost creat un plan de reziliență energetică cu acțiuni de scurtă și lungă durată. 

Pentru situații urgente, a fost procurat un generator de curent. Pentru aceasta, redacția a solicitat suportul OCCRP, organizație internațională care susține echipe de investigații din întreaga lume. 

A fost elaborată o lista de necesități pe dimensiunea securității energetice și discutată cu donatorii. Alina Radu, directoarea ZdG, spune că după prima evaluare au fost procurate prize ergonomice și baterii suplimentare pentru echipamente. „În situații de crize, asemenea lucruri banale cum sunt bateriile și încărcătoarele dispar foarte rapid din magazine, prețurile cresc în fiecare zi, de aceea a fost oportună decizia de a procura imediat lucrurile de primă necesitate. Pentru asta este important ca redacția să aibă un mic fond pentru situații de criză sau să aibă stabilită o înțelegere cu o instituție care să ofere ajutor rapid în cazul unor situații urgente. În cazul nostru, ca și redacție de investigații, ne-am adresat partenerilor de la OCCRP”, explică directoarea ZdG.

Ce trebuie să știm atunci când plecăm la război în calitate de jurnaliști

Viorica Tătaru, jurnalistă la postul de televiziune TV 8, a fost printre primii jurnaliști din R. Moldova care au plecat în Ucraina, în timp ce țara era atacată de ruși. Pentru a pleca la război, Viorica a luat un set de măsuri, deși admite că prima dată când a plecat la război nu a avut parte de o pregătire specială. Ulterior, după vizite repetate în Ucraina, a elaborat o serie de pași pe care i-a urmat de fiecare dată.

Spune că s-a adaptat din mers cu războiul, dar că nu a neglijat cerințele impuse de către militarii ucraineni, un fapt extrem de important atunci când ajungi în zona de conflict. Totodată, jurnalista și-a stabilit și propriile reguli, de care se ține cu strictețe ori de câte ori ajunge în Ucraina. 

„Mă asigur că am cartela telefonică cu număr ucrainean și conexiune din două cartele și rețele locale (în caz că una nu merge). Îmi iau de acasă anumite produse alimentare și medicamente de primă necesitate. Am actele, legitimația, acreditarea și banii într-o borsetă pe care o port și noaptea atașată la șold. Orice nu s-ar întâmpla, nu panichez, apelez la ofițerii de presă (poți găsi numerele lor chiar și la filtrele de control) sau la centrele special amenajate pentru jurnaliști în fiecare oraș ucrainean”, relatează Viorica Tătaru. 

În cazul în care jurnaliștii din R. Moldova ajung în Ucraina și au nevoie de ajutor, ei pot contacta Ambasada R. Moldova în Ucraina.

Program de lucru al Ambasadei:

Luni – Vineri: 08.00-17.00
Pauză: 12.00-13.00 
Adresa:
01103, Kiev, str. Iagotinska, 2 
Secretariat: + (38 044) 521-22-80
E-mail: kiev@mfa.gov.md
Fax: + (38 044) 521-22-72
Linia de urgenţă a Ambasadei R. Moldova în Ucraina: + 38 068 384 2016

Filmarea cu camera ascunsă. Sfaturi practice

Filmarea unor proteste care pot degenera sau filmarea cu camera ascunsă sunt alte situații în care lucrurile pot lua diverse turnuri, iar pentru ca lucrurile să fie ținute sub control, jurnalistul trebuie să se conducă de anumite reguli. 

Jurnalista Liuba Șevciuc, cofondatoarea proiectului media „Cu Sens”, vine cu mai multe sfaturi pentru jurnaliștii care aleg să obțină informații de interes public prin filmare cu camera ascunsă. Filmarea „undercover” este o metodă des folosită de jurnaliști pentru a deconspira unele ilegalități. De obicei, se recurge la această tehnică atunci când nu mai există alte metode prin care poate fi demonstrată ilegalitatea. 

Liuba Șevciuc spune că, în astfel de situații, jurnaliștii ar trebui obligatoriu să respecte câțiva pași: cel puțin o persoană din redacție să știe despre planurile reporterului, inclusiv ce face, unde se află și cu cine se întâlnește. Totodată, este important ca cel puțin un coleg să se afle în preajmă, ca să-i poată oferi ajutor în caz de necesitate sau să apeleze la 112. Jurnalista spune că în asemenea situații, jurnaliștii nu trebuie să se creadă „super eroi” și să-și dozeze acțiunile, astfel încât tot ce fac să fie strict în interesul public. Un alt sfat al jurnalistei este de a renunța la filmare dacă viața jurnalistului este pusă în pericol. Iar la final, dacă totul a mers conform planului, când materialul este publicat, este important să informăm publicul despre metoda prin care am obținut informația.

