VIDEO „Orice individ care deliberat vine în campania electorală să cumpere, să mintă, să trișeze și să facă lucrul ăsta în interesul altui stat, în interesul Federației Ruse, trebuie să fie pus la respect”. INTERVIU cu Igor Grosu, președintele Parlamentului, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate

Președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, explică de ce Legislativul a votat, cu doar câteva zile înainte de începerea campaniei electorale, pentru a le interzice unor reprezentanți ai fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional, să candideze la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023. Într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, Igor Grosu a mai vorbit despre candidații PAS care au fost anterior membri ai altor partide și cum se împacă asta cu promovarea valorilor europene. De asemenea, el s-a referit la șansele R. Moldova de a începe negocierile de aderare la UE și la piedicile care apar în calea reformării justiției. 

— În mai puțin de o lună vor avea loc alegerile locale, pe data de 5 noiembrie. Guvernarea, dar în special Parlamentul, a fost criticat de societatea civilă pentru faptul că a modificat pe ultima sută de metri legislația electorală și mă refer aici la interdicțiile pentru membrii Partidului „Șor” care a fost declarat neconstituțional de a participa în calitate de candidați la alegeri. În primul rând, prima lege votată în acest scop a fost declarată neconstituțională. De ce s-a întâmplat lucrul ăsta? De ce nu a fost elaborată din start o lege care să corespundă tuturor acestor rigori?

— Amintim cetățenilor că vorbim de o grupare criminal-organizată, cea pe care ați menționat-o dumneavoastră. Deci, grupare care se află în afara legii. Acum, eu nu mă pun să comentez decizia Curții Constituționale, deși eu am o părere și tare mulți sunt de părerea mea. Și părerea mea coincide cu părerea partidului pe care am onoarea să-l reprezint. Bandiții nu au ce căuta în politica din Republica Moldova, mai cu seamă în procesele electorale. Noi, mai mult ca atât, ne-am inspirat din decizia Curții Constituționale, care spune foarte clar că ei deliberat au încălcat toate legile, în toate scrutinele electorale, cu decizii de judecată irevocabile. 

Decizia Curții Constituționale cred că a venit cumva în disonanță un pic cu ceea ce a decis prima dată, față de ceea ce a decis a doua oară. Dar, vorba aia, noi trebuie să acționăm și mai puțin să ne uităm la ce ne place și ce nu ne place. Suntem oameni de stat și marți am fost fericiți, cum s-ar spune, de Înalta Curte cu această decizie, iar miercuri-joi a trebuit să acționăm foarte repede, pentru a nu le permite acestor bandiți să intervină în campania electorală.

Acum, argumentul de felul că „vedeți, domnule, unii membri n-au știut că sunt conduși de un bandit”, scuzați-mă, dar asta așa e o insultă la adresa oricărui cetățean care judecă, care citește, care compară, care are un pic de gândire critică. Și ei spun că „eu n-am știut că banditul ăsta care stă ascuns în Israel ne-a finanțat, și nici de protestele astea organizate, nici n-am știut că dormim în cort din banii unui bandit.” Eu nu cred în așa ceva și asta e o ofensă. 

— Atât Curtea Constituțională, cât și Comisia de la Veneția, au constatat că sancțiunile nu erau suficient de individualizate, că nu existau căi de atac, că era un număr prea mare de oameni afectați.

— Eu sunt de acord. Dar cei care iau aceste decizii trebuie să se gândească că noi n-avem 100 de ani de trăit până la alegeri. Ca să le individualizăm, ca să treacă toate procedurile, toate instanțele, trec încă trei ani. Dacă mergi după abordarea asta, ne mănâncă bandiții ăștia. Iată, noi ne-am asumat riscul.

— Puteau fi gândite mai din timp aceste măsuri, ca să nu ne pripim acum, în aceste alegeri? 

— Dacă și instituțiile statului se mișcau mai din timp, cele care ne-au făcut surprize. În situații concrete trebuie de acționat curajos, repede. Am zis că limităm interdicția pentru mai puțini oameni. Deși, eu nu cred că cei 5000 de membri idee n-aveau că sunt conduși de un bandit și au aflat așa, instantaneu, în ziua deciziei Curții Constituționale, că ei sunt neconstituționali și sunt în afara legii. Nu, eu nu cred în asta. Scuzați, așa sunt eu necredincios la capitolul „povești cu zmeul”. 

