Teatrul promisiunilor: actori politici și agenți economici, într-o piesă care se joacă timp de nouă ani. Detalii din culisele construcției nefinalizate a teatrului din Cahul
Cu piatra de temelie pusă în 2014, cu finanțare generoasă din partea Guvernului României, cu zeci de milioane de lei cheltuite până în prezent, noul sediu al Teatrului Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul încă nu este gata. Lucrările s-au împotmolit, practic, la ultima etapă. Edificiul proaspăt construit a început să dea semne de uzură, în timp ce autoritățile dau vina pe unele circumstanțe neprevăzute, inclusiv pe situația pandemică. Termenul dării în exploatare a fost depășit, antreprenorul care făcea lucrările a decedat, iar cartea tehnică a clădirii a dispărut.
În acest răstimp, în R. Moldova s-au schimbat șase miniștri responsabili de cultură și opt guverne. Peste 30 de milioane de lei au fost cheltuite până în prezent, inclusiv pe achiziții criticate de Curtea de Conturi și ar mai fi necesare încă aproape 13 milioane de lei pentru ultimele lucrări. Trupa teatrului își prezintă spectacolele într-o sală mică a unei clădiri vechi și așteaptă cu disperare momentul când, în sfârșit, va putea juca pe scena nouă.
Clădirea veche, încă funcțională, a teatrului din Cahul și clădirea nouă, nefinalizată, sunt aproape una de cealaltă. Le desparte micul parc din oraș, pe care actorii îl traversează și de câteva ori pe zi, deoarece fac repetiții când în deal (la sediul vechi), când în vale (la sediul nou), unde este amenajată doar o sală de repetiții, la parter.
Cabinele actorilor și oficiile administrative, situate la al doilea, al treilea și al patrulea nivel, sunt mobilate, dar încă nu au fost instalate rețelele de comunicații. Cablurile electrice atârnă din tavane, iar băile nu sunt conectate la apă. Sala de spectacole, prevăzută pentru aproape 300 de locuri, are pereții necăptușiți, nu sunt instalate fotoliile care zac în cutii în spatele scenei mari, fiind cumpărate încă acum trei ani.
În sediul vechi al teatrului, trupa joacă spectacole din anul 2000. Aici anterior a fost Judecătoria Populară. Sala de spectacole are o scenă mică și poate primi 90 de spectatori. Două camere mici servesc drept cabine pentru actori. Încăperile sunt mici, iar coridoarele – înguste.
Piatra de temelie, pusă în 2014 de Victor Ponta și Iurie Leancă. 800 de mii de euro din partea României
În octombrie 2014, la Cahul a fost semnat un Memorandum privind finanţarea construirii unui nou sediu al Teatrului Republican Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, în prezența prim-miniștrilor de atunci ai Republicii Moldova și României, Iurie Leancă și Victor Ponta. Guvernul de la București promitea o donație de 800 de mii de euro pentru ridicarea din temelii a noului sediu. Tot atunci, s-a pus și prima piatră de temelie. Alţi 400 de mii de euro au fost promiși din bugetul Republicii Moldova.
Instituția desemnată să gestioneze banii și proiectul a fost Ministerul Culturii, condus la acea vreme de Monica Babuc. De atunci, s-au schimbat opt guverne, iar la conducerea ministerului responsabil de domeniul culturii (care a fost comasat și integrat în cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, iar apoi a revenit la un minister al Culturii separat) s-au perindat șase miniștri, însă edificiul nu a fost încă finalizat.
Lucrările de construcție au început doi ani mai târziu după semnarea Memorandumului. La 20 ianuarie 2016, o companie din Cahul, „Lumea Calității” SRL, a omului de afaceri Ion Ghindă, a câștigat licitația organizată de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării pentru construcția teatrului, mai exact – un contract de 20,6 milioane de lei. Înainte de asta, în aprilie 2015, Ministerul Culturii achiziționase servicii de proiectare de la compania „Arcada-LV” SRL, în valoare de 432 de mii de lei.
Primul impas – galeriile subterane
La scurt timp după ce au început lucrările de pregătire, în locul unde se făceau săpăturile pentru temelie au fost găsite două galerii subterane. Această descoperire a pus proiectul în pauză pentru câteva luni, pentru că ministerul nu se putea decide – să păstreze ambele hrube sau doar pe una. Într-un final, o galerie a fost păstrată, iar a doua a fost acoperită. Fundația teatrului a trebuit să fie strămutată la o distanță de câțiva metri.