CJI – sprijin pentru jurnaliștii aflați în situații de urgență

Cristina Durnea, juristă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) din Moldova, precizează că, prin prisma normelor legale, statul recunoaște și garantează în mod expres  independența editorială a mass-mediei, iar orice tip de acțiuni care constituie imixtiuni în activitatea editorială a presei sau care rezultă în intimidarea mass-mediei sau a jurnaliștilor pentru critică, sunt pedepsite de legea penală. 

În cazul apariției unui pericol iminent pentru viața și securitatea unui jurnalist, acesta sau colegii lui pot apela de urgență la numărul 112. Jurnaliștii care se confruntă cu astfel de cazuri pot beneficia de asistență juridică gratuită din partea serviciului juridic al CJI (tel: (+373 22) 213 652, zsavenco@ijc.md).

EXTERN: Pași esențiali pentru jurnaliști în situații de urgență

Când trupele ruse au invadat Crimeea în 2014, bărbați înarmați mascați au percheziționat sediul Centrului de Investigații din Crimeea, membru al GIJN. Angajații Centrului au fost nevoiți să se mute la Kiev.

Jurnaliștii care primesc amenințări ar putea fi nevoiți să-și părăsească casele în câteva ore. Cu toate acestea, conflictele pot fi prevăzute și de aceea jurnaliștii care activează în regiuni de risc ar trebui să aibă un „plan de ieșire” bine gândit și documente esențiale la îndemână. Aceste documente sunt indispensabile ca reporterii să poată călători, atunci când e necesar, și să se mute într-o regiune sau țară mai sigură. Mai jos, am enumerat documentele care trebuie să le aveți la dispoziție, precum și organizațiile care sprijină jurnaliștii în procesul de relocare.

Documente la îndemână

1. Păstrați la vedere originalul sau copiile documentelor enumerate mai jos.
2. Faceți copii digitale și salvați-le pe un serviciu Cloud criptat în care aveți încredere (Dropbox, Sync.com, de exemplu) sau pe un al doilea dispozitiv în cazul în care vă pierdeți smartphone-ul. De asemenea, le puteți trimite familiei sau prietenilor care locuiesc în străinătate.

• Pașaport, carte de identitate națională, permis de conducere.
  • Verificați data de expirare. Dacă vor expira în câteva luni, reînnoiți-le imediat, dacă este posibil.
  • Dacă aveți câteva documente de identitate, păstrați-le în locuri separate în cazul în care pierdeți unul.
• Certificatul de naștere (sau oricare document oficial care dovedește data și locul nașterii).
• Altele: certificatul de căsătorie, diplomele universitare (diploma, dovada de absolvire și studii), legitimația de presă, certificatele profesionale, certificatul de vaccinare, alte documente medicale.

Salvați următoarele informații într-un singur document, în limba engleză, pe un serviciu Cloud și pe smartphone-ul dvs., „gata de trimis” la oricine credeți că e necesar:

• Numele complet, locul și data nașterii.
• Numărul pașaportului, precum și numărul emiterii și data expirării.
• Locația curentă – deși aveți grijă cum partajați aceste informații în mesajele online.
• Adresa de e-mail.
• Numărul de telefon și, dacă e diferit, numerele WhatsApp și Signal.
• Locul de muncă/dovada angajării la organizații locale și din străinătate.

Dacă aveți un prieten sau o persoană de încredere în străinătate, îi puteți expedia pentru păstrare copiile acestor documente și informațiile menționate mai sus.

Documente personale

• Faceți copii digitale ale fotografiilor și ale altor lucruri pe care le considerați importante și pe care doriți să le păstrați.
• Salvați totul pe un serviciu Cloud în care aveți încredere.

Măsuri preventive

• Aplicați pentru o viză turistică într-o țară străină sigură, în cazul în care aveți nevoie de o ieșire ușoară, temporară.
• Contactați organizațiile internaționale cu care ați lucrat în trecut (redacții, reviste online pentru care ați lucrat ca freelancer, ONG-uri cărora le-ați oferit consultanță sau cu care ați colaborat).
  • Solicitați dovada colaborării dvs. în limba engleză (de exemplu, un document semnat de redactorul-șef sau de reprezentantul serviciului resurse umane care să confirme raportul de muncă sau de freelancing).
  • Întrebați dacă au persoane de contact în instituțiile de stat și dacă ar putea fi garantul dvs. dacă veți solicita statutul de refugiat în țara respectivă.
  • Solicitați documente justificative în format electronic în limba engleză și o persoană de contact din cadrul organizației pentru a vă ajuta pe măsură ce situația se înrăutățește.
• Contactați organizațiile profesionale internaționale din care faceți parte și cereți o scrisoare de susținere și dovada apartenenței sau implicării, în limba engleză.
• Căutați modalități de azil și statut de refugiat în alte țări, începând cu cele în care aveți un membru apropiat al familiei (părinte, bunic, frate, soț/soție, copil).
  • Dacă nu sunteți sigur de unde să începeți, puteți contacta ambasadele țărilor care vă interesează pentru a le întreba despre procedurile de azil;
  • De asemenea, puteți contacta organizațiile care ajută refugiații ca să vă explice cadrul legal pentru a deveni refugiat în altă țară.

