„Trebuie să privim ca un tot întreg. Nu poate fi disociat liderul partidului de partid. INTERVIU cu avocata Viorica Grecu pe marginea hotărârii Curții Constituționale privind dizolvarea Partidului Șor
Avocata Viorica Grecu a urmărit întreg procesul de la Curtea Constituțională în cadrul căruia s-a examinat constituționalitatea Partidului Șor, ca urmare a unei sesizări depuse de Guvern. La 19 iunie, Curtea a declarat neconstituțional Partidul Șor și, în consecință, formațiunea a fost dizolvată.
„Această hotărâre devine jurisprudență, devine sursa care va trebui să aibă efect de corectare a comportamentelor în societate. Noi, totuși, suntem într-un stat de drept și atât timp cât va exista statul de drept, așa o hotărâre nu poate fi periculoasă”, consideră avocata Viorica Grecu. Am discutat cu ea înainte de publicarea hotărârii motivate a Curții Constituționale.
— Ați urmărit întreg procesul de la Curtea Constituțională, unde s-a examinat constituționalitatea Partidului Șor. V-ați așteptat la o asemenea hotărâre a Curții Constituționale?
— Sesizarea Guvernului, pe care am citit-o la început, era doar jumătate din partea de argumente ale Guvernului. A contat și ce a fost prezentat în cadrul celor 10 ședințe, probele prezentate ulterior. M-am așteptat să fie și așa o hotărâre.
— Constituția prevede că un partid poate fi declarat neconstituțional dacă acesta militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Au fost aduse suficiente argumente care să ne convingă că au fost încălcate aceste principii?
— Au fost invocate, în special, încălcarea principiilor statului de drept și acțiunile împotriva suveranității. Pe aceasta s-a bazat sesizarea. Aceste două chestiuni invocate în sesizare au fost confirmate cu probe. Au fost foarte multe probe, unele au fost administrate de Curte, altele au fost respinse. Nu știm care probe din cele administrate vor fi puse la baza hotărârii. Hotărârea motivată încă nu a fost publicată. Vom vedea care probe vor fi puse la aspectul privind încălcarea principiului statului de drept și care probe au fost puse la cel de acțiuni împotriva suveranității R. Moldova.
Dar toate probele ar putea fi clasificate în modul următor: probe care au ținut de încălcări electorale, constatări ale CEC confirmate de instanțele de judecată care țin de finanțarea campaniilor electorale; hotărâri ale instanțelor de drept comun în privința liderilor partidului; probe de la protestele pe care le organiza Partidul Politic Șor.
— S-a vorbit foarte mult despre finanțare și din câte am văzut, Curtea a accentuat că era vorba nu de simple încălcări, dar de încălcări sistemice, pe care partidul le repeta, deși fusese sancționat anterior.
— Pentru a adopta o astfel de hotărâre, de admitere a cererii, este așa un criteriu ca proporționalitatea, care este verificată și prin prisma altor acțiuni care au fost luate în privința partidului de către stat. Am aflat că au fost înaintate preîntâmpinări, avize, ca partidul să-și corecteze acțiunile care nu au fost îndeplinite. Oricine poate greși, nu este interzis să greșești, dar este interzis să repeți aceleași greșeli. În ce măsură acele probe au fost convingătoare, au forță probatorie pentru admiterea sesizării, vom afla din hotărârea motivată.
— Am mai văzut că au fost acceptate probe din procesul de urmărire penală pe cauza privind finanțarea ilegală a Partidului Șor, pe care nu avem o decizie de judecată. Apoi, a doua zi după ce Curtea s-a pronunțat, procuratura a anunțat că transmite în judecată acest dosar.
— În calitate de avocată, am înțeles de ce au fost prezentate și astfel de probe. Noi prezentăm probe care redau direct o informație veridică, dar și probe indirecte care vin să le confirme pe cele directe. Nu neapărat că probele de la urmărirea penală vor fi puse la baza hotărârii, am îndoieli în privința asta, dar ele creează percepția, ele conving asupra repetitivității încălcărilor. Putem spune că aceste probe au avut rolul să convingă judecătorii. Noi asta facem, de fapt, în orice instanță de judecată, convingem judecătorii.
— S-a mai argumentat, făcându-se referire la informații de la SIS, că finanțarea Partidului Șor are loc cu implicarea unui stat străin. Și aici, probabil, vorbim despre atentarea asupra suveranității.
— Exact. Și aceasta nu a fost unica dovadă îndreptată spre a proba acțiunile împotriva suveranității. Au fost mai multe, inclusiv deciziile adoptate de SUA în privința anumitor lideri ai partidului. Dacă se creează o bănuială că partidul ar avea o oarecare legătură cu agenți ai Rusiei, în contextul important, prezent al războiului din Ucraina, astfel de probe nu pot fi neglijate. Altădată, asta ar fi putut fi apreciat altfel, dar în contextul de azi, are o altă conotație o astfel de probă.
