„Cred că s-au mai spălat niște bani pe acolo”. Proiect de milioane în orașul Rîșcani, finalizat doar pe hârtie
Peste 30 de milioane de lei a investit statul în amenajarea unei piețe regionale angro și a unor spații destinate activităților neagricole în orașul Rîșcani, cu scopul de a dezvolta infrastructura de afaceri. Deși autoritățile centrale prezintă proiectul ca fiind finalizat, piața este, deocamdată, nefuncțională.
„Urmează să vopsim carcasa construcției cu vopsea ignifugă și să dăm în exploatare”, spune conducerea administrației raionului Rîșcani, în calitate de beneficiară a proiectului.
Atât inițiatorul proiectului, cât și fosta președintă a Comisiei buget, finanțe și comerț a Consiliului susțin însă că administrația raionului Rîșcani din ultimii 4 ani nu și-a dorit cu adevărat să finalizeze proiectul și că a făcut investiții exagerate și inutile.
Proiect investițional de milioane care adăpostește doar câteva zeci de saci cu ceapă
În decembrie 2017, la o distanță de circa 5 km de orașul Rîșcani, în apropierea nodului rutier care face legătura cu raioanele Rîșcani, Drochia, Edineț și Bălți, erau demarate lucrările de construcție a unei piețe regionale agricole, unde agricultorii din 8 raioane ce se află în nordul țării urmau să-și comercializeze producția. Piața urma să aibă un frigider cu o capacitate de circa două mii de tone pentru păstrarea produselor, inclusiv camere frigorifice mai mici, o linie de sortare și ambalare, spații destinate comercianților și o parcare. Proiectul mai includea o zonă separată pentru comerțul cu amănuntul și un mini-hotel cu trei etaje.
Proiectul în valoare de 20 020 000 de lei, din care 20 000 de lei reprezintă contribuția Consiliului Raional Rîșcani, în calitate de beneficiar al proiectului, urma să fie finanțat din sursele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL) și implementat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord (ADR Nord). Proiectul urma să fie implementat în decurs de 24 de luni.
La 6 ani distanță de la demararea lucrărilor, în clădirea construită pe un teren cu suprafața de 3,5 hectare, ZdG a găsit depozitate doar câteva zeci de saci cu ceapă. În preajma clădirii este amenajată o platformă de încărcare și descărcare a mărfii, două turnuri de apă și un bloc sanitar. Drumul de acces spre piață este blocat de o barieră improvizată, iar întreg teritoriul este plin de buruieni.
Inițiatorul proiectului: „Nu în zadar a fost ales teritoriul raionului Rîșcani”
Iurie Urzică, fost președinte al raionului Rîșcani, ales din partea PDM, în mandatul căruia a demarat construcția pieței, susține că prin implementarea acestui proiect s-a dorit dezvoltarea infrastructurii de afaceri regionale pentru asigurarea comerțului eficient cu produse autohtone – legume și fructe.
„Eu am fost inițiatorul acestui proiect, fiindcă era benefic pentru susținerea producătorilor agricoli care produc legume și fructe. Era un proiect foarte binevenit pentru producătorii de legume și fructe din raionul nostru și raioanele partenere în acest proiect. Ideea a fost de a colecta mărfuri sau producție agricolă de la producătorii din partea de nord a țării, de a o ambala și a sorta această marfă și de a o trimite spre piața europeană. Nu în zadar a fost ales teritoriul raionului Rîșcani, pentru că suntem la răscruce de căi de acces. Avem drumul care merge direct spre Ucraina și avem drumul deschis spre comunitatea europeană prin vama Stânca – Costești”, spune Iurie Urzică.
Proiectul, divizat în două etape implementate de autorități diferite
Proiectul lansat în 2017 a fost divizat în două etape. Prima etapă prevedea construcția pieței regionale angro și conectarea la infrastructura de utilităţi publice şi căi de acces, ADR Nord fiind responsabilă financiar de implementarea acestei etape în proporție de 99%. Restul 1% din bani urmau să fie alocați de Consiliul Raional Rîșcani.
În iulie 2021, ADR Nord a inițiat procedurile de recepție la finalizarea lucrărilor de construcție. Astfel, s-a constatat că în cadrul primei etape a proiectului au fost executate o serie de lucrări de construcție și montaj, precum montarea frigiderului agricol cu depozitare, asfaltarea drumului de acces către piața agricolă, amenajarea parcării, construcția unei sonde arteziene, montarea rețelelor de alimentare cu apă, canalizare și energie electrică, montarea plăcilor de gresie pe suprafața soclului. În interiorul edificiului cu frigidere au fost montate rețele de alimentare cu apă, canalizare, energie electrică, ventilare a spațiilor administrative și a vestiarelor destinate viitorilor angajați ai pieței agricole.
