• Cine NU vrea reformarea Procuraturii?

    Cine NU vrea reformarea Procuraturii?
    vizualizări
    03 decembrie 2014 | 07:07

    Reforma Procuraturii, propusă de un grup de experţi, promisă de politicieni şi necesară R. Moldova pentru continuarea parcursului proeuropean, se tot amână. Cine nu doreşte reformarea acestei instituţii vitale pentru asigurarea unei justiţii corecte în R. Moldova?

    La 25 noiembrie 2011, Parlamentul R. Moldova a adoptat Strategia de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016, al cărei obiectiv general era edificarea unui sector al justiţiei accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist şi responsabil faţă de societate, care să corespundă standardelor europene, să asigure supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului şi să contribuie la asigurarea încrederii societăţii în actul de justiţie. Unul dintre punctele importante ale strategiei a fost reforma Procuraturii.

    Un an şi jumătate de vorbe

    Despre reforma acestei instituţii vitale pentru un act de justiţie corect s-a început a se vorbi, la concret, în vara anului 2013. Atunci, printr-un ordin comun al ministrului Justiţiei şi Procurorului General s-a format un grup de lucru alcătuit din procurori, angajaţi ai Ministerului Justiţiei şi jurişti din cadrul societăţii civile, care urmau să elaboreze un proiect de lege cu privire la activitatea sistemului organelor procuraturii. În noiembrie 2013, grupul a finalizat lucrările, întocmind, pe lângă noul proiect de lege privind Procuratura, şi un concept după care urma să fie reformată instituţia. Doar că, aşa cum în R. Moldova politicul este cel care conduce, lucrurile nu s-au terminat aici. Imediat, un grup de deputaţi, în frunte cu democraţii Adrian Candu şi Igor Corman, preşedintele Parlamentului, au anunţau că formează un alt grup de lucru, din care au făcut parte şi mai mulţi deputaţi, care urma să dezbată conceptul întocmit de experţi. Grupul s-a întâlnit, a discutat şi… cam atât. Abia în luna iulie 2014, Conceptul a fost propus şi votat în Parlament, iar în septembrie 2014, acea lege a apărut în Monitorul Oficial al R. Moldova. Doar Conceptul. De proiectul de lege s-a uitat.

    Între timp, la mijlocul lunii noiembrie 2014, Sabina Cerbu, viceministra Justiţiei, anunţa că proiectul de lege privind Procuratura a fost trimis spre examinare Comisiei de la Veneţia. Specialiştii de acolo îl vor analiza şi îi voi da o apreciere. Ulterior, proiectul de lege, care nu este încă unul public, va fi dezbătut de către societate şi, eventual, dacă va avea susţinere politică, va fi votat în Parlament.

    Reforma Procuraturii propune mai multe schimbări. Procurorul General ar trebui să fie numit în funcţie de preşedintele R. Moldova, nu de către Parlament, iar mandatul său va fi de 7 ani, fără dreptul de a fi reales. Totodată, Procuratura Militară şi cea de Transport vor fi lichidate, procurorii vor fi specializaţi, nu vor mai avea grade militare, uniformele vor fi substituite cu mantia, iar salariile vor fi majorate, ajungând aproape de cele ale judecătorilor.

    În perioada 2011-2014, Procuratura Anticorupţie a reţinut în flagrant delict pentru fapte de corupţie 8 procurori (4 în 2012, 1 în 2013, 3 în 2014). Toate cele opt dosare penale iniţiate au fost trimise în instanţa de judecată. Până în prezent, conform informaţiilor oferite pentru ZdG de către Procuratura Anticorupţie, au fost adoptate 4 sentinţe: 2 de achitare, o sentinţă de condamnare şi o sentinţă de încetare a procesului penal în legătură cu tragerea la răspundere contravenţională. Celelalte 4 cauze penale se află în stadiu de examinare în instanţele judecătoreşti de fond.

