VIDEO/ Averea cu care vin în Guvern noii miniștri – Ziarul de Gardă
  • VIDEO/ Averea cu care vin în Guvern noii miniștri

    VIDEO/ Averea cu care vin în Guvern noii miniștri
    14 august 2021 | 10:15

    Natalia Gavrilița, noua prim-ministră a R. Moldova, locuiește într-o casă cu două niveluri, situată în sectorul Centru al Capitalei. Imobilul nu se regăsește în declaraţiile sale de avere și interese personale din ultimii ani, acesta aparținând părinților săi.

    Unii miniștri din Guvernul Gavrilița, care nu au ocupat până acum funcții publice, vin în Executiv având proprietăți de milioane, inclusiv în afara țării. 

    Doi dintre noii miniștri, anchetați anterior de Autoritatea Națională de Integritate, au fost găsiți vinovați de încălcarea legislației, însă nici unul dintre ei nu a ajuns să fie pedepsit: într-un caz procurorii au refuzat pornirea urmăririi penale, iar în al doilea caz, deoarece a trecut termenul de prescripție de un an, sancțiunea nu a fost aplicată.

    ZdG a radiografiat averea cu care vin în Guvern noii miniștri din cabinetul condus de Natalia Gavrilița și vă prezintă detalii despre bunurile deținute de aceștia, dar și despre afacerile pe care le gestionează ei sau familiile lor. 

    Bunurile din declarația de avere a prim-ministrei

    Natalia Gavrilița

    Natalia Gavrilița, fostă ministră a Finanțelor în Guvernul condus de Maia Sandu, a renunțat la fotoliul de deputată pentru a conduce Guvernul. La început de 2021, în încercarea de dizolvare a Parlamentului, Gavrilița a fost de două ori desemnată drept candidată la funcția de prim-ministră, fără a primi votul de încredere al deputaților. Conform informațiilor din declarațiile de avere ale familiei prim-ministrei Natalia Gavrilița și ale soțul său, Vladimir Gavrilița, cei doi dețin în proprietate un apartament de 52 de metri pătrați cumpărat în 1997 cu circa 275 de mii de lei. Soții Gavrilița mai declară un automobil Lexus fabricat în 2009, procurat în 2014 cu 17 mii de euro și un automobil Subaru, la fel din 2009, procurat în 2018 cu 3,5 mii de euro. Familia Gavrilița păstrează în trei conturi bancare aproximativ 370 de mii de lei. 

    Pe când Natalia Gavrilița se afla la șefia Ministerului Finanțelor, soțul ei, Vladimir Gavrilița, fost funcționar al Ministerului Afacerilor Interne, a fost angajat în Corpul de Control al prim-ministrei Maia Sandu. După demisia Guvernului Sandu, acesta a ajuns consilier în Cabinetul președintelui fracțiunii PAS, unde a activat până în februarie 2021. Anul trecut, conform declarației de avere depuse de soțul prim-ministrei, familia Gavrilița a avut venituri oficiale declarate de aproximativ 244 de mii de lei.

    Casa „de milioane” în care locuiește prim-ministra

    Ziarul de Gardă a constat însă că familia Gavrilița nu locuiește în apartamentul indicat în declarațiile de avere, ci într-o casă de milioane, cu două niveluri, situată în sectorul Centru al Capitalei. Bunul imobil aparține părinților noii prim-ministre, Valeriu și Nina Catrinescu și este protejat de ofițeri ai Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS). Casa a fost construită de părinții actualei prim-ministre în perioada 2001-2005, procesul-verbal de recepție fiind semnat în luna septembrie 2005. Soții Catrinescu au procurat terenul în anul 2001. Miercuri, 11 august, în acest imobil ZdG l-a văzut și pe Valeriu Catrinescu, tatăl șefei Executivului.

    Casa în care locuiește prim-ministra Natalia Gavrilița

    În anii 90, Valeriu Catrinescu, tatăl prim-ministrei a fost vicepreşedinte al Concernului Republican pentru Gospodărirea Apelor „Apele Moldovei” și director al Institutului de Proiectare a Sistemelor de Gospodărire a Apelor „Acvaproiect” al Concernului Republican pentru Gospodărirea Apelor „Apele Moldovei”. Valeriu Catrinescu este acum, conform informațiilor publice, administrator al Institutului de Proiectare a Sistemelor de Gospodărire a Apelor „Acvaproiect”, care a devenit, între timp, o entitate privată, firma fiind fondată de SRL „Customagic”, care se prezintă ca fiind unul dintre lideri în vânzari a produselor alimentare pe piața din R. Moldova.  Datele publice arată că și mama actualei prim-ministre figurează în calitate de fondatoare sau cofondatoare la câteva companii, unele dintre care nu mai sunt însă active. 

