Principală  —  Interviuri   —   VIDEO/ „Mai mult de 70%…

VIDEO „Mai mult de 70% din emisiile noastre de CO2 se datorează energiei termice și electrice. „Curățarea” sectorului energetic reprezintă pasul crucial către „decarbonizarea” economiei și a modului nostru de viață”

Sursa: Guvernul R. Moldova

Interviu cu Virginijus Sinkevičius, Comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit

În contextul vizitei oficiale la Chișinău și semnării Acordului de Asociere privind participarea țării noastre la Programul Uniunii Europene pentru mediu și politici climatice „LIFE”, ZdG a discutat cu Virginijus Sinkevičius, Comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, despre importanța semnării acestui acord pentru R. Moldova, inclusiv despre găsirea soluțiilor durabile pentru problemele climatice și de mediu, în conformitate cu strategiile UE, despre corupția în domeniul mediului, dar și despre practicile ecologice personale care fac schimbarea.

– Criza energetică din R. Moldova, precum și din UE, ne-a arătat că energia regenerabilă este un domeniu asupra căruia guvernele și politicienii ar trebui să-și concentreze toată puterea și autoritatea. Cum am putea face ca acest proces să fie mai rapid și cu un impact pozitiv și de lungă durată asupra țărilor europene?

– În primul rând, este clar că dependența de combustibilul fosil rusesc murdar se apropie de sfârșit. Această dependență este periculoasă și, în cele din urmă, ne obligă să plătim un preț geopolitic uriaș. Acum, este extrem de important să ne asigurăm că toate eforturile se îndreaptă spre acordarea autorizațiilor pentru implementarea rapidă a proiectelor de energie regenerabilă.
Este foarte important să ne asigurăm că instituțiile și companiile care sunt gata să implementeze astfel de proiecte să nu întâmpine dificultăți și birocrație. În acest sens, Uniunea Europeană oferă, prin intermediul planului REPowerEU, asigurarea existenței zonelor de interes în Europa, unde ar putea fi construite și instalate parcuri eoliene, parcuri solare etc.

De asemenea, eforturile individuale sunt extrem de importante – încurajând oamenii să-și instaleze panouri solare fotovoltaice, să-și renoveze casele pentru o izolare mai bună sau pentru instalarea unor pompe de căldură, resursele de energie pot fi drastic reduse. Toate aceste eforturi sunt acum implementate în Uniunea Europeană și, bineînțeles, încercăm să le implementăm și în R. Moldova în aceste vremuri dificile.

Cred că guvernarea actuală a luat multe decizii corecte. Marea problemă, desigur, rămâne a fi prețurile la energia termică pentru consumatorii casnici, mai ales pentru cei din categoriile vulnerabile. De aceea, UE a luat decizia de a oferi suport în valoare de 200 de milioane pentru Moldova, sumă care va fi disponibilă la începutul lunii ianuarie, dintre care 50 de milioane sunt, de fapt, pentru a asigura sprijin pentru cele mai vulnerabile gospodării.

– În ce mod Uniunea Europeană susține statele membre în scopul lor de a îmbunătăți starea mediului și cum sunt sprijinite statele candidate în acest parcurs?

– R. Moldova a devenit parte a programului „LIFE”, ceea ce reprezintă un instrument de finanțare pentru politici climatice și de mediu. Din această finanțare, 5,4 miliarde le revine acțiunilor de implementare a diferitor proiecte privind protecția mediului, politicilor în domeniul climei, eficienței energetice, deficitului de apă, prevenirii deficitului de apă, împăduririi etc. în UE, iar acum și în Moldova.

Așadar, cred că acest lucru aduce o mare oportunitate pentru implementarea unor proiecte suplimentare. Desigur, celelalte politici UE, cum ar fi Pactul Verde European, care este politica noastră (de mediu, n.r.) de bază, sunt, de asemenea, susținute într-o măsură semnificativă, așa că am negociat un nou buget care a reprezentat un buget excepțional de „verde”, asigurându-ne că și alte politici care contribuie la îmbunătățirea mediului înconjurător în UE vor avea prioritate.

Publicitate
Publicitate

Corupția în domeniul de mediu sau oricare altul este asemeni unui cancer, indiferent de țară

– Moldova se confruntă cu o serie de probleme și birocrație în implementarea reformelor, în special la nivel de mediu. Care sunt principalele acțiuni ale Uniunii Europene în acest sens?