— Am văzut o listă, cineva a publicat-o, de la Comisia Electorală Centrală, în care era vorba de 100 și ceva de oameni. 

— N-am văzut-o, sincer, n-am văzut-o. 

— Cumva, legea asta se rezumă la a interzice să participe în alegeri unui număr de 100 de oameni și ne întrebăm dacă merita toată această zavă?

— Evident că merită. Orice bandit, orice individ care deliberat vine în campania electorală să cumpere, să mintă, să trișeze și să facă lucrul ăsta în interesul altui stat, în interesul Federației Ruse, și asta e atentat la securitatea națională, trebuie să fie pus la respect. Oamenii ăștia nu trebuie să fie admiși să conducă, să influențeze procesele politice în Republica Moldova.

— Ne putem aștepta ca această nouă lege adoptată de Parlament să fie iarăși contestată la Curtea Constituțională, să avem chiar în plină campanie electorală o decizie…

— Nu mă pun să mă dau cu speculațiile acum. Evident, este dreptul fiecăruia să depună, să nu depună, să fie examinat. 

— Dar de ce a fost nevoie ca și Comisia pentru Situații Excepționale să intervină tot în aceeași zi, de dragă dimineață? 

— Pentru că situația de urgență necesită acțiuni urgente. Și bandiții, credeți-mă, ei nu dorm.

Ei înțeleg că e luptă existențială pentru ei. Kremlinul, prin bandiții ăștia, a investit o groază de bani în proiectul acesta. Proiectul acesta are menirea, obiectivul de a ne opri pe noi din procesul de integrare europeană. Punct. Asta e miza cea mare. Ei sunt doar niște pioni, niște vârfuri de tentacule, dar comanditarul mare la care trebuie să atragem atenția este Kremlinul. Ei nu-și imaginează cum așa, moldovenii ăștia, la o periferie de imperiu, uite, domnule, au decis pentru ei să fie parte a Uniunii Europene? Ei au decis că datoria de 800 de milioane nu mai este a lor. Vă dați seama ce este asta? Frondă și ofensă pentru un ditamai imperiu care ne-a considerat tot timpul o periferie care trebuie să stea cuminte, dacă nu o să stea cuminte, o să le închidem gazul, oleacă să înghețe, o să prindă la minte, o să revină la imperiu. 

— După alegerile locale, urmează alegerile prezidențiale, alegerile parlamentare. Avem trei ani intenși din punctul ăsta de vedere. În următorul Parlament ar putea ajunge reprezentanții acestei formațiuni, care ar putea proceda în același fel. Nu credeți că se creează niște precedente care sunt periculoase și care ulterior vor fi utilizate la fel cu argumente politice, geopolitice?

— Precedente sunt create pentru a contracara intrarea bandiților în politică. Pentru asta se creează precedente. Pentru că da, noi n-am mai avut în istoria Republicii Moldova decizii de a interzice sau de a declara neconstituțional un partid. 

Acum, evident că noi o să ne batem și pentru 2024, și pentru 2025. Lupta nu se oprește aici. Federația Rusă nu o să ne lase așa ușor din zona ei de influență. Noi nu o să stăm și o să ne uităm cum ei își trimit pioni aici și încearcă să cumpere alegători, primari. Nu. O să acționăm, o să tăiem din tentaculele propagandei. Așa cum am făcut-o, o să o facem mai departe. Ei au planuri imperiale de a restabili imperiul ăsta care-i putred și numai moarte aduce.

Noi avem planurile noastre, trebuie să deschidem negocierile (de aderare la Uniunea Europeană, n.r.) anul ăsta și să câștigăm alegerile locale. Acestea sunt două obiective. În rest, cei care se opun – încearcă să cumpere, să trișeze, o să îi băgăm în seamă, cum spun moldovenii. Instituțiile statului trebuie să-și facă treaba. 

— La alegerile locale PAS va avea candidați în toate localitățile?

—  Noi avem 702 candidați la primării, în 702 localități. Respectiv, pentru funcțiile de consilieri locali și raionali se adună vreo 10 mii de candidați.  

— Dumneavoastră veți face campanie? Vă veți implica? 

— Da, sigur! Sâmbăta, duminica, în afara orelor de lucru, merg în campanie, sunt alături de colegii mei. 

— Vedem că formațiunea pe care o reprezentați merge în alegerile locale cu un mesaj geopolitic, îndemnând oamenii să voteze candidați cu viziuni pro-europene. Ce au alegerile locale cu geopolitica? 