Măsuri de securitate digitale și fizice

• Fișa informativă GIJN privind siguranța digitală conține chestiuni esențiale și vă îndrumă către organizațiile care vă pot ajuta în acest sens.
• Verificați ghidul GIJN de evaluare a securității în jurnalism. 
• Aplicațiile și programele criptate ale GIJN pentru jurnaliști.
• Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ) oferă consiliere detaliată privind securitatea fizică și digitală, precum și asistență juridică.

Organizații utile

Mai jos găsiți o listă a organizațiilor care oferă asistență de urgență jurnaliștilor care sunt în pericol din cauza muncii lor:

Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ) „oferă sprijin jurnaliștilor de pe linia frontului și asistență operativă jurnaliștilor care sunt răniți, încarcerați sau forțați să fugă din cauza muncii lor”. Cel mai rapid mod de a-i contacta este prin e-mail (emergencies@cpj.org).

Jurnaliștii Canadieni pentru Libertatea de Exprimare (CJFE) oferă sprijin financiar în următoarele condiții:

• „Solicitantul trebuie să fie jurnalist, fapt confirmat de statutul de membru IFEX sau de o organizație care oferă asistență de urgență.
• Suma acordată variază de obicei între 500 și 1.500 dolari canadieni (400-1.200 dolari americani).
• Jurnaliștii sunt eligibili pentru maximum două granturi de la CJFE.
• CJFE acceptă numai cereri în limba engleză.”

Sprijinul financiar al CJFE poate include asistența juridică atunci când jurnaliștii sunt reținuți, cheltuieli medicale, costuri de transport și costuri de relocare într-o țară sigură. 

Free Press Unlimited (FPU) poate oferi sprijin pe termen scurt pentru jurnaliștii care nu sunt capabili să lucreze sau poate acoperi costurile legate de relocarea temporară în caz de situații de pericol sau vulnerabilitate. Puteți aplica aici. Potrivit site-ului FPU, cerințele sunt: 

• „Sunteți o instituție media sau un profesionist media;
• Situația dvs. de urgență este rezultatul direct al activității dvs. ca profesionist mass-media;
• Realizați că această asistență nu este structurală, ci este oferită ocazional (o singură dată);
• Realizați că scopul sprijinului nostru este să vă reluați activitatea cât mai curând posibil;
• Situația dvs. poate fi confirmată de cel puțin două surse de încredere înafara de dvs.”

Freedom House derulează un program de asistență de urgență. Pentru a afla despre procedura de aplicare, contactați-i prin e-mail (info@csolifeline.org).

Federația Internațională a Jurnaliștilor (IFJ) gestionează un fond de siguranță, pentru care puteți aplica aici.

International Media Support (IMS) oferă un pachet de siguranță care include „linie telefonică de urgență 24/7, case sigure, fond de siguranță, echipamente de siguranță, asistență juridică, asistență de urgență” și multe altele.

Fundația Internațională a Femeilor din Media (IWMF) are un fond de urgență care oferă asistență psihologică și medicală, asistență temporară pentru relocare (3 luni) și asistență juridică. Puteți aplica pentru finanțare aici. Trebuie să îndepliniți aceste criterii.

Journalisten helfen Journalisten (Jurnaliștii ajută jurnaliștii). Pentru a solicita relocarea la această organizație cu sediul în Germania, scrieți-le prin e-mail (jhjgermany@t-online.de).

Reporteri fără frontiere (RSF) îi roagă pe jurnaliștii aflați în situații de risc să trimită cereri de asistență la assistance2@rsf.org sau să sune la +33 1 4483 8466. 

• Ghidul RSF pentru jurnaliștii exilați acoperă procedura de azil și refugiați cu UNHCR, unele țări ale UE, SUA și Canada.
• Urmăriți feed-ul Twitter în limba rusă al RSF pentru actualizări.
• Reporterul Ohne Grenzen, filiala germană a RSF, oferă asistență în procesul de solicitare a relocării. Contactați-i la kontakt@reporter-ohne-grenzen.de

Burse internaționale

Dacă timpul permite, jurnaliștii care trebuie să-și părăsească țara până când tensiunile se vor diminua, pot aplica, de asemenea, pentru una dintre aceste burse internaționale, care adesea oferă suport în obținerea vizei și oferă o bursă și o locuință.