Apoi, în ianuarie 2022 a fost finalizată construcția unei platforme de încărcare și descărcare, cu o suprafață de 3 680 de metri pătrați. După finalizarea acestei lucrări, în februarie 2022, ADR Nord a transmis Consiliului Raional Rîșcani setul de acte ce atestă costul investițional al bunurilor, lucrărilor și serviciilor achiziționate în cadrul proiectului de construcție a pieței agricole.
Conform datelor prezentate de ADR Nord pentru ZdG, valoarea investițiilor efectuate de Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală este de puțin peste 17 milioane de lei.
Cât privește cea de-a doua etapă, ea prevedea crearea mecanismului de funcţionare a pieţei regionale angro, de promovare a serviciilor acesteia și urma să fie finanțată în proporție de 100% de Consiliul Raional Rîșcani.
Inițiatorul proiectului: „Cred că s-au mai spălat niște bani pe acolo”
Fostul președinte al raionului Rîșcani susține că cea de-a doua etapă de implementare a proiectului a coincis cu alegerea unei noi administrații a raionului Rîșcani, iar de atunci, proiectul a fost lăsat de izbeliște de autoritățile raionale.
„Prima perioadă noi am avut capacitatea și am implementat acest proiect. Ulterior, nu s-a făcut aproape nimic, în afară de faptul că s-au montat două fântâni arteziene. Nu înțeleg de ce două, pentru că pentru funcționarea pieței era destul una. Era suficientă una, nu două. Cred că s-au mai spălat niște bani pe acolo. Au pus pavajul, care nu înțeleg în ce mod l-au pus, fiindcă acolo teritoriul din proiect, din câte țin eu minte, era mult mai mare. Erau prevăzute și vreo 150 de locuri de buticuri pentru țăranii care produc în cantități mai mici, dar vor și ei să-și realizeze mărfurile. Era ca o carte de vizită a producătorilor din regiunea de nord a țării. Dar despre starea actuală a proiectului ar trebui să cereți explicații de la cei care au luat administrația raionului după 20 noiembrie 2019. Ei, când au preluat raionul, trebuiau să aibă grijă să promoveze ideea de a dezvolta acest proiect”, spune Iurie Urzică.
Iurie Urzică: „Noi, cei din teritoriu, eram vinovați că Plahotniuc a furat și a fugit”
Acesta susține că dacă administrația raionului Rîșcani din ultimii 4 ani ar fi asigurat implementarea proiectului, la sfârșitul anului 2021 piața urma să funcționeze la toată capacitatea ei.
„Nu pot spune concret câți bani au fost investiți în perioada în care am deținut funcția de președinte de raion, dar în total erau în jur de 20-24 de milioane de lei. Ca atare, în 2020 piața urma să funcționeze la toată capacitatea ei, dar cu părere de rău, s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Nu sunt vinovat. În perioada ceea, în 2019, proiectul era declarat ca fiind unul corupțional. Noi, cei din teritoriu, eram vinovați că Plahotniuc a furat și a fugit. Dacă este vinovat, să-l aducă și să-l predea justiției. Dar noi, toată țara, nu eram vinovați atunci că el a furat”, spune ex-președintele raionului.
Președintele raionului în perioada 2019-2023: „Urmează să vopsim carcasa construcției cu vopsea ignifugă și dăm în exploatare”
Vasile Secrieru, președinte al raionului Rîșcani în perioada 2019-2023, ales din partea PSRM, susține că proiectul se află la etapa de finalizare, tot ce lipsește pentru darea în exploatare a pieței fiind vopsirea carcasei construcției. Întrebat de ce piața nu a fost dată în exploatare până acum, acesta ne-a cerut să transmitem o solicitare de informații.
„Proiectul se află la etapa de finalizare. Urmează să vopsim carcasa construcției cu vopsea ignifugă și să dăm în exploatare. Ceea ce este primprejur, o bună parte nu aparține Consiliului, ci este teren public al primăriei orașului Rîșcani. Noi putem interveni atât cât acesta este în proprietatea noastră, a Consiliului. Este perimetrul Consiliului unde avem dreptul și posibilitatea de a interveni, în rest nu. Dacă aveți o solicitare, o faceți în scris și noi o să vă spunem ce impedimente au fost, inclusiv cu autorul de proiect. Pregătiți în scris, noi avem termen în care să vă răspundem”, ne-a spus Vasile Secrieru.
ZdG a constatat că în cea de-a doua etapă de implementare a proiectului, Consiliul raional Rîșcani trebuia să instaleze și 30 de gherete, care însă nu au fost instalate deocamdată. Mai lipsește stația de epurare planificată în proiectul inițial, precum și platforma pentru tomberoanele de gunoi.