— Au foarte mult. Și sunt două aspecte. Sunt aleși gospodarii, managerii localităților, și noi aici avem nevoie de manageri care să știe să atragă proiecte, să mobilizeze comunitatea, să implementeze acele resurse care pot fi atrase de guvern sau individual de fiecare primărie. Și în al doilea rând, primarii, consilierii, la firul ierbii, trebuie să-și aducă contribuția la procesul de integrare europeană. Pentru că nu e suficient să ai un președinte pro-european, nu e suficient să ai un parlament pro-european, un guvern. E important ca și aleșii locali să fie implicați în acest proces și să fie pro-europeni. Acum eu nu fac reclamă, dar trebuie să fie pro-europeni. 

— Nu neapărat din PAS? 

— Pro-europeni. Pentru că eu nu-mi imaginez un primar care spune, și noi avem așa cazuri: „Tare bine era pe timpul Uniunii Sovietice, dar de-ar mai da europenii ăștia niște bani!” Iată stai și-l asculți și te gândești, și-l întrebi: „Domnule primar, dumneata trăiești cu viitorul sau cu trecutul?” Pentru că ăsta-i mesajul din partea celor care mor de dorul Kremlinului. Lor le place modelul ăsta expansionist, agresiv, brutal, care a adus și moarte, și război. Asta e o disonanță, știți, ca și cu comunistul ortodox. Ori ești unul, ori ești altul. Nu poți să fii cu secera în frunte și cu cruciulița la gât. Nu merge așa ceva. Ori scoți una, ori scoți alta. 

Și fățarnici din ăștia sau cameleoni avem și unul aici, la primărie (primăria municipiului Chișinău, n.r.). De când îl ține minte, el striga: „Jos Uniunea Europeană!”. Acum este așa român, pufos, pro-european. Te uiți la dânsul și nici nu-ți vine a crede. 

— Oamenii vin și ne spun, dar am identificat și noi câteva cazuri în care persoane care anterior au fost la Partidul „Șor”, care anterior au fost la PSRM, acum sunt candidați din partea PAS. 

— Nu, de la Șor noi nu avem.

— Sunteți sigur de asta?

— Asta e pecetea lor pe mult timp, pe generații. Te-ai legat cu bandiții, te duci la bandiți. Sunt din ăștia care spun: „Știți, au venit cu un teren de joacă și ce trebuia să fac eu?” Te-ai legat cu bandiții? Asta-i problema ta. Trebuia să ieși în fața oamenilor și să spui: „Oameni buni, noi de la bandiți nu acceptăm nimic.” 

Sunt (candidați PAS, n.r.) de la alte formațiuni, foști membri ai altor formațiuni politice. Noi îi trecem prin discuții la nivel local, echipele discută, echipele recomandă. Noi, la rândul nostru, mai discutăm la nivel național și acolo unde nu există discrepanțe valorice în comportamentul lor, în trecutul lor, sunt acceptate astfel de cazuri. Dar cu bandiții, vă rog, dacă vedeți vreo unul de ăsta, să-mi spuneți, dar noi ne-am uitat foarte atent să nu treacă niciunul.

— Și dacă persoana înainte a zis că nu ne trebuie Uniunea Europeană, iar acum susține sau vrea să fie candidat PAS, se acceptă convertirea?

— Noi ne uităm la comportamentul omului și la ceea ce a făcut el în localitate, cât de corect s-a comportat cu resursele bugetare, cu oameni din localitate. Noi mai avem o experiență din 2019, atunci când am mers într-un bloc. A fost și cu bune, și cu mai puțin bune acea experiență. Și acum, dacă mă uit înapoi, noi atunci am pierdut, nu mulți, dar am pierdut candidați buni în polemica asta între noi în cadrul blocului. Oamenii ăștia fie au mers independenți, fie au mers altfel. De atunci au trecut patru ani, a fost timp suficient ca noi să ne uităm înapoi și să vedem comportamentul lor și să luăm o decizie în consecință. 

— În cel de-al doilea raport al Asociației Promo-LEX privind monitorizarea alegerilor s-a menționat, între altele, că Guvernul utilizează resurse administrative, cu referire la programul „Spor pentru Moldova”. A fost lansat recent și au fost anunțate majorări de salarii pentru unele categorii de persoane, dar mai ales, plăți unice pentru pedagogi, pentru polițiști, pentru carabinieri. Este asta o situație de utilizare a resurselor administrative de către autorități, de către guvernare? 