    Reforma, criticată. Procurorii trebuie să devină magistraţi

    Deşi proiectul de lege nici măcar nu a fost făcut public, reforma instituţiei este criticată de foşti sau chiar actuali angajaţi. „În Procuratură există sistemul ierarhic. Din acest motiv, procurorul ierarhic inferior se supune mai multor persoane. Această ierarhie nu a fost atinsă nici în această Concepţie de reformare a Procuraturii. Măcar în această Concepţie putea fi dată propunerea ca procurorul să fie magistrat, care este echivalent cu independenţa acestuia. Dar, aşa ceva nu este. Existând această ierarhie, se comit abuzuri pe un cap”, crede Gheorghe Cobzac, cel care a activat 10 ani în calitate de procuror, înainte de a se lansa în avocatură. „Pentru o reformă adevărată, trebuie de asigurat independenţa profesională a procurorilor. Nu mă refer la independenţa structurală. Dacă a încălcat ceva, a întârziat la lucru, el poate fi propus pentru sancţionare disciplinară, dar, în emiterea hotărârii pe un caz concret, el trebuie să fie independent, iar acea hotărâre să fie definitivă şi să nu poată fi atacată decât în instanţa de judecată. În aceste condiţii, ar fi practic imposibil de ţinut Procuratura în frâu”, consideră Cobzac.

    Şi Ion Diacov, procurorul mun. Chişinău, nu vede cu ochi buni reformarea instituţiei din care face parte de peste 30 de ani. În primul rând, Diacov consideră: „eu nu văd necesităţi vitale în reformarea cardinală a Procuraturii. Azi, în linii generale, legislaţia noastră este una dintre cele mai democratice din Europa. Desigur că sunt unele momente care se cere a fi lichidate sau schimbate radical. Dar, doar unele momente. Nu legea ca atare. Dacă ar fi voinţă politică şi dorinţă mare, eu socot că noi avem, în cadrul Procuraturii, specialişti destul de competenţi şi responsabili, capabili să propună, timp de 1-2 zile, nişte modificări foarte concrete care ar schimba unele momente, ca legea să fie foarte viabilă”.

    Diacov crede că „e mai corect ca Procurorul General să fie numit, ca astăzi, de Parlament. El e ales de popor. Cum o să aleagă oamenii, aşa o să fie. Dar e democratic. Nu poate Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) să înlocuiască poporul. Cine îi alege pe cei din CSP?”, întreabă acesta. „În Concept se menţionează că se constituie o Procuratură care va lupta cu crima organizată. Am mai spus-o. Nu avem în legea noastră noţiunea de crimă organizată. Atunci, cu ce va lupta acea Procuratură?”, întreabă Diacov. Şeful Procuraturii municipale consideră că, odată cu reformarea instituţiei, este nevoie de luat mai multe măsuri care nu se regăsesc nici în proiectul de lege, nici în Concept. Una dintre propunerile sale este lipsirea de imunitate a procurorilor. Astăzi, urmărirea penală în privinţa unui procuror este iniţiată doar cu acordul procurorului general. Poate şi din acest motiv numărul celor care ajung pe banca acuzaţilor este unul infim. „Dacă vrem într-adevăr să luptăm cu corupţia, lupta trebuie să o începem de la noi. Nu mult, 4-5 procurori şi judecători trebuie daţi afară şi vreo câţiva, tot urgent, trebuie puşi la puşcărie. Şi toate lucrurile se vor regla de la sine. Sunt convins”, zice Diacov.

    „Procuratura este folosită ca o bâtă”

    Bună sau rea, chiar şi aşa, reformarea Procuraturii este tărăgănată. De ce se întâmplă acest lucru şi cine are nevoie ca această instituţie să rămână nereformată? „Procuratura este privită de unii politicieni ca o bâtă în lupta cu oponenţii. Atâta timp cât politicienii nu vor dori să renunţe la această bâtă, ea va rămâne în mâinile lor… Sunt deputaţii gata să renunţe la controlul asupra Procuraturii? Aceasta este întrebarea crucială în reforma Procuraturii”, spune Vlad Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

    „Cred că Procuratura nu se reformează pentru că nu se doreşte acest lucru. Mai mult ca sigur, există oameni care au nevoie de Procuratură aşa cum este ea acum. Eu, ca avocat, observ, după mai multe dosare, că Procuratura poate fi folosită după placul unora care nu vor ca în R. Moldova să fie asigurată supremaţia legii”, crede şi avocatul Veaceslav Ţurcan.