Potrivit datelor portalului pentru achiziții publice, la 13 decembrie 2018, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a mai semnat un contract de aproape 1,7 milioane de lei cu „Lumea Calității” SRL. Iar la 23 decembrie 2019, s-a mai prelungit o dată termenul de finalizare a lucrărilor, dar nu s-a menționat pentru ce perioadă de timp.
Odată luată decizia privind galeriile subterane, lucrările au fost reluate, pereții au fost ridicați și s-a ajuns până la etapa finisărilor interioare.
Un nou obstacol – lipsa proiectului de design interior
Lucrul s-a oprit din nou în 2018, pentru că era nevoie de un proiect de design interior pe care să-l implementeze antreprenorul, adică firma „Lumea Calității” SRL. Și pentru elaborarea acestuia au fost necesare câteva luni, își amintește Emilia Ristic, șefa Direcției management instituțional din cadrul Ministerului Culturii.
Sergiu Cojocaru, arhitectul șef al proiectului, directorul companiei „Arcada-LV” SRL, care a câștigat licitația pentru serviciile de proiectare și care a făcut ulterior și proiectul de design interior, are opinia sa privind motivul din care s-a pierdut timpul.
„S-a întins o perioadă, pentru că (cei de la minister, n.r.) căutau alte soluții. Până la urmă, când s-au adresat la mine, eu eram ocupat o perioadă, eram încadrat în alte obiective mai mari. După care am făcut proiectul și apoi s-a întâmplat cu dumnealui (antreprenorul Ion Ghindă, n.r.), a decedat și s-a tărăgănat, din an în an s-a întins”, susține Sergiu Cojocaru.
„Din 2019 până în 2022 nu s-a făcut nimic”
Directorul teatrului, Gheorghe Mândru, spune că în 2019-2020 nu s-a lucrat deloc la construcția edificiului: „S-a pornit atunci și pandemia de Covid-19. Era perioada asta când s-au dat toate peste cap și, practic, nu înțelegeam: nu se lucrează din cauza pandemiei sau nu se lucrează din cauza altor «pandemii» – financiare. De aceea, nici nu era clar în perioada aceea. Practic, în 2019 și 2020 a fost o neclaritate totală.”
Fratele antreprenorului decedat: „Nu a mai fost sponsorizat obiectul dat”
La 14 februarie 2022, fondatorul companiei „Lumea Calității” SRL, Ion Ghindă, a decedat. El a fost găsit strangulat în extravilanul satului Colibași, raionul Cahul. Potrivit Inspectoratului de Poliție Cahul, semne de moarte violentă nu au fost depistate atunci. Decesul subit al acestuia a dus compania „Lumea Calității” SRL în procedura de faliment.
Fratele lui Ion Ghindă, Alexei Ghindă, solicitat de Ziarul de Gardă, a declarat că lucrările la teatrul din Cahul au fost tărăgănate din lipsă de bani și că statul îi datorează firmei fratelui său încă aproximativ 700 de mii de lei pentru lucrări care ar fi fost făcute, dar nu ar fi fost achitate.
„Nu a mai fost sponsorizat obiectul dat. Au fost efectuate toate lucrările, din câte știu eu, integral, la sumele achitate. Chiar și în plus au fost făcute, în jur de 700 de mii de lei, care nu au fost achiziționate, cu scopul că o să fie achitate. Și din cauza asta și s-a stopat. Pe timpurile acelea când s-a dizolvat Guvernul, pe timpul lui Plahotniuc. La Cultură s-au schimbat toți și nu au mai vrut să continue finanțarea”, a declarat pentru ZdG fratele lui Ion Ghindă.
„Nu se înțelegea atunci de ce este nevoie de auditul pentru lucrări executate”
După decesul lui Ion Ghindă, situația a rămas incertă. Pentru ca teatrul să fie finisat, a fost necesară evaluarea lucrărilor deja efectuate și achitate, precum și a volumului de lucrări necesare. Și această decizie s-a luat cu greu la Ministerul Culturii, spune Emilia Ristic.
„Nu se înțelegea atunci de ce este nevoie de auditul acesta pentru lucrări executate. Nu putea fi înțeles. Pentru ce avem nevoie? De ce nu putem noi să facem licitația și să pornim lucrările? Atunci eu explicam că e nevoie și de ce e nevoie, că trebuie să ai un document care îți spune că de la A până la Я (literă a alfabetului chirilic, n.r.) tu ai situația dată, iar de la Я până la Z, situația va fi următoarea, pe care o creăm noi acum…”
„Au fost depistate lucrări care nu corespund calității”
Astfel, o expertiză tehnică a fost efectuată abia în septembrie 2023, de către arhitectul-șef al proiectului, Sergiu Cojocaru. El a constatat mai multe abateri de la proiect care s-au soldat cu fisuri ale fațadei, pentru a căror reparație ar urma să se cheltuiască alte câteva milioane de lei.