— Nu sunt de acord. După colegi, orice majorare sau orice astfel de ajutor oferit cetățenilor în următorii trei ani ar cădea sub logica asta. De aceea, nu sunt de acord. Noi o să-i ajutăm pe oameni de fiecare dată. 

— Dar anunțul s-a făcut cu doar câteva zile înainte să înceapă campania electorală. 

— Și cu câte trebuia? Cu o lună, două, trei? S-a făcut atunci când s-a putut face o evaluare să vedem ce rezerve de bani avem, cât putem să dăm, pentru ce categorie putem să dăm de data aceasta. În 2024 o să venim cu alte lucruri noi, pozitive pentru alți salariați. Asta ce înseamnă? Că nu trebuie să o facem în 2024, pentru că iar e an electoral? Mi se pare un pic tendențios. 

— Anterior, PAS a criticat atunci când, de exemplu, socialiștii dădeau plăți unice înainte de Paște. De ce s-a recurs la plăți unice? 

— Pentru că nu poți acum face un angajament pentru 2024 fără a avea proiectul de buget pentru 2024. Noi încă nu avem proiectul legii bugetului pentru 2024. De aceea, am zis că facem aceste plăți acum. Aici am vorbit de rectificarea bugetului pentru 2023. Dar în decembrie- noiembrie intră proiectul bugetului în Parlament, îl discutăm și deja facem acest angajament pe tot anul 2024. 

— Am văzut reacțiile unor cadre didactice. Profesorul universitar Constantin Șchiopu, de exemplu, a spus că el ar putea renunța la această plată unică, pentru că o consideră umilitoare. O consideră umilitoare în condițiile în care profesorii universitari până acum au fost neglijați. 

— Nu este adevărat. Eu vreau să-i transmit stimatului domn că în varianta inițială a proiectului de rectificare anume categoria aceasta nu era vizată. Era vizat învățământul general și preșcolar. Și noi am stat și am analizat și am zis că dacă mergem cu această plată unică, haideți să o extindem pe toate treptele. Acum, e la latitudinea fiecăruia să o accepte, să nu o accepte. Cu de-a sila nu dai la nimeni. 

— Și ca să încheiem subiectul cu alegerile, care este prognoza dumneavoastră? 

— Prognoza este că trebuie de muncit și de avut un rezultat bun, și noi asta facem. O să muncim, o să mergem din sat în sat.

— În cazul unui rezultat nu atât de bun pe cât sperați, credeți că asta va afecta imaginea formațiunii?

— Noi o să muncim să luăm un rezultat bun. Imaginea formațiunii o să conteze după ce vezi rezultatul. Acum toată lumea este mobilizată, în sate, de la poarta la poarta, discutăm cu oamenii, le explicăm. Pentru că nu este vorba doar de alegeri locale în sine. Noi vorbim de un moment foarte important de deschidere a negocierilor (de aderare la UE, n.r.). Aceste alegeri trebuie percepute și ca un gen de sondaj național, de referendum național. Noi, moldovenii,

ne dorim să arătăm prin aceste alegeri, votând primari pro-europeni, consilieri pro-europeni, că ne dorim deschiderea negocierilor, că ne dorim această apropiere. Așa ar trebuit de privit acest exercițiu, așa argumentăm lucrurile și așa îi încurajăm pe oameni. 

Nu separat. „Primarul e primar. Ce are asta cu integrarea europeană?” Ba da, e legat direct. Dacă n-o să ai un primar pro-european, care gândește și acționează pro-europenește, n-o să putem avansa – să implementăm proiecte, să transformăm localitățile noastre. Că așa, din pod, n-o să cadă nimic. 

— Sunt și alte partide care înaintează candidați și tot se declară pro-europene. 

— Foarte bine. Cât mai mulți lasă-i să se declare, lasă-i să-și promoveze candidații. Cel care o să fie mai bun – să dea primar pro-european. Asta ne dorim. Le dorim la toți succes. 

— Ați menționat deschiderea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova. O decizie este așteptată probabil la sfârșit de an sau la începutul anului următor. Cum stăm la acest capitol? Am văzut că Parlamentul European a recomandat acest lucru. Ce urmează și cât de pregătiți suntem? 

— Semnalele sunt bune. Ați menționat pe bună dreptate Rezoluția Parlamentului European  adoptată cu majoritatea de voturi. Vă dați seama, peste 80 la sută (dintre europarlamentari, n.r.) au votat pentru rezoluție – o susținere quasi totală din partea tuturor familiilor mari europene politice.