    „Conceptul de reformare a Procuraturii şi, în genere, reformarea Procuraturii la noi, în R. Moldova, eu consider că e doar mimată, pentru a crea credibilitate în faţa organelor internaţionale… Procuratura este folosită ca o bâtă pentru a împinge poziţia unor persoane influente, pentru a înlătura un concurent, din business sau din politică. De aceea, Procuratura trebuie ţinută în pumn. Or, Procuratura este o putere enormă. Fără procurori nu se poate face nimic. Ei, practic, decid totul. Sunt bâta principală. O reformă adevărată ar scoate Procuratura de sub această influenţă, doar că nu se doreşte asta”, consideră Gheorghe Cobzac.

    „Cred că există persoane care sunt interesate în nereformarea Procuraturii, iar aceste persoane sunt neprietenii Procuraturii. Eu vreau să vă asigur că procurorii, în primul rând, sunt cei care doresc o Procuratură reformată. Tezele, ideile pe care se merge în noua concepţie de reformă a instituţiei sunt importante atât pentru cariera procurorilor, cât şi pentru independenţa lor profesională şi, nu în ultimul rând, pentru garanţiile sociale de care vor beneficia. Cine sunt neprietenii Procuraturii? Mie îmi vine greu să spun. Cei care nu doresc reformarea Procuraturii. Politicienii? În grupul de lucru au fost prezenţi inclusiv deputaţi care erau din opoziţie, şi pe foarte multe dimensiuni am fost pe aceeaşi undă. S-ar putea ca şi în cadrul deputaţilor să fie neprieteni ai Procuraturii, dar ei nu au fost în acel grup de lucru”, precizează Mircea Roşioru, preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

    P.S. Joi, 4 decembrie 2014, la Moldova 1, urmăriţi o nouă emisiune Reporter de Gardă, despre reforma Procuraturarii.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    S-au scumpit hainele și încălțămintea de vară, fructele exotice și ouăle. Cu cât au crescut prețurile luna trecută

    Față de luna mai, în iunie au crescut prețurile în special la mărfurile specifice sezonului estival, arată datele publicate vineri, 10 iulie, de Biroul Național de Statistică (BNS). Astfel, au fost înregistrate…
    S-au scumpit hainele și încălțămintea de vară, fructele exotice și ouăle. Cu cât au crescut prețurile luna trecută

    DOC/ Judecător la CtEDO din partea R. Moldova: Detalii despre concursul privind selectarea candidaţilor și comisia care va alege

    Din Comisia pentru selectarea candidaţilor la postul de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) ar urma să facă parte 17 membri. Un proiect în acest sens a fost elaborat de Ministerul Justiți…
    DOC/ Judecător la CtEDO din partea R. Moldova: Detalii despre concursul privind selectarea candidaţilor și comisia care va alege

    Filip nu exclude că Nichiforciuc și Andronachi ar putea pleca la PSRM

    În ultima perioadă, deputații Vladimir Andronachi și Eugeniu Nichiforciuc sunt mai absenți din activitatea PDM. Liderul partidului, Pavel Filip, nu exclude că aceștia ar putea adera la PSRM, în contextul în car…
    Filip nu exclude că Nichiforciuc și Andronachi ar putea pleca la PSRM

    Liderul PDM: Dacă opoziția ar da de înțeles că nu va face coaliție cu bandiții, acest fenomen de cumpărare a deputaților nu ar fi

    Președintele Partidului Democrat din Moldova (PDM), Pavel Filip, susține că opoziția – PAS și Platforma DA – ar avea partea sa de vină în faptul că mai mulți deputați democrați au fost convinși să t…
    Liderul PDM: Dacă opoziția ar da de înțeles că nu va face coaliție cu bandiții, acest fenomen de cumpărare a deputaților nu ar fi

    DOC/ Ultima hotărâre: Ce se permite și se interzice până la 1 august

    Până la 1 august, rămân închise grădinițele, cluburile de noapte, teatrele, cinematografele și taberele de odihnă. Totodată, rămân în continuare interzise ceremoniile. Autoritățile permit reluarea activităților…
    DOC/ Ultima hotărâre: Ce se permite și se interzice până la 1 august

    Guvernul va aloca circa 12 milioane de lei pentru lichidarea consecințelor calamităților naturale din mai multe localități

    Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis vineri, 10 iulie, alocarea a circa 12 milioane de lei din Fondul de Intervenții pentru lichidarea consecințelor calamităților naturale din mai multe localități…
    Guvernul va aloca circa 12 milioane de lei pentru lichidarea consecințelor calamităților naturale din mai multe localități