Ghidul reporterului pentru investigarea crimei organizate: Statele mafiote și cleptocrația

Acest capitol, focusat pe statele criminale și pe corupție, a fost scris de Drew Sullivan, cofondator și editor al Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), o rețea globală de jurnaliști de investigație care expune criminalitatea și corupția, astfel încât publicul să poată trage la răspundere autoritățile.

Când ne referim la „stat mafiot”, vorbim despre un guvern care în sine este deja o grupare criminală. Cei care conduc statul controlează țara și își mențin controlul prin violență – acestea sunt caracteristicile de bază ale mafiei.

Este important să facem distincție între statele mafiote și cleptocrație. Statele mafiote, ca atare, sunt puține. Dar cleptocrația – se referă la statele construite pe furt și pe corupție mare – este foarte frecventă. Cleptocrația este prezentă în mare parte în țările în curs de dezvoltare. Dar există probabil doar șase sau șapte state mafiote.

Kosovo și Muntenegru sunt state mafiote. Putem afirma că Rusia tot este un stat mafiot, deși cred că putem plasa Rusia într-o categorie separată. La fel ca și Guineea Ecuatorială. Venezuela este, de asemenea, un stat mafiot, deoarece oficialii nu mai sunt interesați să conducă țara. Elita politică și armata din Venezuela nu mai sunt preocupate de îmbunătățirea securității sau educației, ci de crearea companiilor offshore și de tranzacțiile cu droguri. Alte țări candidate la categoria de state mafiote sunt Malta și Mexic.

Cleptocrația, pe de altă parte, este peste tot unde nu avem o democrație puternică și asta putem găsi peste tot în lume. De exemplu, majoritatea țărilor africane sunt autocrații. Voturile alegătorilor sunt manipulate, oamenii sunt pur și simplu mituiți, nepotismul domnește peste tot. Azerbaidjanul este o cleptocrație. Guvernul este corupt, autocratic. Oamenii sunt reprimați, iar cea mai mare parte a banilor furați sunt folosiți pentru a controla alte persoane, astfel încât acestea să nu devină o amenințare pentru oamenii de la guvernare. Ei fură ca în codru, dar nu pentru că au nevoie de mai mulți bani. Pur și simplu, ei nu vor ca altcineva să aibă suficienți bani pentru a susține opoziția.

Adevărata problemă apare atunci când puterea în stat este „privatizată”. Întrebarea este dacă oamenii au posibilitatea de a înlătura actualii lideri de la putere. Dacă nu, atunci, de fapt, statul a fost deja „însușit” și sunteți în pragul autocrației și al cleptocrației. Chiar și atunci când o țară are instituții democratice – de exemplu, ca în Polonia și Republica Cehă – ea poate să „derapeze” rapid.

Cheia înțelegerii modului în care funcționează statele mafiote și cum acțiunile lor pot fi dezvăluite de mass-media este urmărirea banilor și a resurselor. Resursele naturale ale țării au propria lor valoare – zăcămintele naturale sau un copac tăiat au valoare. Prin urmare, puteți să studiați orice ramură a industriei sau a resurselor naturale – autocrațiile sau statele mafiote știu cum să le monetizeze.

În multe privințe, investigarea unui stat mafiot este mai ușoară decât investigarea unei grupări criminale. Pentru că aveți la dispoziție documente oficiale, licitații, companii – aveți informații. Un stat este o entitate mai transparentă decât o grupare criminală. E necesar să puneți cap la cap toate legăturile din ierarhia instituției de stat pe care o investigați, pornind de la vârf, la fel ca în investigarea unei grupări criminale. Cu toate acestea, adesea, în statele mafiote sunt structuri informale care sunt mult mai importante decât cele oficiale. Prin urmare, este necesar să le identificați și să aflați care dintre ele sunt mai influente. Trebuie să vedeți cine se îmbogățește, cine are cea mai luxoasă casă, cine este vecinul funcționarului într-o suburbie nou creată.

Aceasta este o bătălie și va trebui să analizați cu răbdare toate informațiile pe care le puteți găsi. În activitatea noastră folosim un sistem de gestionare a informațiilor pentru a conecta toate datele, sistem ce interacționează cu alte produse software. Și atunci ne rămâne doar să urmărim banii.

De mai bine de 20 de ani există rapoarte de încredere care indică asupra faptului că Coreea de Nord funcționează ca un cartel criminal.