„Cel mai mult – fațadele, care trebuie izolate și acolo e volum mare. Nu mai țin minte sumele pe care le-am prezentat la verificare, dar e vreun milion-două de lei”, spune arhitectul-șef.
Fisurile din pereții exteriori ai edificiului se pot observa cu ochiul liber, după cum a putut constata și echipa ZdG la fața locului.
A dispărut cartea tehnică. „Aici este un interes”
De asemenea, s-a constatat că lipsește cartea tehnică a clădirii, adică documentul în care sunt consemnate toate lucrările făcute până în prezent, inclusiv cele care nu se văd deja cu ochiul liber.
„S-a pierdut cartea tehnică, toate înscrierile care au fost făcute de responsabilii tehnici, acum nu-i nimic și nu putem găsi vinovatul. Pur și simplu, nu-s actele care corespund lucrărilor ascunse, care nu se văd. (…) Dirigintele de șantier spune că a transmis-o antreprenorului, directorului, care a decedat. Acum toată vina se dă pe dumnealui (antreprenorul decedat, n.r.), el nu-i și noi nu putem găsi (cartea tehnică, n.r.). Aici este un interes. A cui e vina, nu putem spune nicidecum, susține Sergiu Cojocaru.
Am luat legătura și cu ultimul diriginte de șantier, Dumitru Crețu. El nu a vrut să vorbească la telefon, spunând că doar față în față ar fi de acord să discutăm. Ulterior, a refuzat orice conversație.
Întrebat de ZdG despre dispariția cărții tehnice, Alexei Ghindă, fratele lui Ion Ghindă, susține că nu cunoaște despre această situație.
Pentru a vedea dacă s-au făcut într-adevăr toate lucrările și ce soluție se poate găsi în cazul dispariției cărții tehnice, în august 2023, Ministerul Culturii a făcut o sesizare către Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, spune Emilia Ristic.
Potrivit ei, ministerul nu va aștepta un răspuns din partea INST, ci va organiza achizițiile publice necesare pentru a finaliza construcția teatrului. Evaluarea făcută de arhitectul-șef este acum la verificatorii de proiect, iar apoi ar urma să înceapă noi proceduri de achiziții publice.
Încă aproape 13 milioane de lei sunt necesare pentru finalizarea lucrărilor
Urmează să se achiziționeze un volum de lucrări estimat la 12,9 milioane de lei: pentru amenajarea scenei, a sălii de spectacole, a foaierului, pentru lucrări la pereții exteriori, finalizarea băilor etc. „Licitația o demarăm în luna decembrie, deschiderea ofertelor este planificată pentru luna ianuarie, perioada de examinare, termenul minim este de 20 de zile pe care trebuie să-l dăm să pregătească oferta. (…) Dacă avem contestații, ne mai ducem încă într-o lună și atunci, cam așa, în primăvară”, explică Emilia Ristic procesul și de ce lucrările ar putea începe abia în primăvara anului 2024.
Peste 30 de milioane de lei cheltuite până în prezent și achiziții criticate de Curtea de Conturi
În total, până în prezent, pentru lucrările la sediul nou al teatrului din Cahul și pentru achizițiile de bunuri și servicii s-au cheltuit 30,4 milioane de lei, potrivit datelor portalului pentru achiziții publice, la care se adaugă și achizițiile de mică valoare, precum și cele 678 de mii de lei pentru proiectul de reparație a sediului vechi. În interiorul clădirii s-au mai făcut unele lucrări de finisare, s-a achiziționat mobilă și echipamente de sonorizare și de iluminare scenică – din banii ministerului și din cei ai instituției teatrale. Procedurile de achiziții au fost criticate într-un raport de audit al Curții de Conturi a R. Moldova (CCRM) prezentat în septembrie 2021.
Din raport aflăm că lucrările trebuiau să fie încheiate la 31 decembrie 2018, iar printr-un acord adițional, termenul de finalizare a fost modificat pentru data de 31 decembrie 2019, însă fără a prelungi și termenul de valabilitate al garanției bancare de bună execuție a contractului, în valoare de un milion de lei, „ceea ce determină riscul nefinalizării sau finalizării necalitative a lucrărilor constatate”.
