„Noi vom considera că am reușit dacă vom scoate Moldova din sfera de influență a Rusiei”. Marta Kos, Comisara europeană pentru Extindere, la Podcast ZdCe
Marta Kos, Comisara europeană pentru Extindere, este invitata unei ediții speciale Podcast ZdCE, în care vorbește despre drumul R. Moldova spre Uniunea Europeană. Oficiala europeană spune care sunt temele pe care țara noastră trebuie să și le facă pentru a deveni membră a Uniunii Europene, care sunt vulnerabilitățile și explică procesul de aderare în contextul conflictului transnistrean, care încă nu a fost soluționat. Ea se referă și la alegerile prezidențiale din România.
— Ați venit în R. Moldova de Ziua Europei. De ce ați decis să marcați Ziua Europei în R. Moldova?
— Sunt multe motive pentru care sunt aici de Ziua Europei, dar cel mai important este că viziunea mea este să ajut țara voastră să devină membră UE. Al doilea motiv este că în această zi celebrăm pacea și unitatea în Europa. Și Uniunea Europeană a fost întemeiată ca să aibă grijă de pacea în Europa. Și nu putem asigura pacea și libertatea în Europa atât timp cât există război și atât timp cât nu vom fi uniți. Moldova deja este parte a Europei. În parcursul său de a deveni membră UE trebuie să realizeze multe, dar viitorul este acolo. Și sunt foarte fericită că scopul vostru de a deveni membru UE este inclus în Constituție și că lucrați la asta. Nu am mai văzut atâta energie la alte state candidate, pentru că voi chiar vă doriți să livrați rezultate, de aceea nu este doar obligația mea, dar simt asta în inima mea, că suntem o echipă în acest proiect.
— Poate ați văzut astăzi (9 mai, n.r) mai multe forțe politice, pentru că ați vorbit despre pace, dar avem un război în Ucraina, și am avut niște parade organizate de unele forțe politice, care au afișat simboluri sovietice și simboluri rusești ale războiului. Ce ați simțit în legătură cu asta? Ce părere aveți?
— Oamenii se raportează diferit la istorie. Unii oameni au avut de suferit în trecut, alții au de suferit astăzi. Dacă aceasta este manifestarea câtorva oameni, este modalitatea lor de a se exprima. Dar este mai periculos dacă asta se întâmplă la un nivel mai înalt, dacă este promovat de politicieni sau dacă ar fi un grup mare de oameni care și-ar dori să revină la ceea ce reprezintă regimul fostei Uniuni Sovietice sau care își dorește un regim care este reprezentat de Rusia actuală. Săptămâna trecută am fost în Serbia și am discutat cu președintele țării. El a decis să se ducă acolo (la Moscova, n.r.) astăzi (de 9 mai, n.r.). Nu-mi place lucrul ăsta. Și i-am spus și lui, și presei de acolo că 9 mai 1945 și 9 mai 2025 sunt foarte diferite. Dacă te duci să celebrezi Ziua Victoriei la Moscova, înseamnă că celebrezi armata care omoară oameni în Ucraina și asta nu este acceptabil.
— Ați semnat astăzi la Chișinău Pachetul economic, Planul de creștere a R. Moldova, care este foarte important pentru dezvoltarea noastră. Și întrebarea mea este cum se pot asigura instituțiile europene că acești bani, care sunt foarte mulți, aproape 2 miliarde de euro, vor fi cheltuiți eficient și transparent?
— Este o întrebare foarte bună. Planul de creștere nu este doar un plan economic, este un instrument financiar și cu acest instrument ne dorim ca economia voastră să prospere, dar ne dorim să ajutăm și alte domenii, precum domeniul transporturilor. Pentru mine este foarte important domeniul social, ceea ce înseamnă că vom moderniza și vom construi spitale, școli, vom avea grijă de mai multe grădinițe pentru copii. Referitor la întrebarea adresată: acest instrument este bazat pe condiționalități, ceea ce înseamnă că Guvernul vostru va primi banii numai dacă va arăta rezultate în legătură cu reformele convenite. Și sunt mai mult de 130 de reforme pe care Moldova trebuie să le pună în aplicare. Avem o echipă specială care e responsabilă pentru Moldova și vom evalua rezultatele voastre. Și, doar bazat pe rezultatele voastre, veți primi banii. De asemenea, avem o comisie specială de audit și, desigur, aces Plan de Creștere a fost adoptat în Parlamentul European și în Consiliu, ceea ce înseamnă că nu noi vom avea grijă de transparență aici, în Moldova, ci Parlamentul European va avea grijă și va analiza munca noastră, a Comisiei Europene, dacă acești bani au fost folosiți așa cum trebuie.