    Valeriu Catrinescu și fiica sa, Natalia Gavrilița / SURSA foto:https://secareanu.wordpress.com

    Casa în care locuiește familia actualei prim-ministre nu se regăsește în declarațiile de avere și interese personale depuse de ea și soțul său în ultimii ani. Anastasia Taburceanu, purtătoarea de cuvânt a prim-ministrei nu a putut să ne spună miercuri seara de ce prim-ministra nu declară imobilul în care locuiește, precizând că trebuie să se consulte cu „întreaga echipă, printre care și juriști”. Joi, 12 august, purtătoarea de cuvânt a prim-ministrei ne-a transmis, în scris, răspunsul oficial al Nataliei Gavrilița.

    „Natalia Gavrilița locuiește cu părinții din iunie 2019, atunci când a revenit în țară din Londra. A declarat toate proprietățile deținute în proprietate, conform legii și instrucțiunilor pentru completarea declarației de avere și interese personale. Regimul de declarare pentru situația specifică, când persoana nu este nici beneficiar efectiv, nici nu deține bunul în temeiul unui act juridic, nu este reglementat expres. Prim-ministru va depune declarația în termenul stabilit de legislația în vigoare”, se precizează în răspunsul primit de ZdG prin intermediul Anastasiei Taburceanu.

    Legea OBLIGĂ funcționarii să declare, inclusiv bunurile imobile în care locuiesc, chiar dacă nu au drept de proprietate asupra lor

    Legea 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale stabilește faptul că funcționarul trebuie să declare „bunurile mobile şi imobile, inclusiv cele nefinalizate, deținute în proprietate cu drept de uzufruct, de uz, de abitație, de superficie, inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, de membrii familiei lui și de concubinul/concubina lui ori aflate în posesia acestora în baza unor contracte de mandat, de comision, de administrare fiduciară, a unor contracte translative de posesie şi de folosință, dar și bunurile transmise de către subiectul declarării cu titlu oneros sau gratuit, personal sau de către membrii familiei lui, concubinul/concubina lui către orice persoană fizică sau juridică în perioada declarării, dacă valoarea fiecărui bun depășește suma de 10 salarii medii pe economie”

    ZdG a solicitat-o pe Lilia Ioniță, coordonatoare de proiect la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), să facă o interpretare a legislației privind declararea averii și intereselor personale. Ioniță a menționat că „uzul și abitația NU NEAPĂRAT trebuie să fie confirmate prin contracte. În principiu, funcționarul trebuie să declare bunul imobil în care locuiește, că altfel se primește că el locuiește în aer. El trebuie să indice locul unde locuiește”, a punctat Ioniță.

    Citiți și: Ministrul Justiției, despre casa nedeclarată în care locuiește prim-ministra Natalia Gavrilița: „Legea e scrisă aiurea”

    Vila și apartamentele ministrului de Externe

    Nicu Popescu

    Nicu Popescu revine la șefia Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, după mandatul de cinci luni avut în cadrul Guvernului Maiei Sandu. În iunie 2019, Popescu l-a numit pe nașul său de cununie, Andrei Popov în funcția de șef de cabinet. Ulterior, Popov a renunțat să-și consilieze finul.

    Nicu Popescu vine în Guvern având declarată, în cea mai recentă declarație de avere și interese personale disponibilă, o vilă de 105 metri pătrați, procurată în 2014 cu 85 de mii de euro, un apartament în Chișinău procurat în 2006 cu aproximativ 414 mii de lei, dar și un apartament în Marea Britanie, procurat în 2011 cu 250 de mii de lire sterline, echivalentul a circa 6,2 milioane de lei, pe care îl dă în chirie. 

    Familia Popescu deține alte două apartamente în Franța, acolo unde locuiește și muncește de mai mulți ani, unul procurat în 2016 cu 593 de mii de euro, echivalentul a 12,5 milioane de lei, iar altul în 2019 cu 793 de mii de euro, echivalentul a 16,7 milioane de lei. În 2019, familia ministrului a contractat un credit de aproximativ 723 de mii de euro de la banca Societe Generale, unde lucrează soția sa, iar în 2016 un credit de aproximativ 365 de mii de euro de la banca franceză HSBC Particuliers France. Ministrul a indicat în declarație și un autoturism de model Suzuki Vitara înregistrat la Paris, procurat în 2017 cu 14 mii de euro. Popescu declară că toate bunurile aparțin familiei. 