Fotolii – de la firma fiului ministrului Educației, Culturii și Cercetării
De asemenea, CCRM a mai notat că fotoliile teatrale au fost achiziționate încă în 2020, cu aproximativ un milion de lei, de la compania „Cartdidact” SRL a fiului fostului ministru al Educației, Culturii și Cercetării, Igor Șarov. Potrivit CCRM, Igor Șarov a semnat ordinul de alocare a mijloacelor financiare la 7 septembrie 2020. Nu s-a constatat totuși un conflict de interese, întrucât contractul de achiziție a fost semnat cu Teatrul din Cahul. CCRM a mai constatat că deși termenul de livrare era de 60 de zile de la semnarea contractului, fotoliile au fost livrate cu o întârziere de patru luni, pe 27 iulie 2021.
Am solicitat o reacție și din partea lui Igor Șarov, dar el nu a răspuns. Ne-a transmis prin mesaj să revenim ulterior, dar nu a mai răspuns apelurilor noastre.
„Ne-am înecat la mal, cum s-ar zice”
Actorii Teatrului Muzical-Dramatic „B.P. Hașdeu” din Cahul așteaptă cu nerăbdare să joace pe scena cea mare din sediul nou și sunt dezamăgiți de faptul că lucrările au întârziat atât de mult.
„Ne dorim foarte mult, mai ales că a fost așa, ca o zădărală. De la început ne-au spus că o să fie, eram încântați, așteptam că degrabă-degrabă, peste câțiva ani. Și chiar am crezut, urmăream cum are loc construcția… Și iată, poftim. La un moment dat, s-a stopat și nu mai merge. Ne-am înecat la mal, cum s-ar zice. Și chiar ne pare foarte rău, pentru că am avut planuri destule să jucăm spectacole aici, proiecte pentru scenă mare”, mărturisește actrița Aurica Țurcanu, maestră în artă.
„Cahul merită un teatru nou. România și-a făcut treaba, a dat banii, acum a rămas ministerul să contribuie și să ne deschidem odată și odată”
În trupa teatrului este și actorul Igor Caras, artist al poporului, care și-a amintit că însuși ministrul actual al Culturii, Sergiu Prodan, a promis că teatrul va fi gata în toamna acestui an.
„Domnul ministru a dat cuvântul din scenă anul trecut că în toamna aceasta teatrul va fi deschis. Ei, ați văzut că nu e deschis. Noi nu putem nimic să spunem ministerului. Dar ministerul a finanțat acest spectacol pe care îl montăm acum – «Povestea neamului nostru frumos». Și noi muncim. Vă rog frumos! M-am adresat prim-ministrului, mă adresez și dumneavoastră, faceți tot, scrieți așa cum este, luptați! Cahul merită un teatru nou, este finanțată construcția de România. România și-a făcut treaba, a dat banii, acum a rămas ministerul să contribuie și să ne deschidem odată și odată”, și-a exprimat dorința actorul Igor Caras.
Ministrul Sergiu Prodan: „În 2024 cu siguranță va fi gata. Este o prioritate să ducem la capăt acest proiect”
Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, dă asigurări că nu ar exista impedimente financiare în prezent și că teatrul va fi gata la anul viitor: „Sunt mai multe probleme și sunt de ordin tehnic. Nu există niciun impediment financiar sau politic. Sunt impedimente de ordin tehnic, din cauza decesului șefului companiei care implementa, din cauza pandemiei. (…) În 2024 cu siguranță va fi gata. Finanțare există. Este o prioritate să ducem la capăt acest proiect”, a declarat Sergiu Prodan.
„În 2021, Ministerul Educației a transmis noului minister creat, al Culturii, treptat, pe măsura angajării persoanelor, toate dosarele, arhivele. Ministerul Educației a fost succesorul fostului Minister (al Educației, Culturii și Cercetării, n.r.) și această transmitere s-a încheiat abia în 2022 definitiv. Primele trei luni, practic, ministrul era singurul angajat al Ministerului Culturii. Deci, Ministerul Culturii nu avea capacitatea în momentul acela să intervină, să ceară socoteală, pentru că nu avea toată arhiva, toate documentele”, susține ministrul Prodan.
Fost ministru: „Pe mine mă miră faptul că dumneavoastră îmi spuneți că lucrul nu e finalizat”
I-am întrebat și pe foștii miniștri responsabili de administrarea domeniului culturii, începând din 2014, când a fost semnat Memorandumul privind finanţarea construirii unui nou sediu al Teatrului Republican Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, ce au făcut ca sediul nou să fie dus la bun sfârșit.