Studii de caz

Muntenegru

Muntenegru este un exemplu clasic de stat mafiot. Este o țară mică – are doar 600.000 de oameni – și a fost condusă de o persoană al cărei prim loc de muncă a fost postul de prim-ministru. Această persoană a avut legături strânse, prin intermediul fratelui său, cu crima organizată, așa că frații s-au ocupat cu comerțul ilegal cu tutun și statul a participat activ. Am descoperit de-a lungul timpului schemele pe care le-a pus la cale pentru a consolida această corupție. Prim-ministrul a privatizat o bancă pentru familia sa și a început să bage în ea sume uriașe de bani de la guvern, iar apoi a creat reguli care obligau oamenii ce urmau să-și dezvolte o afacere să lucreze prin această bancă. Apoi a început să dea împrumuturi prin banca lui prietenilor săi și reprezentanților crimei organizate. Iar când banca a dat faliment, a cumpărat-o pe banii contribuabililor.  

Venezuela

În timpul de față, preluarea Venezuelei sub controlul criminal este deja documentată pe scară largă. Rechizitoriile Departamentului de Justiție al SUA, investigațiile mass-media și studiile academice arată că guvernul e afectat sever de crima organizată la cel mai înalt nivel. Peste 100 de oficiali venezueleni – inclusiv membri de rang înalt ai regimului Nicolás Maduro – au fost implicați în activități criminale, precum contrabanda cu combustibil, vânzările pe piața neagră de alimente și medicamente, traficul de cocaină. Vistieria statului, relatează InsightCrime, „a fost jefuită la scară industrială”. Dacă adăugați la acestea și controlul de stat al milițiilor armate, al bandelor criminale și al multor execuții extrajudiciare, obțineți un exemplu perfect de stat criminal.

Coreea de Nord

Un alt exemplu evident este Coreea de Nord. De mai bine de 20 de ani există rapoarte de încredere care indică asupra faptului că Coreea de Nord funcționează ca un cartel criminal. Oficialii nord-coreeni au fost implicați în traficul de droguri, contrafacerea de mărfuri, criminalitatea cibernetică, contrabanda cu tutun, răpiri și multe altele. De obicei, când e vorba despre o mafie care preia un guvern, aceasta funcționează de jos în sus. Dar în Coreea de Nord, totul este de sus în jos, racket-ul fiind dirijat de oficiali guvernamentali – de la conducerea de vârf până la diplomați. O mare problemă în țară este nevoia de a avea schimb valutar. Dar ei nu vând nimic din cauza embargoului internațional. Prin urmare, ei pur și simplu falsifică dolari americani, vând droguri și se angajează în alte activități criminale pentru a câștiga valută.

Sfaturi și instrumente

Multe istorii scandaloase au devenit publice pentru că prietena cuiva a postat pe Instagram fotografii din cadrul călătoriei lor pe iaht.

Citiți contractele: Crima organizată își face de obicei banii din comerțul ilegal, de exemplu, cu droguri. Într-un guvern corupt, aceste câștiguri ilicite vor proveni din contractele de stat. Cine capătă dreptul să foreze petrol? Cine are dreptul să taie copaci? Cine deține compania de telefonie? Deci, puteți înțelege imediat cine în statul mafiot sunt oamenii respectați din „cercul apropiat”.

Uitați-vă la active: Următorul pas este identificarea activelor. Urmăriți când, unde și cum a fost cumpărat activul și apoi îl puteți lega de momentul în care au fost câștigați bani din contractele semnate de  guvern. Fiecare persoană are în jurul său un mic grup de oameni „ai săi” care acționează ca deținători formali ai unor astfel de active. Este necesar să se determine cine sunt interpușii, cine sunt avocații lor, cine sunt rudele, nașii lor – și să se caute bunurile înregistrate pe numele lor.

Uitați-vă la registrele publice: Pentru a urmări traseul activelor, va trebui să examinați o varietate de registre publice: corporative, funciare, de proprietate. Franța și-a făcut recent registrul de proprietate disponibil online – găsim tot felul de nume interesante acolo.