    Casa și veniturile de milioane ale familiei noului ministru al Infrastructurii

    Andrei Spînu

    Andrei Spînu schimbă funcția de secretar general al Președinției, pe cea de viceprim-ministru, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Spînu vine în Guvern deținând două companii internaționale înregistrate în Hong Kong și în Marea Britanie, care, conform declarației de avere, în 2020, i-au adus un venit total de aproximativ 4,2 milioane de lei, în timp ce de la Președinție, unde a activat câteva zile, a primit 5320 de lei. Soția acestuia, Irina, este fondatoarea și administratoarea unei companii din R. Moldova, specializată în activități de înfrumusețare: „Nomasvello M” SRL. Firma are adresa juridică în casa soților Spînu din Chișinău și a fost înregistrată în septembrie 2020.

    Deși soția lui Spînu este directoare la firma WUPP LTD, la care proaspătul ministru este acționar, declarațiile de avere ale acestuia nu conțin informații despre veniturile soției obținute de la această companie. Familia Spînu locuiește într-o casă cu o suprafață de 125 de metri pătrați, într-un cartier de lux din Chișinău, a cărei valoare cadastrală indicată este de 1,5 milioane de lei. 

    Casa familiei Spînu

    Familia Spînu mai deține patru terenuri agricole precum și două automobile: un Audi Q5 fabricat în 2014 și procurat în 2017 cu 380 de mii de lei și un Volkswagen Tiguan din 2019, procurat în 2020 cu 27 de mii de dolari american. Anul trecut, familia Spînu a vândut un alt Volkswagen Tiguan cu 190 de mii de lei. În conturi bancare, soții Spînu păstrează circa 665 de mii de lei. La începutul lui 2021, după apariția unei investigații de presă despre averea și afacerile lui Spînu, socialiștii l-au denunțat la Autoritatea Națională de Integritate. Inspectorul care a verificat sesizarea a decis însă să nu inițieze procedura de control. 

    Averea noului ministru al Justiției: două apartamente și două mașini

    Sergiu Litvinenco

    Sergiu Litvinenco, noul ministru al Justiției, a renunțat la fotoliul de deputat pentru cel de ministru. Litvinenco are, la venirea în Guvern, două apartamente, de 52 și 80 de metri pătrați, obținute în 2002 și 2009, înainte de lansarea în politică. Familia sa are și o casă de locuit cu teren aferent în localitatea Hîrtop, raionul Cimișlia. 

    Familia Litvinenco declară două mașini, un Mercedes Benz fabricat în 2007 și cumpărat în 2012 cu 12 mii de euro și un automobil Toyota Auris, fabricat în 2007 și deținut în posesie din anul 2014. 

    Anul trecut, Sergiu Litvinenco a avut, din venituri salariale și indemnizații de la Parlament aproximativ 450 de mii de lei, iar soția sa, Inga Iovu – Litvinenco, a raportat venituri de la Centrul Analitic „Expert-Grup” și de la compania de audit „PricewaterhouseCoopers Advisory” SRL de circa 340 de mii de lei.

    Soții Litvinenco păstrează în conturi bancare aproximativ 370 de mii de lei, obținând, din dobândă, aproximativ 16 mii de lei. Depozitele bancare ale familiei sunt la Victoriabank, instituție financiară în care Maria Iovu, soacra ministrului, a activat mai mulți ani în calitate de contabilă. 

    Apartamentul din Chișinău în care are drept de abitație ministra Sănătății

    Ala Nemerenco

    Ala Nemerenco, noua ministră a Sănătății, care a deținut această funcție și în Guvernul condus de Maia Sandu, în 2019, locuiește într-un apartament de 80 de metri pătrați din Chișinău, înregistrat pe numele fiicei sale. Imobilul a aparținut soților Anatolie și Ala Nemerenco până în 2014, când a fost donat fiicei, noua ministră a Sănătății având acum drept de abitație. Ala Nemerenco deține un automobil Nissan Qashqai fabricat în 2018 și procurat în 2019 cu 282 de mii de lei.

    Anul trecut, Ala Nemerenco împreună cu soțul au avut venituri oficiale din salarii și pensie de aproximativ 220 de mii de lei, iar alți 487 de mii de lei au fost obținuți din vânzarea unui apartament amplasat pe strada București din Chișinău. 