Monica Babuc, ministră a Culturii în perioada 30 mai 2013 – 26 iulie 2017 și ministră a Educației, Culturii și Cercetării în perioada 26 iulie 2017 – 8 iunie 2019 (Guvernele Leancă, Gaburici, Streleț și Filip), a enumerat o serie de impedimente care ar fi tărăgănat construcția teatrului în timpul mandatului său, menționând că inițial, Memorandumul prevedea o durată a implementării proiectului de 2 ani și 6 luni (până în iunie 2017), ulterior însă a fost prelungit de mai multe ori, „în urma constatării complexității sarcinii care stătea în fața operatorului economic și în special, pe fondul unor circumstanțe neprevăzute”. „Am finalizat mandatul meu la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării la mijlocul lunii iunie 2019, adică cu jumătate de an înainte de scurgerea termenului prevăzut de contractul care prevedea finalizarea lucrărilor de construcție, astfel încât acțiunile ulterioare acestei perioade urmează a fi discutate cu succesorii mei, care au preluat responsabilitățile în acest sens”, a explicat Monica Babuc la solicitarea ZdG.
Liliana Nicolaescu-Onofrei, ministră a Educației, Culturii și Cercetării în perioada 8 iunie – 14 noiembrie 2019 (Guvernul Sandu): „Pe toate proiectele care erau de investiții capitale noi nu am reușit în cinci luni să mișcăm ceva serios înainte, decât că am dispus ca în toate cazurile unde erau lucrări de construcție neapărat să se urmărească cu multă atenție la fiecare etapă, să fie verificările necesare.”
Corneliu Popovici, ministru al Educației, Culturii și Cercetării în perioada 14 noiembrie 2019 – 16 martie 2020 (Guvernul Chicu): „Eu, când am plecat (din funcție, n.r.), era practic pe ultima sută de metri. Că nu s-a dus până la capăt, deja rămâne o mare enigmă și un miracol. În ultimul an nu am urmărit soarta teatrului, deși eram sigur că deja totul e ok. Când eram ministru, lucrul mergea, era pe roate. Pe mine mă miră faptul că dumneavoastră îmi spuneți că lucrul nu e finalizat.”
Igor Șarov, ministru al Educației, Culturii și Cercetării în perioada 16 martie – 9 noiembrie 2020 (Guvernul Chicu), nu a răspuns întrebărilor ZdG.
Lilia Pogolșa, ministră a Educației, Culturii și Cercetării în perioada 9 noiembrie 2020 – 6 august 2021 (Guvernul Chicu): „Eu cred că cel mai bine dumneavoastră trebuie să telefonați la minister, la responsabilii care sunt, să ridice tot ce este în minister cu privire la tot ce s-a făcut și ei o să vă dea un răspuns documentat, corect și exact.”
Primarul municipiului Cahul: „Fac apel la conducerea țării ca acest proiect să devină o prioritate”
Solicitat de ZdG, și primarul municipiului Cahul, Nicolae Dandiș, spune că finalizarea construcției ar trebui să devină o prioritate imediată a autorităților: „Consider că după atâta timp, deja scuza că nu au oameni la minister care să se ocupe prioritar de acest proiect nu mai ține. Dacă la cel mai înalt nivel nu se dă termen concret și nu vor exista sancțiuni asupra unor funcționari iresponsabili, nu vom vedea degrabă luminița. Cred că lucrurile trebuie coordonate deja mai sus de minister. Fac apel la conducerea țării ca acest proiect să devină o prioritate.”
Ambasada României în R. Moldova: „Rămân, într-adevăr, unele întârzieri regretabile care fac imposibilă recepționarea lucrării la acest moment”
Am solicitat un comentariu de la Ambasada României în R. Moldova, întrucât proiectul a fost finanțat din banii oferiți de Guvernul român, în sumă totală de 800 de mii de euro.
„Referitor la noul sediu al Teatrului „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul, confirmăm că Ambasada României la Chișinău se află în contact permanent cu conducerea Teatrului și cu Ministerul Culturii din Republica Moldova.
Finalizarea acestui proiect important este un subiect recurent în discuțiile noastre și pot să vă asigur că există voință de ambele părți pentru finalizarea cât mai rapidă a proiectului. În acest sens, merită reamintit că etapa de proiect finanțată de partea română a fost finalizată cu succes. Rămân, într-adevăr, unele întârzieri regretabile care fac imposibilă recepționarea lucrării la acest moment.
Avem încredere că toate aceste deficiențe își vor găsi soluția curând, inclusiv prin accelerarea eforturilor autorităților de resort de la Chișinău. Pentru elemente suplimentare, vă recomandăm să contactați Ministerul Culturii al Republicii Moldova și respectiv, conducerea Teatrului”, se arată în comentariul oferit la solicitarea ZdG.