Mai este de lucru. Nu ne relaxăm. Deși semnalele sunt bune în cadrul vizitelor pe care le desfășoară doamna președintă, la cele la care eu am participat. Am primit încurajări, reacții bune. Dar, repet, nu ne relaxăm. Trebuie să ducem la bun sfârșit toate cele nouă recomandări. Pe undeva suntem avansați mai mult, pe alte recomandări încă avem de implementat. Sunt justificări de ordin administrativ, legislativ care trebuie parcurse. Dar, cum spuneam, depinde totul de noi. Noi trebuie să împingem cât mai mult carul să adoptăm legi, să organizăm exemplar alegerile libere și corecte, să nu lăsăm bandiții să participe la aceste alegeri și mai ales, să le influențeze, că asta ar fi rău de tot. 

— Dar modificările legislative despre care am vorbit la începutul discuției nu ar putea fi o pată de imagine în fața organismelor europene, care privesc asta din punct de vedere al democrației?

— Noi le-am explicat foarte clar de ce este nevoie de astfel de decizii.

— Au înțeles situația? Nu au reproșuri? 

— Nu. Au zis:  „Sigur, în asemenea condiții de război hibrid, când Federația Rusă își face de cap aici și încearcă să distorsioneze…” În momente complicate trebuie să fie adoptate decizii hotărâte și dure, în cadrul legii. Și noi considerăm că n-am deviat cu nimic de la prima decizie a Curții Constituționale, când acești bandiți au fost declarați în afara legii. 

— Reformele în domeniul justiției reprezintă, la fel, una dintre condițiile cele mai importante în ceea ce privește pașii noștri spre integrarea europeană. Vedem că procesele de Vetting și Pre-Vetting au trecut prin unele crize. 

— Perturbații. 

— Da, atunci când un candidat care a ajuns membru al CSM, Iulian Munteanu, s-a dovedit că nu a fost verificat cu foarte multă acuratețe, pentru că este învinuit într-un dosar penal. Apoi am văzut o demisie în cadrul Comisiei Pre-Vetting, a domnului Vitalie Miron. 

— Să le privim separat pe fiecare, pentru că cazurile nu sunt din aceeași serie. În primul caz, noi am descoperit că în organele noastre de drept există o categorie de dosare care-s dosare, dar nu-s dosare. Care stau undeva la „murat” și ele devin dosare atunci când cineva din sistem are interesul să devină dosare. Aici, apropo, noi o să inițiem o procedură, o comisie specială în Parlament, prin care să ne asigurăm câte sunt din astea și când vor fi toate înregistrate în baza lor de date, în registrul lor fermecat, ca lumea să știe foarte clar, să fie informat fiecare ce statut are, ce nu are și la ce etapă. 

— Și a doua situație de ce spuneți că nu are legătură cu prima? Mă refer la demisia domnului Vitalie Miron, exponentul opoziției.

— Exponentul opoziției, care a tăcut mâlc până acum, care se acoperă spunând „vedeți, domnule, mie îmi vine greu să merg mai departe în acțiunea asta, pentru că există o decizie a Curții Supreme de Justiție”. Curtea Supremă de Justiție din care în primăvară au fugit vreo 20 (de judecători, n.r.). Și decizia e dată de o persoană care e cea mai controversată din Curtea Supremă de Justiție. O decizie pe care, în primul rând, au ținut-o 3 luni. Curtea Supremă de Justiție, atunci când au apărut constatările, în 5 zile trebuia să decidă, pentru a debloca procesul de formare a CSM și CSP. 

Partidul care l-a delegat (PSRM, n.r.) mai pregătește o surpriză, un boicot. Eu le transmit: Stimați colegi, șantajuri de felul ăsta nu trec. Și atunci când ei o să acționeze sau o să mai facă o mișcare de felul ăsta, eu am să spun public cine stă în spatele acestor mișcări. Și culmea, măcar nu e partidul, dar e un neam. Un neam din partid. Unicii din partidul acela care fac astfel de acțiuni. Eu o să-i menționez cu prima ocazie, când o să mai văd că ei mai încearcă o dată. 

— Aveți acum ocazia. 

— Nu, îi lăsăm să facă mișcarea. El știe despre cine vorbesc eu. Despre el vorbesc. Lăsăm  așa, un suspans.