    Familia Nemerenco deține proprietăți și în România. Acestea nu se regăsesc însă în declarațiile sale de avere și interese pentru că sunt deținute de copiii majori ai familiei ministrei. 

    Proprietățile de milioane ale familiei Nemerenco din România: O firmă cu o cifră de afaceri de aproximativ 2 milioane de euro și o pensiune construită pe bani europeni

    Anatolie Nemerenco, soțul ministrei, a avut anul trecut venituri salariale de la Compania „Landstar Capital”, înregistrată în orașul Piatra Neamț. Datele publice arată că, în 2020, compania a avut o cifră de afaceri de 8 milioane de lei românești, echivalentul a aproximativ 2 milioane de euro și un profit de aproximativ 100 de mii de euro. 

    Informațiile oficiale despre companie, consultate de ZdG, arată că aceasta are activități în comerț și două puncte de lucru: în Crăcăoani, județul Neamț și în Galați. Asociat unic al companiei este Ion Nemerenco, fiul soților Ala și Anatolie Nemerenco, soțul ministrei fiind administrator. Familia Nemerenco deține în România și o altă firmă, „Kadiz Land” SRL, asociat unic fiind Daniela Bechet, fiica soților Nemerenco. Compania e administrată de un oarecare Anatolie Gonța, iar în 2020 avea o cifră de afaceri de aproape 300 de mii de lei românești, echivalentul a 1,3 milioane de lei. 

    Informațiile oficiale consultate de ZdG arată că Anatolie Nemerenco a administrat sau a fondat anterior și alte firme pe teritoriul României: „Solar Star Capital”, „Arcașul 2000”, „Intermold Tur” sau Moldotransconstruct. Toate au fost radiate între timp. 

    Tot în România, în localitatea Crăcăoani, familia Nemerenco deține pensiunea „Zimbrii Ceahlăului”. Aceasta este gestionată de Întreprinderea Individuală Ion Nemerenco, care aparține fiului soților Nemerenco, iar conform informațiilor de pe site-ul său, pensiunea a fost construită în perioada 2015-2017 și a beneficiat de fonduri europene.

    Pensiunea Zimbrii Ceahlăului este gestionată de o întreprindere fondată de fiul ministrei Sănătății

    Mai exact, proiectul a fost finanțat din fonduri europene nerambursabile prin programul național de dezvoltare rurală (PNDR). Valoarea totală eligibilă a proiectului a fost de 116,8 mii de euro, dintre care finanțarea publică prin PNDR a reprezentat 99,3 mii de Euro, iar cofinanțarea privată a beneficiarului: 17,5 mii de euro. Datele publice arată că Ion Nemerenco, fiul ministrei, a fondat, în iulie 2014, și o firmă offshore, „TT AG Limited”, înregistrată în Malta.

    Pensiunea „Zimbrii Ceahlăului” a familiei Nemerenco

    Ala Nemerenco a activat, în perioada august 2016 – Ianuarie 2017, în calitate de consilieră personală a ministrului Sănătății din România din partea Băncii Mondiale. 

    Averea noului ministru al Apărării: Două apartamente și un automobil

    Anatolie Nosatîi

    Anatolie Nosatîi, militar cu experiență de peste 30 de ani în Armata Națională și în structuri militare internaționale, vine în Guvern având două apartamente, unul cu o suprafață de 103 metri pătrați, cumpărat în 2018 și altul de 46 de metri pătrați, procurat în 1999. Tot în 2018, an în care a procurat apartamentul, familia Nosatîi a mai cumpărat un garaj și o debara. 

    În cea mai recentă declarație de avere și interese, depusă de Nosatîi în martie 2020, pe când era șeful Direcției Operații din cadrul Ministerului Apărării, proaspătul ministru declara un singur automobil, Toyota Rav 4, fabricat și procurat în 2018 pentru circa 452 de mii de lei.  

    Ala Nosatîi, soția ministrului Apărării, este angajată de mai mulți ani în cadrul Asociației Copil, Comunitate, Familie în calitate de manageră de proiect. Organizația reprezintă în țara noastră organizația internațională Hope and Homes for Children, cu sediul central în Marea Britanie. Asociația are scopul de a convinge guvernele să închidă instituțiile rezidențiale pentru copii și să le înlocuiască cu un sistem bazat pe conceptul de familie. 