Fostă președintă a Comisiei economie, buget și comerț a Consiliului Raional Rîșcani acuză că au fost făcute investiții exagerate
ZdG a mai constatat că pentru realizarea etapei a doua a proiectului, Consiliul Raional Rîșcani a alocat în jur de 13 milioane de lei. Chiar și așa, proiectul este deocamdată nefinalizat.
În perioada anilor 2017-2018, Consiliul a investit în acest proiect doar 71 de mii de lei, toți pentru procurarea argilei nisipoase. În 2019, Consiliul a alocat circa 3,3 milioane de lei pentru instalarea utilajului frigorific, construcția unui turn de apă, montarea rețelelor electrice și a celor exterioare de alimentare cu apă și canalizare.
După alegerea unui nou Consiliul Raional, în perioada anilor 2020-2021, Consiliul a alocat în jur de 700 de mii de lei pentru implementarea proiectului, în timp ce în 2022 valoarea investițiilor este de aproape 7 milioane de lei.
Zinaida Cebanaș, femeie de afaceri, președintă a Comisiei economie, buget și comerț a Consiliului Raional Rîșcani în perioada 2019-2023, susține însă că investițiile făcute în ultimii trei ani ar fi exagerate.
„Prin 2020, atunci când am început să dau întrebări în calitate de președintă a Comisiei buget și finanțe, mi s-a spus că ceea ce s-a făcut nu s-a făcut calitativ și nu este bine. În 2022 s-au făcut niște expertize, lucruri de planificare pe verticală, pentru că se spunea că ceea ce era nu era bun. În 2019, pentru procurarea utilajului frigorific, rețele de apă, canalizare și iluminat s-au investit în jur de 1,5 milioane de lei, iar în 2022, pentru lucrările de planificare pe verticală s-au achitat 1,4 milioane de lei. Adică, aproape aceeași sumă cât pentru lucrări. În 2022, doar pentru blocul sanitar s-au cheltuit 1,1 milioane de lei. Tot în 2022, lucrările de canalizare au costat aproape 1,5 milioane de lei. Am calculat pentru cei 220 de metri liniari de canalizare și este cam exagerat. Un metru de canalizare a costat aproape 7 mii de lei. Întrebam ce se întâmplă. Dar mi se răspundea că ce aș ști eu, să nu dau întrebări neserioase, pentru că nu știu cum se face și ce se face. De multe ori ceream informații și nu ni se prezentau. Am fost nevoită să insist cu scrisori prin care spuneam că voi merge în instanță și mi-au dat un răspuns”, spune Zinaida Cebanaș.
Zinaida Cebanaș: „Este un paradox. Să investești într-un an 7 milioane de lei și după aceea să nu ai continuitate”
Aceasta susține că nu vede o finalitate a acestui proiect, Consiliul refuzând să facă investiții în 2023.
„Era un proiect promițător, doar că s-au început stopările de finanțare din partea raionului. Se vorbea ba că nu avem actele obținute de la ADR Nord și nu putem să mergem să facem următoarea etapă, ba că nu avem finanțări. Celor din Comisia buget li s-a interzis să-mi prezinte orice informație, pentru că puteam să văd cifre concrete, cheltuielile pe care le fac ei. Pentru anul 2023 ni s-a spus că nu sunt bani. Și am întrebat ce facem, stopăm totul? Este un paradox. Să investești într-un an 7 milioane de lei și după aceea să nu ai continuitate”, spune Zinaida Cebanaș.
Reprezentant ADR Nord: „Consiliul Raional Rîșcani trebuie să răspundă la toate întrebările. Deja ei monitorizează proiectul”
Ion Urușciuc, specialist în comunicare la ADR Nord, susține că proiectul este prezentat de autoritățile centrale ca fiind finalizat, întrucât misiunea ADR a fost îndeplinită, Consiliul Raional Rîșcani fiind responsabil, în calitate de beneficiar al proiectului, să asigure durabilitatea investițiilor, să elaboreze și să implementeze un plan de dezvoltare durabilă, dar și să identifice resursele necesare pentru finalizarea lucrărilor din etapa a doua a proiectului.
„Proiectul a fost implementat. Etapa lucrărilor atribuite ADR Nord a fost deja încheiată de aproape un an. A avut loc transmisia datelor. Etapa de investiții s-a încheiat. Misiunea ADR Nord a fost îndeplinită. Autoritatea care a depus proiectul, Consiliul Raional Rîșcani, trebuie să răspundă la toate întrebările. Deja ei monitorizează proiectul”, ne-a spus Ion Urușciuc.
În total, pentru implementarea proiectului de amenajare a pieței regionale angro și a spațiilor destinate activităților neagricole din raionul Rîșcani au fost investite în jur de 30 de milioane de lei.