Verificați scurgerile de date: Există o mulțime de date bancare scurse, care vă vor oferi informații despre cine are bani și unde sunt. Trebuie să vă adresați la membrii GIJN, cum ar fi ICIJ și OCCRP, precum și la alte organizații care au creat baze de date cu informații scurse. Chiar dacă au 10 sau 15 ani, aceste date pot fi valoroase. Un nou indicator poate apărea brusc într-un grup de baze de date vechi. Au existat deja atât de multe scurgeri de informații, încât aceste date au început să joace un rol semnificativ în documentare. Ia mult timp, făcând legături între diferite scurgeri de date pentru a urmări traseul banilor. Informațiile apar, de asemenea, nu neapărat ca fiind scurse – dar și de la hack-uri, ransomware sau online web scraping. Reporterii fac scraping la sute de seturi de date în mod regulat. De asemenea, acum informațiile critice apar ca un produs secundar al atacurilor ransomware: multe companii nu plătesc răscumpărarea, iar apoi datele lor sunt pur și simplu scurse.

Trebuie să fiți atenți și să vă asigurați că realizați istorii care sunt de interes public.

Utilizați tehnicile tradiționale de reflectare: Modul realizării investigațiilor nu s-a schimbat semnificativ. Nu puteți face totul online. Mulți reporteri tineri și neexperimentați nu sunt  familiarizați cu tehnicile de documentare clasice. Încă mai trebuie să faceți dezvoltarea sursei, trebuie să solicitați în continuare înregistrări publice în volume mari. Unii jurnaliști sunt deosebit de buni la utilizarea metodelor tradiționale, în timp ce alții sunt deosebit de buni la lucrul online, dar cel mai bine este să combinați ambele abordări. Cercetarea open-source (surse deschise) s-a dezvoltat activ în ultimii ani. Un număr surprinzător de istorii mari au ieșit la iveală pentru că prietena cuiva a postat pe Instagram fotografii din cadrul călătoriei lor pe iaht.

Utilizați bazele de date și rețelele de hărți: Aleph este unul dintre instrumentele jurnalistice importante pe care OCCRP l-a dezvoltat și l-a creat singur. Am pus toate datele noastre în el. Aleph este conectat la Linkurious, care poate fi folosit pentru a alcătui hărți de rețea pe baza datelor sursă. Are și o funcționalitate de cronologie, astfel încât să puteți alcătui o cronologie a evenimentelor. De asemenea, permite corelarea încrucișată, astfel încât să puteți compara bazele de date între ele. Puteți folosi și instrumente precum i2, dar ele sunt scumpe, motiv pentru care jurnaliștii, în general, nu le-au prea folosit. Există, de asemenea, și o serie de instrumente de analiză a rețelelor sociale, unele dintre ele sunt chiar gratuite. Dar acestea necesită pe cineva care are abilități tehnice. Aleph este gratuit, în plus, puteți avea acces și la Linkurious.

Colaborați: În prezent, toate marile istorii despre corupție și crima organizată sunt proiecte transfrontaliere. Deci, mai mult ca niciodată, este esențial să aveți o echipă diversă, cu mai multe  domenii de expertiză. Aveți nevoie de reporteri locali, reporteri de securitate cibernetică, cercetători și experți în social media. Aveți nevoie de oameni care să poată procesa toate aceste mulțimi de date. OCCRP este o rețea și o folosim pentru a ne valorifica reciproc abilitățile. Acesta este, de fapt, motivul pentru care suntem capabili să facem o mulțime de istorii și să le facem rapid. Dacă nu aveți o organizație cu astfel de oameni, trebuie să construiți aceste relații, folosind organizații precum GIJN. Noi folosim un sistem Wiki pentru a partaja informații și a colabora la istorii. Folosim Signal pentru discuții în siguranță între noi. Deci, este destul de simplu. Poate că există instrumente mai bune pentru astfel de sarcini, dar toate proiectele noastre sunt încă coordonate folosind Signal, Wiki și Aleph, iar aceste instrumente sunt accesibile oricărui jurnalist.

Fiți etici: Trebuie să fiți atenți și să vă asigurați că faceți istorii care sunt de interes public. Eu cred că asta e cel mai important. Ne certăm constant între noi: chiar trebuie să știe publicul acest lucru? Încercăm să ne asigurăm că tot ceea ce facem ajută la demascarea corupției și a modului în care funcționează guvernele, corporațiile și criminalitatea organizată, astfel încât publicul să poată lua decizii mai bune cu privire la ce poate să facă în această privință.