    Ministra de Interne, denunțată de CNI la Procuratură în 2015 pentru încălcări în declarația de avere

    Ana Revenco

    Ana Revenco, fostă șefă a Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane (CCTP) al Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), vine în funcția de ministră, declarând două apartamente, unul de 113 și altul de 122 de metri pătrați, ambele obținute în 2018 prin contracte de partaj. Ambele bunuri imobile aparțineau familiei ministrei încă din anii trecuți, unul fiind procurat în 2002, iar altul în 2007.

    Noua ministră deține un automobil Honda CRV, fabricat în 2013 și procurat în 2019 cu 150 de mii de lei, dar și un teren extravilan, obținut tot în urma unui contract de partaj a averii în 2018. Acest bun imobil aparținea familiei sale încă din anul 2006. 

    În octombrie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI), actuala Autoritate Națională de Integritate (ANI), a stabilit, după ce a verificat declarația de avere pentru anul 2013, că Ana Revenco, pe când deținea funcția de șefă a CCTP, nu a indicat în acel document un apartament și trei încăperi nelocative deținute împreună cu soțul,  trei terenuri de tip grădină și un automobil al soțului, 12 conturi bancare, cota-parte personală de 20% în cadrul unui SRL („Hortiflor” SRL) și cotele-părți de 100% ale soțului din acea perioadă în alte două SRL-uri. Atunci, CNI a remis actul de constare la Procuratura Generală (PG), ca să verifice  acțiunile actualei ministre, conform prevederilor Codului Penal – fals în declarații. 

    Revenco: „Am colaborat cu organele competente”

    Ana Revenco, ministra de Interne: „Credeți-mă, nu mai țin minte toate detaliile. Am fost atunci solicitată să prezint informații detaliate. Am colaborat cu organele competente, nu am ținut nimic în arhivă. Nu țin minte acum cum arată decizia finală. Am fost solicitată să prezint informații suplimentare, m-am prezentat la solicitare, am colaborat cu organele competente. Subiectul este epuizat, dar exact statutul juridic al deciziei finale, chiar vă rog să faceți demersuri în adresa organelor compentente.”

    Solicitați de ZdG, reprezentanții PG au confirmat faptul că procurorii au emis ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale pe numele actualei ministre de Interne. „Ca urmare a examinării sesizării CNI privind încălcarea regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2013 de către ex-directorul CCTP al MAI, la 24 noiembrie 2015, Procuratura Anticorupție a emis ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale și clasarea procesului penal”.

    O plângere similară a fost examinată atunci și de CNA. „Pe 22 octombrie 2015, CNA a recepționat de la Procuratură un material pe care l-a examinat în ordinea art. 274 CPP și anume s-au verificat acțiunile pretins ilegale ale fostului director al Centrului pentru combaterea traficului de persoane al MAI, manifestat prin nedeclararea unei cote-părţi dintr-o societate pe acțiuni (Hortiflor). Pe 24 noiembrie 2015, a fost emisă ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale în temeiul art 275 alin 3 CPP – lipsa componentei de infracțiune”, a declarat pentru ZdG Angela Starinschi, purtătoarea de cuvânt a CNA. Datele publice arată că, în 2017, Ana Revenco a renunțat la cota sa parte din această companie. 

    În februarie, curent, când Revenco a fost propusă de Natalia Gavrilița pentru prima dată la funcția de ministră de Interne, aceasta reclama faptul că au existat tentative de a o șantaja „cu filmări ascunse legate de viaţa privată. Acum aceste imagini au reapărut. Cei care umblă prin oraș cu ele de vânzare şi-au găsit cumpărătorul generos acum, după înaintarea mea la funcţia de ministru de Interne în Guvernul Gavrilița. Felicitări. Dați-i înainte cu mârlănia”, scria Revenco pe facebook. 

    Apartamentul de 117 metri pătrați și automobilul în leasing al noului ministru al Educației

    Anatolie Topală

    Anatolie Topală, fost secretar general al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC), fost director al Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare vine în fruntea noului Minister al Educației și Cercetării (MEC), declarând un apartament cu suprafața de 117 metri pătrați, cumpărat în 2012 cu 51,5 mii de euro, echivalentul a aproximativ un milion de lei. Datele cadastrale consultate de ZdG arată că familia Topală a dobândit apartamentul amplasat în sectorul Râșcani din Chișinău în urma unui contract de investiție semnat în octombrie 2009, locuința fiind transmisă în 2012. 

    Familia proaspătului ministru al Educației și Cercetării deține, din 2019, un automobil Kia Sportage fabricat în același an, cumpărat în leasing. Automobilul, cu o valoare de 16,6 mii de euro, urmează să fie răscumpărat până în 2022, cu o rată a dobânzii de 5%. Viorica Topală, soția ministrului, este profesoară la Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu – Prim” din Chișinău.

