Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   VIDEO/ Construcție neautorizată pe Nistru.…

VIDEO Construcție neautorizată pe Nistru. Proprietari: cumnatul și prietenii președintelui Dodon

Pe malul râului Nistru, în localitatea Molovata, raionul Dubăsari, recent a început, în forță, o construcție care a nemulțumit mai mulți locuitori. Terenul a fost încercuit de un gard înalt, de câțiva metri. Spre nemulțumirea vecinilor, proprietarii terenului, unul dintre ei fiind cumnatul președintelui Igor Dodon, au decis să extindă construcția chiar în apele râului Nistru, unde au turnat beton și au amenajat o platformă care ar urma să fie folosită pe post de debarcader.

În timp ce, la Molovata, lucrările de construcție sunt în plină desfășurare, sătenii spun că această proprietate ar urma să servească drept zonă de odihnă și pentru familia președintelui Igor Dodon. De cealaltă parte, instituția prezidențială susține că șeful statului nu are nicio atribuție la această construcție.

Lucrările de construcție se desfășoară la Molovata, satul de baștină al primei doamne, Galina Dodon. Deși terenurile pe care au loc lucrările au fost cumpărate anul trecut, vecinii ne-au comunicat că abia în această primăvară a început construcția. Amplasate pe malul râului Nistru, terenurile, spre nemulțumirea locuitorilor din zonă, au fost înconjurate de un gard înalt pe care vecinii îl compară cu zidurile unui penitenciar.

„Iată aici trebuie numai să tragă sârmă ghimpată și-i ca la Rusca”, „sau o poartă mai la deal, că e al lor aici tot”, ne-au spus vecinii.

Cumnatul președintelui și-a cumpărat lot pe malul Nistrului

Oamenii din localitate vorbesc despre faptul că, pe terenul de pe malul Nistrului, pe care se desfășoară construcția, era amplasată anterior o casă bătrânească. După ce foștii proprietari au decedat, copiii acestora au acceptat să-l vândă, astfel zona a ajuns să aibă noi proprietari.

Ambele terenuri au fost inițial cumpărate de către Radu Secrieru, iar ulterior, unul dintre ele a ajuns în posesia cumnatului președintelui Dodon

Inițial, în 2019, terenurile au fost procurate de un oarecare Radu Secrieru, în vârstă de 24 de ani. Ulterior, în februarie 2020, un teren, cu o suprafață de 0.1044 ha, a fost cumpărat de către fratele Galinei Dodon, Petru Merineanu, care nu a ajuns până acum în atenția presei. Cel de-al doilea teren, cu o suprafață de 0.11 ha, și care are ieșire la Nistru, a rămas în proprietatea lui Radu Secrieru.

Radu Secrieru este fiul lui Liviu Secrieru, care împreună cu fratele său, Dinu Secrieru, figurează în calitate de fondator a două societăți cu răspundere limitată: „Gurmand Invest” și „Olioterra”. Prima firmă are ca și activitate licențiată transportul contra cost, înregistrând în 2019 un profit de circa 1,9 milioane de lei. Cea de-a doua firmă, „Olioterra”, are ca arie de activitate fabricarea uleiurilor și grăsimilor și a încheiat anterior mai multe contracte cu statul. În 2016 și 2017, „Olioterra” a câștigat contracte în mărime de circa 3,5 milioane de lei cu Departamentul dotări al Ministerului Apărării.

Numele companiei „Olioterra” figurează și în mai multe procese de judecată, majoritatea împotriva altor companii, având drept obiect achitarea datoriilor. Într-unul dintre litigii însă, „Olioterra” a acționat în judecată Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), care-i refuzase plata unor subvenții de 957 mii lei, declarându-i dosarul neeligibil. După un proces care a durat mai bine de doi ani, în aprilie 2019, Curtea Supremă de Justiție i-a dat câștig de cauză companiei „Olioterra”, obligând AIPA să plătească subvențiile de aproape un milion de lei. 