— Și mai am o întrebare legată de Vetting. Am văzut opinia foarte tranșantă a șefei Procuraturii Anticorupție, care spune că nu și-ar dori să treacă prin această verificare, pentru că nu o consideră suficient de corectă, că ar trebui să aibă mai multe asigurări. Ce părere aveți despre asta? 

— Ce să aibă mai mult? Are de toate. 

— Dumneaei a criticat foarte mult această procedură. 

— Procedura e foarte corectă și, mă rog, eu nu știu în ce context a spus dumneaei. Sună straniu pentru mine, pentru că noi nu putem să mergem cu o procuratură, fie și Anticorupție, așa cum este ea acum. Nu putem. Așa cum nu putem merge cu sistemul judecătoresc. Ce nu este bine în Vetting? Hai să auzim concret. Ce nu este bine în Vetting? 

M-am însurat și eu o dată. Dar când auzi că în declarația de avere sunt indicate 100 de mii de euro la nuntă. Domnule, ce fel de nuntă? Ce fel de nuntași? Pe cine vrem noi să prostim? 

— Dumneaei spunea că este riscul să plece foarte multă lume sau să rămânem fără procurori. 

— Dacă e cineva cu musca pe căciulă, cine îi ține? Nimeni nu-i ține. Dar ei nu se duc. Și atunci, lasă-i să rămână mai puțini. Sunt vreo 800 de procurori pe țară. Sunt mulți, sunt puțini? Eu mai mult vreau să întreb câți sunt buni și câți sunt mai puțin buni? Asta mă interesează. 

Am făcut angajament că pentru 2024 o să venim cu o finanțare suplimentară pentru Procuratura Anticorupție. Trebuie să dăm mai multe capacități. Am divizat, după discuții și discuții, pentru că se căuta perfecțiunea, astfel că de corupția mare să se ocupe Procuratura Anticorupție, iar de corupția sistemică să se ocupe CNA. Dar se căuta perfecțiunea. Am zis, domnule, nu o să găsim acea delimitare ideală. Haideți să o implementăm odată. Cât stăm noi și discutăm, cei care sunt vizați de legea asta își fac de cap. O să implementăm o lună, două, trei, o să vedem –  merge, nu merge… O să revenim și o să schimbăm. Că legea nu-i munte. O să modificăm, o să facem, o să adaptăm.

— Domnule Grosu, vă amintiți acel tragic atac de la aeroport în care au murit doi oameni? Au urmat niște demisii, multă lume însă cerea demisia șefului Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi. Dumnealui este acum anchetat, dar multă lume vorbește că nu a fost demis, inclusiv pentru că dumneavoastră l-ați fi protejat. Adică, ați fi insistat că el să rămână în funcție.

— Astea sunt minciuni. Mie îmi pare rău că la noi nu doar presa, dar și altă lume bună, foarte insistent se informează de pe canale de Telegram. Vă amintesc că această platformă este gestionată de FSB.

— Dar nu FSB-ul scrie mesajele. 

— Nu, dar FSB-ul creează condiții pentru cei care scriu minciuni.

— Trebuia sau nu să fie demis domnul Vasiloi?

— Lucrul ăsta trebuie să-l decidă Ministerul de Interne, instituția care gestionează acest segment de securitate din Republica Moldova. Nu e nici treaba mea, nici treaba majorității parlamentare. Deci, trebuie să vină ministrul și să spună: „Eu am evaluat, am făcut analiza la ce se putea face, ce nu s-a făcut și așa mai departe și în consecință, luăm această decizie”. 

Iată așa trebuie să funcționeze lucrurile. 

— Sunt preconizate pentru anul viitor majorări mai semnificative de salarii sau de pensii? 

— Pot spune numai da, o să fie. Dar cu cât și în ce domeniu, nu pot să vă spun acum, că nu ar fi corect. În noiembrie o să fie proiectul legii bugetului. Acum se fac evaluări, discutăm și cu partenerii de dezvoltare. Acum avem misiunea Fondului Monetar Internațional în țară, face evaluare. Am avut și eu cu colegii întâlniri cu ei. Am explicat momentul în care ne aflăm, de ce e nevoie acum să ne ajute, pentru că impactul războiului e mare asupra noastră. Ne-au înțeles. Sunt și câteva lucruri care trebuie definitivate. O să le definitivăm ca să încheiem această etapă de evaluare și o să vedem. Răspunsul este da. Cu cât, în ce domeniu, lăsăm după alegeri. 

— Vă mulțumesc pentru discuție.