— Vă adresez această întrebare deoarece au existat acuzații de la unele forțe politice precum că banii europeni vor fi folosiți în scopuri electorale, pentru că avem alegeri parlamentare, și că ar urma să fie susținut partidul care se află la putere.
— Asta nu este posibil, cum am menționat, sunt necesare reforme. Este adevărat că o parte din aceste reforme se referă la instituții, deoarece nicio țară nu poate deveni membră UE fără instituții puternice, care vor împuternici Moldova să fie o țară democratică, care respectă drepturile omului, libertatea presei, drepturile minorităților. Vom monitoriza foarte atent cum sunt cheltuiți banii.
— În opinia dumneavoastră, cât de pregătite sunt autoritățile noastre în acest proces de negociere?
— Există multă energie și există o viziune clară pentru a atinge scopul prevăzut în Constituție, despre care am menționat la început, de a deveni membru al UE. Unde există foarte mult de lucru, după cum am menționat și mai devreme, sunt instituțiile. De exemplu, primul capitol de negocieri se referă la valorile fundamentale și țara va trebui să îndeplinească unele criterii specifice în domeniul justiției, al drepturilor omului, construind instituții care să fie funcționale în lupta cu corupția, în sistemul de justiție. Așadar, în cazul în care unele instituții nu au suficientă forță de muncă sau nu funcționează bine, sau când nu există deloc instituții, o parte din acest Plan de creștere va fi utilizată pentru a le fortifica.
— Care sunt vulnerabilitățile țării noastre, ale societății care se îndreaptă spre integrarea europeană?
— După cum am menționat, una dintre vulnerabilități sunt instituțiile insuficient de puternice. Dar noi vă vom ajuta și vom investi bani. O altă vulnerabilitate pe care o văd, mai ales în cazul Moldovei, sunt interferențele din afară. Pentru prima dată în istoria procesului de extindere, ne confruntăm cu faptul că nu e implicată doar țara candidată, așa cum e Moldova, nu e implicată doar UE, care își dorește să vă vadă stat membru, dar există și forțe externe perturbatoare, așa cum le spun eu, care vor să ne vadă eșuând. Pe voi – eșuând și Europa – eșuând, prin faptul că nu veți deveni membru UE. Vorbesc de dezinformare, de război hibrid. Și voi ați trecut prin război hibrid anul trecut sau sunteți mereu în starea asta. Și aceasta este vulnerabilitatea pe care o văd eu. Dar nu sunteți singura țară care se confruntă cu asta. Se întâmplă lucruri în România și în alte țări din estul Europei, care sunt acum membre UE. Este un domeniu nou și pentru noi. Și pentru prima dată în istorie, lansăm aici, în Moldova, o echipă de acțiune rapidă trimisă de UE, iar statele membre au trimis în Moldova specialiști care ajută în lupta cu dezinformarea. Cred că acesta este unul dintre cele mai mari pericole pe care le avem astăzi în Europa, nu doar în Moldova.
— Ar putea UE să ajute Moldova să nu revină în sfera de influență a Rusiei? Pentru că interferențele despre care vorbeați, după cum vedem noi, vin din partea Rusiei.
— Vedem legătura dintre instituțiile puternice și lupta cu dezinformarea, pentru că, dacă instituțiile sunt puternice, oamenii vor avea încredere în ele și instituțiile vor reacționa când există indicii clare că Rusia trimite bani în Moldova pentru a cumpăra voturi. Dacă instituțiile reacționează, există consecințe, iar dacă nu există consecințe, se va înțelege că rușii pot face tot ce doresc. Și ați spus bine. Noi vom considera că am reușit dacă vom scoate Moldova din sfera de influență a Rusiei.
— Avem alegeri parlamentare în septembrie, care se pot solda cu un Parlament și un Guvern care nu sunt atât de pro-europene, cu valori diferite sau chiar pro-ruse. Ce se va întâmpla cu parcursul nostru european? Se poate întâmpla să fie înghețat sau chiar anulat?