    30 de hectare de terenuri și o firmă cu bani de la ODIMM ale familiei noului ministru al Economiei

    Sergiu Gaibu

    Sergiu Gaibu, renunță la funcția de director de Program de Politici Economice în cadrul Expert-Grup și vine pentru prima dată într-o funcție publică. Noul ministru al Economiei nu a deținut până acum funcții publice, astfel că nu a depus declarații de avere. Sergiu Gaibu face parte din Consiliul Suprem de Securitate de pe lângă Președinția R. Moldova, fiind numit în funcție de președinta Maia Sandu.  

    Corina Gaibu, soția noului ministru, este unul dintre vicepreședinții Partidului Schimbării. Ea a candidat la funcția de deputată pe listele acestui partid la alegerile din iulie, curent. În declarația de avere depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC) la înregistrarea în cursă, Corina Gaibu a indicat faptul că, împreună cu soțul său, actualul ministru, Sergiu Gaibu, dețin aproximativ 30 de hectare de terenuri agricole, un apartament și o casă de locuit de 35 de metri pătrați, obținută anul trecut. Familia Gaibu are trei automobile: Mercedes R500 fabricat în 2006 și cumpărat în 2012 cu 10 mii de euro, Dodge Dakota, fabricat în 2004 și cumpărat în 2012 cu 4 mii de euro și un SAAB 32xAero, fabricat în 2005 și cumpărat în 2009 cu 5 mii de euro. Corina Gaibu, soția proaspătului ministru, este președinta asociației „Kaizen Group”. 

    Informațiile publice arată că Sergiu Gaibu este singurul asociat al companiei „Prospero-Comerț”, specializată în prestări de servicii. Compania gestionează platforma Info Hub, care pune la dispoziție servicii complete de gestionare a Condominiului (imobile) în Chișinău. În declarația de avere depusă de Corina Gaibu la CEC aceasta a indicat că, în decembrie 2020, compania a beneficiat de suport financiar în cadrul unui program al Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) în sumă de 200 de mii de lei. Contractul se regăsește și pe pagina ODIMM și a expirat la 30 iunie 2021. ODIMM este o instituție publică, necomercială, non-profit creată de Guvern, care activează în coordonarea Ministerului Economiei. 

    Apartamentele și mașinile noului ministru al Finanțelor

    Dumitru Budianschi

    Dumitru Budianschi renunță la mandatul de deputat, obținut în urma scrutinului din 11 iulie pe listele PAS, pentru funcția de ministru al Finanțelor. Budianschi a activat aproape toată cariera în mediul privat, fiind în ultimii ani director de program în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert Grup”, astfel că acesta a depus o singură declarație de avere până acum, cea din campania electorală recentă. 

    Dumitru Budianschi vine în Guvern cu două apartamente, unul cu o suprafață de 104,7 metri pătrați, cumpărat în 2016 și altul de 72,2 metri pătrați, privatizat în 1992, dar și cu două automobile, Lexus NX 300h, fabricat în 2016 și procurat în 2020 cu 25 de mii de euro și Renault Grand Scenic, fabricat în 2007 și procurat în 2012 cu 2,5 mii de euro. În ultimii doi ani, familia noului ministru a înregistrat un venit de circa 1,7 milioane de lei din salarii, servicii de consultanță și pensie. Soția proaspătului ministru al Finanțelor este profesoară la Academia de Studii Economice din Moldova. 

    Soții Dumitru și Liuba Budianschi sunt asociați la compania „Distribprod”, pe care au fondat-o încă în 1997. În prezent, compania nu desfășoară activități comerciale. 

    Detalii despre actul de constatare al ANI, elaborat pe numele noii ministre a Mediului

    Iuliana Cantaragiu, fostă secretară de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) în Guvernul Maia Sandu, preia conducerea Ministerului Mediului după ce a activat mai mulți ani în acest domeniu în cadrul societății civile. 

    În cea mai recentă declarație de avere disponibilă, depusă de Cantaragiu la demisia din funcția de secretară de stat, aceasta declara că deține un apartament de 58 de metri pătrați, cumpărat în 1999 și un automobil Toyota Corolla, fabricat și cumpărat în 2013. Cantaragiu este membru fondator al asociației „Centrul Național de Mediu”.