— Deci, Curtea a luat în vedere contextul actual. Am văzut și în briefingul ținut de Domnica Manole sublinierea faptului că protestele au început după începerea războiului din Ucraina.
— Pentru opinia unei persoane rezonabile așa ar trebui să fie – să ia în considerare contextul războiului, care a influențat situația economică, securitatea. Fie Curtea Constituțională, fie orice persoană care ia decizii, trebuie să se țină cont de contextul războiului. Problema este atât de serioasă, că nu ar putea fi dat într-o parte acest context, nicidecum.
— De asemenea, s-a accentuat rolul liderului acestui partid care este condamnat deja la Curtea de Apel în dosarul privind frauda bancară. S-a menționat că membrii partidului nu s-au disociat de el, dimpotrivă, l-au încurajat chiar să fugă din R. Moldova. S-a mai menționat că structura și modul de organizare ale partidului nu erau tocmai democratice, acesta fiind condus într-un mod autocratic și că ar fi influențat dacă ajungea la putere și modul în care guverna țara.
— Am observat din comentariile din spațiul public că se încearcă să fie delimitat partidul de acțiunile liderului. Dar trebuie să privim ca un tot întreg. Vom vedea hotărârea motivată a Curții, dar îmi pare că nu poate fi disociat liderul partidului, liderii, de partid. Pentru a ne convinge, cei interesați pot să privească înregistrările publice cu declarațiile lui Ilan Șor.
— Această hotărâre poate să ajungă în fața CtEDO. Au mai fost contestate asemenea decizii la CtEDO, luate de alte state. În unele cazuri, CtEDO a dat dreptate statului, în altele – a decis că a fost abuzivă scoaterea în afara legii sau interzicerea unui partid.
— Toată comunitatea juridică va aștepta hotărârea CtEDO. Nici nu am îndoieli că vor face o astfel de adresare, este libertatea și dreptul oricui. Dar vom aștepta cu sufletul la gură o astfel de hotărâre, care va conta foarte mult ca precedent, va conta pentru ce se va întâmpla ulterior în privința standardelor politice, va ghida comportamentul partidelor politice și celor implicați în politică. Oricare va fi răspunsul Curții Europene – va conta.
— Este aceasta o decizie politică? Am văzut că și avocații Partidului Șor au cerut recuzarea judecătorului Nicolae Roșca, în contextul în care el a fost avocat al Maiei Sandu înainte ca ea să fie aleasă președintă. De asemenea, judecătoarea Domnica Manole a avut oarecare afilieri cu Platforma Demnitate și Adevăr. Pot apărătorii Partidului Șor să invoce aceste situații dacă vor ajunge la CtEDO?
— Cred că vor invoca, pentru că am văzut că au această abordare. Judecătorii CC au avut o carieră juridică anterior, dar din moment ce au fost numiți judecători la CC, au dat jurământul, ei sunt judecători ai Curții Constituționale.
— Partidul se consideră deja dizolvat, iar toți membrii săi, inclusiv cei din Parlament, din administrațiile locale se consideră non-partiinici. După cum a explicat Curtea, acum Ministerul Justiției trebuie să ducă până la capăt această procedură administrativă. Ce urmează?
— Ceea ce este clar, este că din 19 iunie, de când a fost adoptată hotărârea și a fost declarată neconstituționalitatea Partidului Șor, partidul nu mai are drepturi și obligații. Urmează proceduri tehnice.
— Există și proprietăți ale partidului, conturi bancare, bani. Ce se întâmplă cu ele?
— Există active ale persoanei juridice. Esența procedurii constă în faptul că vor fi anunțați toți cei care au avut parteneriate economice, chirii, contracte de prestări servicii și vor fi date datoriile, dacă partidul are datorii. Și dacă vor rămâne active, legea prevede că sunt transmise statului. Statul va avea drept de proprietate asupra lor și va decide ce va face.
— Dizolvarea unui partid printr-o hotărâre a Curții Constituționale stabilește un precedent. Poate deveni acest precedent un pericol în viitor, ar putea să fie dizolvat într-o manieră similară un partid de opoziție?
— Această hotărâre devine jurisprudență, devine sursa care va trebui să aibă efect de corectare a comportamentelor în societate. Noi, totuși, suntem într-un stat de drept și atât timp cât va exista statul de drept, așa o hotărâre nu poate fi periculoasă. Și explic de ce. Pentru că fiecare situație are anumite probe, temeiuri, fapte, argumente și fiecare cauză este trecută prin standardele stabilite de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Adică, sunt niște filtre prin care va trece orice altă situație care ar putea fi în viitor.
— Vă mulțumim!