– Lucrăm îndeaproape cu R. Moldova și cred că s-au făcut unele progrese, dar, desigur, trebuie făcute mult mai multe. Desigur, evaluăm toate eforturile Moldovei. Am avut întâlniri cu președinta, prim-ministra și ministra mediului și pot spune că un aspect foarte important este dezvoltarea instituțiilor, deoarece, fără oameni, este foarte dificil să fie pregătite reforme pentru a fi adaptate la directivele europene.

Consolidarea capacității instituțiilor este extrem de importantă, desigur că oficialii R. Moldova mai au multe de făcut. Cred că un alt rol important pe care trebuie să-l joace Parlamentul este adoptarea acelor reforme cruciale de care are nevoie țara și poporul. Rolul Parlamentului este extrem de important, prin faptul că membrii Parlamentului ar trebui să le explice oamenilor în ce constau aceste reforme.

Cu siguranță, există o serie de probleme, dar cred că guvernul este pe drumul cel bun în ceea ce privește reforma gestionării deșeurilor, împăduririi țării, având un plan ambițios de creștere, de la 11% la 25% de pădure, fiind apreciată și scăderea nivelului de poluare.

– Jurnaliștii ZdG au scris multiple investigații pe tema pădurilor și a mediului și, în majoritatea cazurilor, principala problemă este corupția, mai exact felul în care oficialii corupți spală banii din fondurile destinate plantării de copaci sau pădurilor tăiate. Cum este tratată corupția în domeniul mediului în UE?

– Corupția în domeniul de mediu sau oricare altul este asemeni unui cancer, indiferent de țară. Pentru a avea un stat de succes în care cetățenii sunt mândri de țara în care trăiesc, corupția este un fenomen care trebuie eradicat. Din păcate, avem o istorie dureroasă, un trecut sovietic, în care din anumite motive, oamenii credeau că a fura de la propria lor țară înseamnă că, practic, nu furi de la nimeni, dar, de fapt, furi din propriul tău buzunar.

Este nevoie de timp pentru ca lucrurile să se schimbe și, desigur, trebuie să existe o forță a instituțiilor care trebuie să fie independente de politicieni, instituții care să fie capabile să asigure investigații, instituții care sunt finanțate pentru a desfășura acele investigații. Deci, în orice domeniu, corupția este o stopare a oricărei inițiative, fie vorbim despre reforme, fie de încrederea oamenilor în propria lor țară și propria națiune.

Poluarea nu cunoaște granițe, înregistrăm deja o creștere a nivelului de plumb în râuri, o creștere a poluării aerului în zonele apropiate de granițele Ucrainei – toate acestea sunt un impact direct al războiului

– Deși războiul din Ucraina are loc într-o țară non-UE (deocamdată), în ce măsură războiul afectează mediul și dacă impactul se poate simți dincolo de granița Ucrainei? Este acesta un subiect de discuție la nivel oficial? 

– Lucrăm îndeaproape cu Ministerul Mediului din Ucraina. Am pregătit împreună o metodologie de contabilizare a daunelor față de mediu, care înregistrează deja pagube de miliarde de euro, iar cu fiecare zi a războiului nejustificat și neprovocat de către Rusia în Ucraina, prețul este în creștere.

Poluarea nu cunoaște granițe, așa că înregistrăm deja o creștere a nivelului de plumb în râuri, o creștere a poluării aerului în zonele apropiate de granițele Ucrainei și, desigur, toate acestea sunt un impact direct al războiului. Cel mai grav este faptul că atunci când războiul se va termina, impactul poluării va mai dura mult timp, atât asupra mediului Ucrainei, cât și a regiunilor din jur.

– Pactul verde european se află în fruntea priorităților Comisiei pentru viitorul apropiat. Care sunt principalii factori care au condiționat acest plan să fie în vârf?

– Cetățenii europeni le-au cerut liderilor săi să acționeze și să soluționeze problemele climatice și de mediu. În fiecare vineri, erau organizate proteste de amploare, la care se solicita creșterea inițiativelor și a acțiunilor concrete în ceea ce privește mediul înconjurător. 

De asemenea, statele membre au înțeles că activitatea antreprenorială obișnuită nu mai este posibilă și trebuie întreprinse măsuri semnificative în ceea ce privește sustenabilitatea economiei, pentru a ne asigura că nu distrugem ecosistemele existente. Ecosistemele oferă servicii ecologice care sunt extrem de necesare și care nu pot fi înlocuite de niciun tip de tehnologie.