Surse ale ZdG, apropiate fraților Secrieru, spun că aceștia au o relație de prietenie mai veche cu Igor Dodon.

„Dar de ce mă întrebați pe mine a cui e? Întrebați-l pe Dodon”

Vineri, 17 iulie, am mers la Molovata pentru a vedea la ce etapă se află lucrările de construcție. Am găsit un teren, îngrădit cu ziduri înalte din beton, pe care se aflau mai multe utilaje și materiale de construcție. Teritoriul este „păzit” de mai multe camere de supraveghere, instalate atât în curtea interioară, cât și pe colțurile exterioare ale gardului din beton. Totodată, am observat și o platformă care se extinde în apele râului Nistru, similară cu o terasă, despre care am aflat ulterior că ar urma să servească pe post de debarcader, un mic port pentru acostarea ambarcațiunilor.

Întrebați cui aparțin terenurile pe care se desfășoară lucrările, mai mulți oameni din localitate ne-au spus că ar fi vorba despre familia președintelui.

„Am înțeles că e a lui Petrea, cumnatul lui Dodon. Am înțeles că va veni el mai întâi și pe urmă o să vină unul mai mare. Dodon cred că, cine altul mai mare?”, spune o locuitoare a satului.

„Dar de ce mă întrebați pe mine a cui e, întrebați-l pe Dodon”, ne-a spus și unul dintre vecini.

„Se spune că Dodon construiește. El e boier acum, face ce vrea”, susține încă un locuitor din Molovata.

Terenul este îngrădit cu ziduri înalte din beton, iar pe acesta se aflau mai multe utilaje și materiale de construcție

„Ne temeam ce era pe aici. Crăpau și gardurile”

Nu i-am găsit la fața locului nici pe proprietari, dar nici pe muncitori. În schimb, am reușit să discutăm cu mai mulți vecini care s-au arătat indignați de întorsătura pe care au luat-o lucrurile de la schimbarea proprietarilor terenului.

Mai multe femei, ale căror case se învecinează cu terenurile aflate în construcție, spun că până acum au venit sute de mașini de mare tonaj care au adus materiale de construcție și au deteriorat drumurile:

„Deja câte mașini de pământ au adus, eu nu înțeleg. Crapă și casele. Dar cât colb, Doamne ferește”.

„Ne temeam ce era pe aici. Crăpau și gardurile. Am dat noi întrebări, dar nimeni nu ne ia în seamă. Au adus tone de ciment”.

Mai multe femei, ale căror case se învecinează cu terenurile aflate în construcție, se arată nemulțumite de construcția debarcaderului

Localnicii se arată nemulțumiți și de faptul că noii lor vecini au construit o platformă din beton chiar în Nistru în acest mod îngrădind accesul celorlalți locuitori la apele râului: „Noi nu putem să ne scăldăm. Înainte mai veneam încoace, dar acum …”.

Totodată, aceștia spun că noii proprietari au făcut construcția pe Nistru fără a deține actele corespunzătoare și că au tăiat ilegal mai mulți copaci de pe malul râului. 

„Dar cine le-a dat lor voie? De la malul apei până acolo, 50 de metri, nu se dă voie. Noi umblam pe aici, dar acum nu. Au avut putere. Au tăiat și copaci. Am auzit că au venit și de la Apele Moldovei și repede, dacă au bani, cât e acolo să plătească … ”, povestește o localnică.

„Eu nu mă interesez cine și cu cine sunt neamuri”

Am luat legătura cu primarul localității, Igor Brînza, care ne-a comunicat că nu știe dacă proprietarii au autorizație pentru a construi pe râu.

Primăria satului Molovata

„Din câte sunt la curent, acolo a fost procurată recent, cu câteva luni în urmă, o casă veche. Un băietan s-a apropiat și a înregistrat la primărie că a procurat terenul cu acea casă veche. În rest, în mare parte, nu îl cunosc pe acel om. Despre autorizație, nu știu dacă au dus-o până la capăt, știu doar că făceau documentele. Trebuie să vedeți cu dumnealor care este situația. Acolo e vorba de un șir de acte permisive pe care trebuie să le obțină”, a declarat primarul. 

Despre declarațiile din sat precum că această construcție ar avea legătură cu familia președintelui, primarul a răspuns scurt: „Eu nici nu mă interesez care, cine și cu cine prietenește sau sunt neamuri”.

În căutarea autorizațiilor

În încercarea de a afla dacă proprietarii terenului dețin toate actele permisive pentru construcția debarcaderului pe Nistru, am apelat la Agenția „Apele Moldovei”, unde ni s-a comunicat că în adresa Agenției a parvenit o asemenea solicitare. În răspuns, reprezentanții Agenției i-au informat pe proprietarii terenului că „Apele Moldovei” coordonează construcția debarcaderelor, însă a celor provizorii (care pot fi demontate), inclusiv cu respectarea prevederilor legale. Tot reprezentanții Agenției ne-au spus că proprietarii ar trebui să dețină și o autorizație eliberată de către Agenția de Mediu. 

„Agenția „Apele Moldovei” nu eliberează autorizație, ci Agenția de Mediu. Este vorba despre o autorizație de mediu pentru folosirea specială a apei, dat fiind faptul că această construcție se află în apă, iar apa este proprietatea publică a statului. Dacă Agenția de Mediu își asumă responsabilitatea și eliberează autorizația, ei pot proiecta și construi ceea ce vor”, menționează Eugen Belîi, șeful direcției Managementul Resurselor de Apă de la „Apele Moldovei”.

Teritoriul este „păzit” de mai multe camere de supraveghere, instalate atât în curtea interioară, cât și pe colțurile exterioare ale gardului din beton

Reprezentanții Agenției de Mediu ne-au comunicat că o astfel de autorizație nu a fost eliberată și că nici nu a fost recepționată vreo solicitare în acest sens. 

„Eu nu am eliberat așa autorizație. Nu a fost vreo adresare la Agenție. În orice caz, la mine, ca specialist, nu a parvenit o cerere de la vreun cetățean din așa localitate”, declară Angela Savca, specialistă principală în cadrul Direcției reglementare și acte permisive de mediu.

Și pe site-ul Agenției de Mediu, la secțiune unde se regăsește lista autorizațiilor de mediu pentru folosința specială a apei, nu am găsit numele lui Secrieru.

Amendă de 6 mii de lei

Am apelat și la Inspecția pentru Protecția Mediului Dubăsari și am aflat că Radu Secrieru, proprietarul din acte al terenului pe care a fost construit debarcaderul de la Nistru, a fost amendat pentru încălcarea regimului de protecție a apelor, având drept urmare „poluarea acestora, eroziunea solurilor și alte fenomene dăunătoare”, dar și pentru tăierea ilegală a arborilor din spațiile verzi. 

„A fost întocmit procesul verbal pe două articole: 109 alineatul 1 și 122 alineatul 2. S-a aplicat amendă în mărime de 120 de unități convenționale, adică 6 mii de lei, și s-a calculat prejudiciul în mărime de 14 468 lei, inclusiv pentru tăierea a doi arbori”, declară Valentin Ojog, inspector principal al Inspecției pentru Protecția Mediului Dubăsari. 

Inspectorul ne-a mai comunicat că Secrieru a achitat amenda în timp de 72 ore, beneficiind astfel de o reducere de 50%, iar prejudiciile au fost achitate integral.

„El nu avea nici expertiză, nici de de la „Apele Moldovei”, nici de la Agenția de Mediu, nu deține niciun act. Așteptăm să vedem ce va fi mai departe. Noi am întocmit un act de inspectare cui i-am înaintat prescripții, ca să capete actele necesare și dacă nu, peste 30 de zile, o să ne ducem să verificăm din nou îndeplinirea prescripțiilor și după asta iar vom face o notă informativă la Inspectorat la Chișinău, o să vedem, poate și la Procuratură”, menționează inspectorul.

Valentin Ojog a mai precizat că actele trebuiau obținute înainte de construcția debarcaderului. Acesta a mai subliniat că debarcaderul se extinde în afara terenului proprietate privată, fiind construit în apele Nistrului. Respectiv, proprietarul acestuia ar trebui să încheie un contract de arendă cu Agenția „Apele Moldovei”, gestionara resurselor de apă în bazinul râului Nistru.

„Nu am niciun parteneriat cu domnul Merineanu. L-am văzut prima dată la notar”

Contactat telefonic, Radu Secrieru ne-a comunicat că toate nemulțumirile localnicilor din vecinătatea construcției sunt cauzate de faptul că aceștia nu mai pot pescui liniștiți în regiunea respectivă.

„Localnicii sunt nemulțumiți din cauza că un pic le-am dat planurile peste cap cu braconierii. De când am venit acolo, lor un pic li s-a tăiat accesul la Nistru, anume în partea noastră. În rest, eu le-am construit lor, din banii noștri, un mic pisc unde au acces normal până la apă și o parcare pentru bărci”, declară Secrieru, insistând că vecinii săi pescuiesc ilegal.

Întrebat despre construcțiile care au loc pe terenurile respective și dacă e vorba despre lucrări realizate în comun cu fratele primei doamne, Petru Merineanu, având în vedere faptul că terenurile sunt înconjurate de un gard comun, tânărul ne-a spus că nici nu îl cunoaște bine pe cumnatul președintelui și nici nu are vreun parteneriat cu acesta.

„Dar nu are nimic Merineanu. Este terenul nostru și noi am început construcția. Noi ca vecini l-am întrebat dacă participă la construcția gardului și el a spus ok. Nu am niciun parteneriat cu domnul Merineanu. L-am văzut prima dată la notar. El este locuitor din sat, mi-a spus că vrea și el un teren acolo mai aproape și atât”, precizează Radu Secrieru, subliniind că terenurile ar urma să fie delimitate.

Proprietarii terenului au decis să extindă construcția în apele râului Nistru

Întrebat despre debarcader, în ce scopuri va fi acesta utilizat și dacă deține actele permisive, proprietarul a declarat că „autorizația este la nivel de coordonare” și că va îndeplini toate cerințele impuse: „Merge vorba despre un debarcader care va fi de uz, hai să spunem, comun, al satului. Poate, pe viitor, va fi nevoie de un debarcader care să unească malurile, nu știu”.

Cât despre amenda ce i-a fost aplicată, Radu Secrieru neagă că ar fi tăiat vreun copac.

„Ce are președintele Dodon cu Secrieru?”

În timp ce mai multe persoane din localitate ne-au spus că în zilele de weekend la debarcader vin „oameni mari” și se distrează cu motociclete de apă, Secrieru spune că nimeni nu poate veni să se odihnească acolo atât timp cât zona este în construcție: „Au venit acei care sunt din Molovata, dar nu noi”.

Construcția debarcaderului a fost posibilă, în luna mai, datorită scăderii nivelului apei din râu. Atunci, Biroul politici de reintegrare a emis un comunicat în care se preciza că nivelul apei în râul Nistru a scăzut după ce a fost deversată o cantitate mare de apă din rezervorul centralei hidro-electrice de la Dubăsari, situată în apropiere.

Barajul de acumulare a apei al centralei hidroelectrice de la Dubăsari

Pe 9 mai, în urma scăderii nivelului apei în râu, bacul de la Molovata, singura posibilitate pentru locuitorii satelor din stânga Nistrului de a ajunge pe malul drept, rămăsese blocat în nămol, fiind pusă în pericol inclusiv aprovizionarea cu produse alimentare a satelor din stânga Nistrului aflate sub jurisdicția Chișinăului. Din cauza pandemiei de Covid-19, circulația pe cale terestră era blocată în acel moment.