    În septembrie 2020, ANI a constatat că Iuliana Cantaragiu a încălcat regimul juridic al limitărilor prin faptul că a reprezentat organizațiile neguvernamentale ecologice în cadrul Consiliului de Administrare al Fondului Ecologic Național la mai puțin de un an de la plecarea sa din funcția de secretară de stat a MADRM. Conform legislației, „subiecții declarării care și-au încetat raporturile de muncă sau de serviciu nu pot reprezenta, timp de un an, interesele persoanelor fizice sau juridice în organizația publică în care au activat, nici nu pot reprezenta persoane fizice sau juridice în probleme ce țin de atribuțiile de serviciu îndeplinite anterior”. 

    Actul ANI în privința Iulianei Cantaragiu prin care s-a constatat încălcarea, semnat de inspectorul de integritate Cristina Ciubotaru, nu prevede însă nicio sancțiune. „Deci, pe cazul acestui subiect, inspectorul de integritate a emis act de constatare în care s-a stabilit încălcarea regimului juridic al limitărilor. În privința limitărilor, legea nu prevede interdicții. Inspectorul doar constată încălcarea și atât. Deoarece a trecut termenul de prescripție de 1 an,  contravenția nu a fost aplicată. Despre acest lucru subiectul a fost informat”,  a precizat, pentru ZdG, Maria Dastic, purtătoarea de cuvânt a ANI. Chiar dacă nu prevede nicio sancțiune, actul în privința noii ministre a Mediului a fost contestat de aceasta în instanța de judecată.

    Până acum, pe dosar au avut loc patru ședințe de judecată, două dintre ele fiind amânate din cauza pandemiei de COVID-19, iar alta fiind amânată la cererea reclamantei. Următoarea ședință este programată la începutul lunii septembrie.

    Casa noului ministru al Agriculturii din orășelul Codru

    Viorel Gherciu, noul ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, a activat în ultimii ani în sectorul agrar, în diverse proiecte internaționale, fiind unul dintre autorii Strategiei de Dezvoltare Rurală a R. Moldova. Pentru că, anterior, nu a deținut funcții publice, Gherciu nu a depus declarații de avere. ZdG a constatat că noul ministru al Agriculturii locuiește într-o casă cu o suprafață de aproximativ 132 de metri pătrați, amplasată în orășelul Codru, iar datele de la Cadastru arată că imobilul a devenit proprietatea ministrului în 2001, în urma unei dispoziții a Primăriei or. Codru. 

    „Dețin și teren agricol în satul de baștină, dețin și casă în orășelul Codru. Apartamente nu am. Da, dețin și automobile. În viitorul apropiat, toate vor fi declarate”, ne-a zis Viorel Gherciu, abordat de ZdG la prima ședință a Guvernului Gavrilița. 

    Casa în care locuiește Viorel Gherciu

    Apartamentul de la București și firma din Chișinău a noului ministru al Muncii și Protecției Sociale

    Marcel Spatari

    Marcel Spatari, ministrul Muncii și Protecției Sociale, vine pentru prima dată într-o funcție publică, astfel că nu a depus până acum declarații de avere. Din 2010, proaspătul funcționar este expert și director general al Syndex România, membră a grupului francez Syndex, una dintre cele mai mari companii de consultanță în domeniul protecției salariaților.

    Spatari a declarat pentru ZdG că, împreună cu soția, deține un apartament în București, procurat în baza unui credit contractat în România, și că nu deține automobile. La Chișinău, familia Spatari locuiește într-un apartament al părinților, situat în sectorul Ciocana, unde proaspătul ministru deține o cotă parte. Cote părți din acest imobil mai dețin tatăl și fratele ministrului. Tot în acest apartament este înregistrată și firma „Erudit Studio” SRL, fondată și administrată de Marcel Spatari, care gestionează activitățile „Erudit Club”, axate pe jocuri de societate pentru membrii clubului. Spatari prezintă emisiunea „Erudit Cafe”, un joc intelectual televizat.

    Atelierul ministrului Culturii și pierderile de peste 300 de mii de lei 

    Sergiu Prodan

    Sergiu Prodan, noul ministru al Culturii, este regizor, scenarist și producător. A fost președinte al Uniunii Cineaștilor din Moldova, director general al Companiei „Teleradio-Moldova” și unul dintre autorii legii cinematografiei. Pentru că, anterior, nu a deținut funcții publice, Prodan nu a depus declarații de avere. 