De exemplu, 80% din recolte depind de polenizare, iar acest fenomen este de neînlocuit. Trebuie să ne asigurăm că activitatea pe care o facem este durabilă și, bineînțeles, că se află în limitele sustenabilității. În oraș, apa sau aerul curat nu poate fi un lux, ci un lucru absolut necesar. De aceea, reforma sectorului energetic, reforma sectorului transporturilor sunt indispensabile.

Toate astea au fost solicitate de cetățeni, iar răspunsul nostru este Green Deal (Pactul Verde European, n.r.), care s-a dovedit a fi un plan eficient. L-am implementat în ultimii trei ani și, bineînțeles, au existat opinii care considerau că, din cauza pandemiei Covid-19, și, mai apoi, din cauza războiului, Green Deal ar trebui amânat, însă în ambele cazuri s-a demonstrat că acțiunile implementate sunt corecte. Mai mult de 70% din emisiile noastre de CO2 se datorează energiei termice și electrice. „Curățarea” sectorului energetic reprezintă pasul crucial către „decarbonizarea” economiei și a modului nostru de viață.

Pentru o țară care este foarte frumoasă, dar care nu este într-atât de mare, peste 1100 de gropi de gunoi reprezintă un număr foarte mare

– Știm că societatea occidentală este mai conștientă la nivel comunitar de schimbările climatice și de impactul uman asupra mediului. În R. Moldova, o parte semnificativă a societății noastre este încă de părerea că problemele climatice sunt departe de noi și de realitate. Cum putem schimba această percepție greșită?

– În primul rând, schimbările climatice și degradarea mediului nu sunt fenomene care au loc doar în Europa sau în Africa sau în mijlocul Oceanului, ele se întâmplă și aici în Moldova. Aceste schimbări le simțim și le vedem prin deficitul de apă, prin degradarea solului odată cu scăderea anumitor producții agricole, prin degradarea pădurilor.

Acestea sunt exemple foarte simple și vizibile. Alte exemple ar fi calitatea scăzută a aerului, în special aici în Capitală. Cu toate că aerul este un element fără de care nu am putea supraviețui, el mai reprezintă și o cauză mare a deceselor premature. Deci, cred că există o mulțime de exemple care ar demonstra că politicile de mediu nu sunt atât de neînsemnate în ceea ce privește îmbunătățirea vieților oamenilor.

Foarte des se percepe că, dacă vorbim despre politicile de mediu sau climatice, acestea se referă strict la protecția mediului și nu permit alte activități, dar nu este adevărat. Mediul este stratul de bază al afacerilor noastre, al economiilor noastre, al bunăstării și sănătății oamenilor.

– Este acceptabil ca țările să producă și să vândă produse din plastic, neavând capacitatea să le recicleze?

– Mi-aș dori să existe o astfel de percepție. Din păcate, nu este așa, dar este clar că Moldova are probleme mari în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. Așadar, cred că este extrem de important să continuăm cu schema de responsabilizare extinsă a producătorilor, pentru că întreprinderile care importă sau produc produse trebuie să-și asume responsabilitatea curățării sau reciclării acestora.

Astfel de scheme de responsabilizare ar permite regiunilor, orașelor, instituțiilor regionale să investească în instalații de gestionare a deșeurilor și să trateze corespunzător deșeurile. De asemenea, este foarte important ca aceasta să se facă în limitele cadrului legislativ.

Suntem deschiși pentru conlucrare cu R. Moldova, în ceea ce privește soluționarea problemei gropilor de gunoi. Acum lucrăm deja la proiectul de construcție și modernizare a gropii de gunoi din Chișinău și sperăm că vom reuși, iar acest lucru ar putea servi un exemplu și pentru restul țării. Pentru o țară care este foarte frumoasă, dar care nu este într-atât de mare, peste 1100 de gropi de gunoi reprezintă un număr foarte mare.

– Ce practici ecologice urmați în viața de zi cu zi și în ce modalitate le implementați?

– Am doi copii care sunt foarte conștienți în ceea ce privește mediul. Așa că începem cu reciclarea, care este foarte strictă la domiciliu. De asemenea, creștem o mică grădină în curtea noastră, însă, desigur, nu mereu avem suficient timp să o îngrijim, însă oferim șansă albinelor să polenizeze diverse culturi. 

Atunci când avem șansa și când ne aflăm într-un oraș frumos, facem o plimbare sau mergem cu bicicleta. Cred că o asemenea activitate reprezintă un mic efort pe care fiecare dintre noi poate și trebuie să-l facă.

– Vă mulțumim.

Interviu de Otilia MEICA

Publicitate
Publicitate