9 mai 2020: Bacul de la Molovata, împotmolit

Unii locuitori din Molovata consideră că apa a fost deversată atunci intenționat, în urma unei înțelegeri a proprietarilor debarcaderului cu cei de la barajul Dubăsari. Or, altfel, turnarea zidurilor din beton în apele râului nu ar fi fost posibilă. Pus în fața acestor declarații, Radu Secrieru a declarat că este o minciună. 

„Dacă vă înțelegeți cu cineva să dea drumul la apă, sunt gata să pierd orice pariu. Ei erau avertizați că vine un val mare de apă din Ucraina și de asta au dat drumul la apă”, menționează Radu Secrieru.

Cât despre zvonurile că și președintele Dodon s-ar număra printre beneficiarii construcțiilor, Secrieru a declarat că șeful statului nu are nicio atribuție.

„Doamne ferește, ce prostii vorbiți dvs. Ce are președintele Dodon și cu Secrieru? Nu înțeleg despre ce vorbiți. Dați să așteptăm și cinci ani și zece ani și pe urmă să faceți reportajul și să spuneți: uitați-vă, am greșit, ne cerem scuze. Nu se construiește acolo absolut nimic. Eu vă garantez. Următorii șapte ani de zile, nu se construiește absolut nimic”.

Răspunsul Președinției cu referire la construcțiile de pe malul Nistrului

Solicitată pentru o reacție, instituția prezidențială ne-a comunicat că șeful statului nu cunoaște și nu este implicat în amenajarea debarcaderului de la Molovata. Totodată, în răspunsul semnat de Nicolae Posturusu, secretar general al Aparatului președintelui, este precizat că Igor Dodon nu are nicio relație de rudenie cu familia Secrieru, deși am solicitat să ni se comunice dacă există relații de afinitate.

Cuplul prezidențial la Molovata

„Președintele R. Moldova nu cunoaște despre construcția care este ridicată pe malul râului Nistru în satul Molovata – locul de baștină al Primei-doamne, informându-se despre aceasta din adresarea pe care ați remis-o către instituția prezidențială.

Totodată, vă comunicăm că șeful statului nu are nicio atribuție la construcția respectivă și, mai mult, nici nu planifică să edifice vreo clădire la Molovata. Prin urmare, familia prezidențială nu ar fi avut vreun motiv să viziteze terenul sus-menționat și, evident, nici construcția în cauză. Plus la toate, șeful statului nu are nicio relație de rudenie cu familia secrieru (Radu, Livicu, Dinu) – unul dintre proprietarii terenului ce vă prezintă interes. (N.r.: instituția prezidențială a fost solicitată să precizeze dacă președintele se află în relații de afinitate cu familia Secrieru, nu de rudenie).

De asemenea, ținem să vă relatăm că Președintele țării cunoaște despre faptul că domnul Petru Merineanu deține un lot de teren în Molovata, dar care, sublien, nu are ieșire la malul râului Nistru. 

În contextul celor prezentate, vă asigurăm că Președintele nu cunoaște și, deci, nu este implicat în amenajarea debarcaderului din luna mai”. 


ERATĂ:

În ediția din 23 iulie a Ziarului de Gardă a fost publicat articolul „Construcție neautorizată pe Nistru.  Proprietari: cumnatul și prietenii președintelui Dodon”. Pe prima pagină, dar și în articolul din paginile 8-9, a fost publicată o fotografie în care îl prezentam pe Petru Merineanu, fratele Galinei Dodon, soția președintelui Igor Dodon. Ulterior publicării articolului am constatat însă că persoana din fotografia publicată este un alt Petru Merineanu, originar tot din satul Molovata, dar care este, de fapt, o rudă a Galinei Dodon, nu fratele ei. Din cauza coincidenței de nume și a celorlalte indicii similare am comis o greșeală pe care o regretăm. Pe această cale prezentăm scuze persoanei vizate, dar și cititorilor noștri pentru eroarea comisă neintenționat.