— Este o întrebare foarte bună. Sprijinul nostru nu este legat de un anumit Guvern, ci este legat de un Guvern care a decis să meargă pe calea europeană. Sper că după alegeri vom avea un Guvern pro-european și care va îndeplini ceea ce este inclus în Constituția voastră, va lucra pentru integrarea europeană. Desigur, nu putem ști ce se va întâmpla, dar sper că totul va fi bine. Dacă nu, și avem câteva asemenea cazuri: Turcia este țară candidată – am înghețat negocierile acum șase ani, Georgia este o țară candidată, dar nu negociem, pentru că ei au retrogradat. Așa că, da, noi putem opri programul nostru financiar imediat, îl putem opri complet sau putem anula. Acesta ar fi cel mai rău caz, când putem retrage statutul de țară candidată. Am mare încredere în oamenii din Moldova că vor vota în așa fel ca Moldova să-și continue parcursul european.
— Deci, voința politică este foarte importantă pentru a continua procesul de integrare europeană?
— Mă bucur că ați spus asta, pentru că acesta este unul dintre cele mai importante lucruri. Fără voință politică, chiar și atunci când majoritatea oamenilor sunt pro-europeni, ca în Georgia, nu poți avansa pe calea europeană. Voința politică și o conducere puternică, care face cu adevărat reformele necesare pentru a deveni membru UE, și nu vor face ceva numai pentru bifă, doar pentru că Bruxelles-ul a spus asta.
— Ne putem integra în UE cu o regiune separatistă, pentru că noi avem Transnistria?
— Noi vedem Moldova împreună cu Transnistria și UE respectă integritatea voastră teritorială. Va fi important să avem o soluție când va veni timpul, însemnând că vom avea o soluție atunci când va fi necesar. Sper că oamenii din Transnistria să înțeleagă beneficiile de a fi parte a UE și ale direcției pro-europene. După cum știți, în timpul iernii, cât era criza energetică, UE a oferit ajutor ambelor maluri, pentru că era imposibil să ne uităm cum oamenii îngheață în Transnistria pentru că nu au resurse energetice. Mai avem bani puși deoparte, dar vor veni cu unele condiții. Suntem gata să oferim ajutor pe viitor, dar Transnistria va trebui să arate rezultate.
— Vor merge R. Moldova și Ucraina împreună în procesul de integrare sau se discută un scenariu de separare?
— Nu, nu există un scenariu de separare. Noi am trimis rapoartele de screening pe capitolul întâi, privind valorile fundamentale, în ianuarie, pentru R. Moldova și pentru Ucraina, către Consiliu și acum depinde de Consiliu. Așa că așteptăm decizia Consiliului pentru a deschide negocierile pe capitolul întâi. Așteptăm ca toate statele să fie în favoarea acestui lucru, avem nevoie de unanimitatea UE 27. Lucrăm în continuare la problemele bilaterale între Ungaria și Ucraina, suntem pe calea cea bună și dacă o să facem totul corect și trebuie să o facem, sunt sigură că vom deschide negocierile pe capitolul întâi, doi, șase pentru Ucraina și Moldova, împreună, în curând.
— Ultima întrebare. România are alegeri prezidențiale. Ce se va întâmpla dacă România va avea un președinte pro-rus, în contextul în care România este cel mai important susținător al integrării europene a R. Moldova?
— Oamenii din România vor decide cine va fi președintele lor. România a beneficiat foarte mult de faptul că este membră UE și este astăzi un susținător puternic al procesului de extindere și sper că așa va rămâne și în viitor. De ce am accentuat asta? Țara mea, Slovenia, a devenit membră UE în 2004 și noi suntem susținători convinși, pentru că proiectul european este și despre solidaritate. România a avut foarte multe beneficii. Nu știu câte miliarde UE i-a dat României pentru ca să se dezvolte. Opinia publică arată că majoritatea populației din România este pentru extinderea UE și sper că așa va rămâne.
— Vă mulțumesc!
— Cu plăcere și le doresc tot binele oamenilor din Moldova.
NOTĂ: De origine din Slovenia, Marta Kos (59 de ani) este prima femeie din istoria Comisiei Europene care conduce politica de extindere, dar și primul reprezentant al unei foste țări iugoslave care deține această funcție. Kos este diplomată și politiciană slovenă. A fost ambasadoare a Sloveniei în Germania între 2013 și 2017, dar și în Elveția între 2017 și 2020. În 2022 a fost candidata Mișcării pentru Libertate la președinția Sloveniei, dar s-a retras din cursă și ulterior din partid. În tinerețe, Kos a deținut recorduri la înot în Iugoslavia și Slovenia. A studiat jurnalismul și apoi a făcut jurnalism sportiv în Slovenia, iar ulterior s-a mutat în Germania, unde a lucrat pentru Deutsche Welle.