    Proaspătul ministru este căsătorit cu regizoarea Viorica Meșină, fostă membră a Consiliului de Observatori al Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Companiei „Teleradio-Moldova”. Împreună, aceștia administrează „Atelierul lui Sergiu Prodan PR și Publicitate” SRL, licențiat în publicitate, producție de filme cinematografice și video. În perioada 2016 – 2019, firma a raportat venituri anuale de circa 6 milioane de lei. Dacă în 2016 compania soților Prodan declara un profit de 15 mii de lei, pentru anii 2018 și 2019 raportează pierderi de circa 400 de mii de lei în fiecare an. Soții Prodan dețin un apartament în sectorul Centru al Capitalei, o casă de locuit, în care este amenajat Atelierul, și un automobil de model Toyota.

    Trei apartamente și un SRL nedeclarat ale vicepremierului pentru Digitalizare

    Iurie Țurcanu

    Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru Digitalizare, vine în Guvern după ce, în ianuarie, curent, a plecat din funcția de director al Agenției de Guvernare Electronică, unde a activat din anul 2011. Țurcanu a declarat pentru anul trecut venituri din salarii și servicii de consultanță în valoare de 850 de mii de lei, echivalentul a aproximativ 70 de mii de lei lunar. Familia proaspătului membru al Guvernului declară că are în proprietate trei apartamente cu suprafețe de 105,104 și 66 de metri pătrați, cumpărate în 2000, 2012 și 2019 și un automobil Volvo, fabricat în 2011 și procurat în 2014. 

    Adela Țurcanu, soția viceprim-ministrului pentru Digitalizare, este medic de profesie și profesoară la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, iar din 2019 este directoarea și proprietara Clinicii de Gastroenterologie și Hepatologie „Helpa”, deținută de SRL-ul cu același nume. Compania a fost înregistrată în martie 2019 în unul dintre apartamentele familiei Țurcanu, dar nu se regăsește în declarațiile de avere depuse de proaspătul membru al Guvernului. 

    Firma cu venituri de milioane a soției vicepremierului pentru Reintegrare

    Vladislav Kulminski

    Vladislav Kulminski, viceprim-ministru pentru Reintegrare, vine în Guvern după mai mulți ani lucrați în calitate de expert în mai multe instituții naționale și internaționale. Kulminski declară ½ cota parte dintr-un apartament cu o suprafață de 104 metri pătrați, procurat în 2019 cu 856 de mii de lei, și ¼ cota parte dintr-un alt apartament dobândit în 1986, a cărui valoare cadastrală indicată este de aproximativ 568 de mii de lei. 

    În 2019, acesta a contractat un împrumut de un milion de lei, scadent în 2029. Kulminski nu indică vreun bun mobil. Rodica Kulminski, soția noului viceprim-ministru pentru Reintegrare, este fondatoarea și administratoarea Agenției de logistică „Age Quod Agis” SRL. Firma activează de 16 ani, dezvoltă evenimente, inclusiv, pentru misiunile diplomatice din R. Moldova. Pentru ultimii ani, a raportat venituri oficiale anuale, de circa 10-15 milioane de lei.

    Noii miniștri au 30 de zile la dispoziție pentru a depune declarațiile de avere și interese

    Conform legii, în cazul angajării, al validării mandatului ori al numirii în funcţie, după caz, funcționarul respectiv trebuie să depună declaraţia de avere și interese personale în termen de 30 de zile de la data angajării, validării mandatului ori numirii în funcţie, indicându-se veniturile obținute de el, împreună cu membrii de familie, concubinul/concubina lui în anul fiscal precedent, dar și bunurile deținute şi interesele personale prevăzute la data depunerii declarației. 

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

    Ești în căutarea unui loc de muncă în jurnalism? Ai vrea să muncești într-o redacție, dar ai anumite îndoieli? ZdG poate să răspundă la întrebări sau chiar poate deveni angajatorul tău…
    Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

    Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

    2236 de doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate în ultimele 24 de ore, anunță reprezentanții Ministerului Sănătății. Potrivit autorităților din sănătate, 1 581 de persoane au fost vaccinate cu pr…
    Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

    Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

    Reprezentanții Ministerului Sănătății (MS) anunță despre confirmarea a 1031 de cazuri noi de infectare cu Covid-19, în R. Moldova. Din numărul total de infectări, 869 de cazuri au fost înregistrate în rândul pe…
    Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

    Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură

    În cea de-a 3-a sâmbătă a lunii septembrie este marcată Ziua Mondială a Monitorizării Apei. Potrivit Centrului Hidrologic, aproximativ 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură. Cea mai g…
    Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură