„Toate femeile sunt supuse riscului de a face cancer mamar, dar asta nu înseamnă că toate femeile vor dezvolta această maladie”

Interviu cu Dragomir Tîmbur, medic chirurg-mamolog

Luna octombrie este luna internațională de conștientizare a cancerului mamar

La nivel global, la fiecare 3 minute, o femeie este diagnosticată cu cancer la sân, iar la fiecare 14 minute, o femeie decedează din această cauză. Specialiștii demonstrează că, dacă este depistat precoce, cancerul mamar poate fi tratat cu succes.

— Dle doctor, care sunt semnele și simptomele cancerului mamar?

— Cele mai des întâlnite semne și simptome ale cancerului mamar sunt nodulii, formațiunile palpabile. Adică ceea ce a palpat femeia în sân. După care, la fel pot fi întâlnite eliminări mamelonare, schimbări ale pielii, roșeața mamelonului, schimbări de formă, schimbări de aspect exterior ale sânilor, formațiuni în subraț sau în axilă, ganglioni limfatici care se măresc. Toate acestea, femeia le poate palpa și depista singură. Un alt motiv de adresare la mamolog este durerea în sâni, dar trebuie să spun din start că durerea ca simptom al cancerului mamar se întâlnește mai rar. Nu este durerea cel mai frecvent motiv de adresare cu cancer mamar. Majoritatea formelor de cancer nu dor la etapele inițiale sau timpurii.

— Din experiența dvs., care sunt cauzele și factorii de risc care duc la declanșarea acestei maladii oncologice?

— Sunt diferiți factori de risc. În grupul factorilor majori de risc sunt patru de bază – mutațiile genetice. Rudele de gradul I ale femeii care a avut cancer mamar sau uneori ținem cont și de cancer ovarian, adică dacă mama, surorile sau copiii, fiicele au avut cancer mamar, și dvs. sunteți în grupul de risc. Un alt grup de risc sunt radioterapiile anterioare la nivelul toracelui, al pieptului, făcute cu mulți ani în urmă. De exemplu, în copilărie ați avut o problemă de sănătate, de obicei hematologică, un limfom, o problemă care a solicitat radioterapie și în câmpul de radioterapie a nimerit și sânul, prin urmare, femeia aceasta este cu risc sporit pentru toată viața. Și al patrulea factor de risc major sunt biopsiile ocazionale. S-a apelat la biopsie din cauza unui nodul, a unei formațiuni. Nu s-a demonstrat că este cancer, dar s-au găsit la biopsie celule atipice, celule neobișnuite, depistate ocazional. Iată astfel de femei nu au cancer, dar sunt suspecte și sunt în grupul de risc. Aceștia sunt factorii majori.

Factorii medii sunt tratamentele hormonale de substituție în perioada postmenopauză, când femeia a intrat în menopauză și înlocuiește lipsa hormonilor cu preparate hormonale. Totodată, un alt factor de risc este absența sarcinilor până la 30 de ani sau, per general, absența sarcinilor, absența perioadelor de alăptare.

S-a demonstrat că și consumul de alcool poate crește riscul de cancer mamar de până la două ori. Sedentarismul, obezitatea în perioada postmenopauză sau adaosul ponderal după menopauză și fumatul – și aceștia constituie factori de risc, chiar dacă riscurile nu sunt atât de mari, precum mutațiile genetice.

— Există obiceiuri ale femeilor, cum ar fi folosirea anumitor produse care, în timp, ar putea declanșa cancerul mamar? Alegerea incorectă a bustierei, administrarea necorespunzătoare a contraceptivelor, expunerea în exces la soare?

— Nu neapărat. Lenjeria trebuia să fie confortabilă. Nu există vreo recomandare despre ce fel de bustieră ar trebui să alegem ca să evităm cancerul mamar. Nu există așa ceva. Am mai avut întrebări referitoare la deodorante – la fel nu există vreo legătură demonstrată între cancerul mamar și folosirea unor produse cosmetologice. Ceea ce ține de expunerea la soare – razele ultraviolete, în general, expunerea îndelungată ș.a. sunt nocive pentru organism. Noi putem să ne expunem la soare, dar dozat. Cu cât înaintăm în vârstă, cu atât mai mult trebuie să ne protejăm de razele ultraviolete. În zilele când soarele e mai puternic, la orele de amiază, stăm mai la umbră, dacă suntem la odihnă pe plajă, folosim creme de protecție solară. Cu cât vârsta e mai înaintată, cu atât mai mult trebuie să ținem cont de acestea. În plus, expunerea îndelungată la soare este periculoasă nu doar pentru sâni, ci și pentru afecțiunile de piele.

Trebuie să avem un mod activ de viață prin efort fizic regulat. Să nu consumăm excesiv alcool și să nu fumăm. Fumatul, chiar și în cantități minime, nu este benefic pentru nimeni. Totodată, trebuie să spun că este o anumită vârstă la care femeia trebuie să rămână însărcinată, să aibă un copil și să alăpteze la sân. Nu este de dorit ca vârsta aceasta să fie prea tardivă. Să nu adăugăm kg în perioada postmenopauză, să evităm tratamentele hormonale în perioada postmenopauză, mai ales preparatele hormonale pe bază de estrogen, care sunt un factor de risc pentru cancer mamar.

— Care metodă de tratament este cea mai eficientă?

— Tratamentul depinde de particularitățile pacientei. Pentru fiecare este diferit. Mai întâi de toate, pacientul trebuie diagnosticat. Din fluxul de pacienți care vine la consultație la mamolog timp de o lună, 2 din 10 paciente vor fi cu afecțiune malignă (cancer). Scopul nostru este ca în timpul consultației, în cazul celor suspecte că ar avea o tulburare malignă, să o depistăm și să o diagnosticăm la timp. Pentru diagnosticare e nevoie de examinarea obiectivă a pacientei, examenul imagistic prin mamografie, ecografie sau rezonanță, în funcție de necesități. Și dacă în urma acestor etape găsim ceva suspect, dacă palpăm o formațiune suspectă sau la ecografie, mamografie vedem o formațiune suspectă, se face o biopsie. Adică se prelevează o bucățică de țesut din locul suspect, se trimite la laborator și peste câteva zile vedem rezultatul histologic. În acest moment, avem un diagnostic exact al pacientului, adică aflăm dacă pacientul are sau nu are cancer. După ce am pus diagnosticul, urmează stadializarea. Pacienții care au o afecțiune oncologică trec printr-un proces de stadializare. Se scanează organismul pentru a vedea dacă sunt focare la distanță, adică dacă sunt metastaze. După stadializare, avem tabloul deplin al maladiei pacientului. Ce fel de tumoare este, știm de la biopsie, iar cât de mult s-a împrăștiat în organism, știm de la stadializare. Se întrunește comisia multidisciplinară oncologică care este compusă din mai mulți specialiști – chirurg-oncolog, oncologul medical care se ocupă de chimioterapie, radioimagist, medic patolog, poate să mai fie și chirurgul-plastician, radioterapeutul, cardio-oncologul, psihologul clinician. Astfel, pentru fiecare pacientă, se alege tactica optimă de tratament, în concordanță cu ghidurile internaționale. De ce facem asta? Ca să obținem acele rezultate bune, descrise în Occident. Sunt multiple metode de tratament ale cancerului mamar, dar nu toate sunt la fel de eficiente. Contează și felul în care ele se succed pe perioada tratamentului. Cancerul mamar se tratează în proporție foarte mare, dacă este abordat corect. Ca să obținem rezultatele dorite, recurgem la comisia multidisciplinară oncologică. Când se adună mai mulți, idei sunt mai multe și există o probabilitate mai mare de a merge pe o cale corectă.

— Ce trebuie să știe femeile despre programul de screening? Cum se desfășoară la noi?

— Mai întâi de toate, trebuie să separăm pacientele din grupul general al populației și pacientele din grupul de risc. Grupul general este constituit de majoritatea femeilor după 45-50 de ani. Chiar dacă nu le supără nimic, chiar dacă totul e bine, o dată la unul-doi ani trebuie să vină să facă mamografie. Totodată, e nevoie de autoexaminarea periodică a sânilor. Este bine ca toate femeile, începând cu vârsta de 20-25 de ani, o dată în lună, o dată în două luni, să-și palpeze sânii. Inițial, ca să știe cum sunt sânii ca și consistență, ca și structură, să-și cunoască structura proprie, astfel încât, pe fondul acestei structuri, dacă se schimbă ceva, ele să poată observa imediat. Se vede foarte bine diferența dintre pacientele care au grijă să se autoexamineze periodic, căci vin la consultație și spun direct – „eu de luna trecută am palpat aici o formațiune”. Această constatare e de mare ajutor medicului. Dar mai vine o femeie care spune – „îmi pare că am o formațiune aici, dar nu știu de când e, poate de o lună, poate de trei luni, dar poate de jumătate de an”. De aceasta, repet, autoexaminarea este foarte importantă pentru că îi permite femeii să determine prima dacă ceva nu este în regulă.

Vorbind de screeningul grupului de risc. Se începe mai devreme, adică nu de la 45, dar de la 40 sau cu 10 ani mai devreme decât ruda de gradul I, care a suferit de cancer mamar. Dacă mama a avut cancer la 42 de ani, fiica va începe screeningul la 32. Dacă sora a avut la 45 de ani, celelalte surori vor începe la 35 de ani. A doua diferență pentru femeile din grupul de risc este că se recomandă combinarea metodelor de screening standard – mamografie, ultrasonografie, combinate cu o metodă de altă performanță – rezonanța magnetică nucleară cu contrast. Se recomandă și alternarea, adică o dată în an se face mamografie, peste jumătate de an, se face rezonanță. Așa, la fiecare jumătate de an monitorizăm femeile din grupul de risc.

— Este adevărat că cancerul mamar se întâlnește și la bărbați? Ați întâlnit astfel de cazuri?

— Da. În 2020, în R. Moldova au fost depistate 18 cazuri de cancer mamar la bărbați. Pe când la femei au fost înregistrate 998 de cazuri. În experiența mea, am avut 4 cazuri de cancer mamar la bărbați. Nu diferă nici metoda de diagnosticare, nici de tratament. E tot aceeași abordare.

— Orice nodul depistat duce la mastectomie (înlăturarea glandei mamare)? Cât de des recurgeți la această intervenție?

— Sigur că nu. Nu este corect să afirmăm așa ceva. Este adevărat că glanda mamară nu se prea tratează cu medicamente. Nu sunt noduli care să dispară de pe urma tratamentului cu medicamente, suplimente sau vitamine. În majoritatea cazurilor, ori este o patologie benignă, care trebuie supravegheată în dinamică, ori e altceva. De exemplu, cea mai frecventă cauză de adresare cu noduli sunt chisturile mamare sau fibroadenoame. Chisturile sunt niște bule cu lichid, fibroadenomul este o tumoare benignă. Acestea se supraveghează în dinamică și dacă nu sunt suspecte, și dacă nu deranjează cumva pacientul, nu sunt necesare intervenții chirurgicale. Se supraveghează, iar dacă se observă schimbări, dacă cresc în dimensiune, dacă arată neobișnuit pe parcursul supravegherii, atunci poate fi necesară o intervenție chirurgicală. În cazul chisturilor, se rezolvă cu o puncție cu aspirare. Se punctează, se aspiră și chistul dispare. La ecografie nu mai este. Referitor la necesitatea unui tratament chirurgical, deciziile se iau după investigarea pacientului și după un diagnostic clar.

Sunt unele formațiuni care nu sunt cancer, dar în asemenea cazuri recurgem la excizie chirurgicală. Și cancerele mamare se tratează la o etapă sau la alta, de obicei, chirurgical. În tratamentul cancerului mamar nu este doar chirurgia, este tratament chirurgical, tratament chimioterapic, tratament targetat, terapia hormonală adjuvantă și radioterapia. Pot fi în diferite combinații. Și asta se decide în cadrul comisiei multidisciplinare. Sunt foarte multe combinații și totul depinde de particularitățile pacientului.

Cât de des apelăm la mastectomie? Din numărul total de operații, 40% sunt de patologie benignă, care nu prezintă un risc oncologic semnificativ, restul, 60%, sunt pe motiv de cancer. Din astea 60% în jur de 36% revin mastectomiilor fără de reconstrucție, iar restul – atunci când se păstrează sânul femeii și mastectomia cu reconstrucție, cu implant.

— Cum trăiesc femeile acest fenomen, întrucât acesta este un subiect destul de sensibil?

— Foarte diferit. Depinde de femeie, de caracterul ei, de susținerea care vine din partea celor din preajmă, cât de repede se va reintegra în societate. Sunt paciente care vin și au un scop fix – ele vor să se trateze și par să nu fie deranjate de faptul că urmează să piardă un sân, în cazul în care nu sunt eligibile pentru reconstrucție sau nu-și doresc reconstrucția. Sunt femei care suportă mai greu și psihologic le este mai greu, de aceea ne străduim ca, atunci când e posibil, să păstrăm sânul femeii sau să-i facem reconstrucție imediată. Acum 50 de ani, toate cancerele mamare se tratau prin mastectomie. Pe parcurs, au început să apară tehnici de conservare mamară și acum, în Occident, mastectomiile sunt ultima cale de rezolvare. Inițial, se credea că, iată, noi facem o operația mai mică, păstrăm sânul femeii, probabil că riscul va fi mai mare ca această femeie să aibă o recidivă locală, dat fiind că i-am lăsat sânul. Nu e mai bine să scoatem tot sânul? Dar s-a demonstrat că dacă se face o operație locală, înlăturându-se o porțiune, păstrându-se sânul, după operație radioterapia fiind obligatorie, această combinație demonstrează că rata de supraviețuire la aceste paciente este mai bună decât la cele supuse mastectomiei radicale. De ce? Din cauza calității vieții. Calitatea vieții pacientei este în sine un factor de pronostic pozitiv. Ea a rămas cu sânul, ea se simte mai puțin deprimată, mai repede se încadrează în societate, nu are sechele estetice, se simte mai bine în hainele pe care le poartă. Este activă fizic, poate practica o activitate sportivă pentru că nu are un defect estetic și, într-un final, toți factorii aceștia, împreună, ajută pacienta să trăiască mai bine, fără a avea o recidivă. De aceea, nu este corect să spunem: mai bine scoatem tot, ca să fie mai sigur. Nicidecum.

— Cum depășesc partenerii bărbați o astfel de problemă a soției/iubitei?

— Sigur, bărbații își fac griji, dar, din experiența mea, ei mai mult își fac griji pentru starea soției sale în perioada postoperatorie. Când este posibil, în majoritatea cazurilor, bărbații pledează pentru o metodă de reconstrucție, dacă și soția își dorește, și dacă este posibil tehnic. Bărbații se implică în luarea deciziilor și depun tot efortul ca să o susțină.

— Vedeți vreo legătură între starea de spirit a persoanei și șansele de tratament?

— Absolut. Starea internă, confortul psihologic, sentimentul de satisfacție cu imaginea propriului corp în perioada postoperatorie, faptul că se simte în continuare femeie – toate acestea se traduc prin calitatea vieții pacientei.

— Aveți vreun caz care v-a marcat cumva…

— Cea mai tânără pacientă pe care am avut-o avea 22 de ani. Aceasta se întâmplă foarte rar, dar se întâmplă. Sunt paciente cu risc genetic și la asemenea paciente se discută opțiunea și de mastectomie contralaterală, când se înlătură și al doilea sân ca să micșorăm riscul ca pe viitor să mai apară cancer. A fost așa un caz când pacienta a avut inițial cancer, iar după câțiva ani, a revenit cu o tumoare malignă în același sân, fiind operată. S-a demonstrat între timp și mutație genetică și s-a făcut mastectomie cu reconstrucție, dar încă nu s-a decis a doua mastectomie. Este sub supraveghere, fiind în grupul de risc. Sunt diferite situații și diferite paciente. Important e ca din fiecare caz să învățăm ceva.

— Care sunt șansele de vindecare absolută în cazul cancerului mamar?

— Cancerul mamar poate fi localizat doar în sân, poate fi în sân și cu extindere în fosa axială, în ganglionii limfatici și poate fi metastatic, când e împrăștiat în organism. În acest caz, clar că pronosticul nu este prea bun, dar opțiuni de tratament există. În astfel de cazuri, intervenim cu chimioterapie. Rezultatele sunt mai proaste decât dacă ar fi localizate doar în sân și tocmai de aceasta este important screeningul și depistarea precoce. Când este localizat în sân și în ganglionii limfatici, după tratament rata de supraviețuire e de cinci ani fără recidivă, în funcție de tipul cancerului. Dacă cancerul este doar în sân, cu tratament corect, aceste paciente, în proporție de 90-95%, se bucură de supraviețuire fără recidivă.

— De ce ați ales să tratați anume cancerul, dacă oricum atât de mult se vorbește că este o maladie incurabilă?

— Cancerul mamar poate fi tratat. Există diferite metode. Nu este nimeni asigurat de această problemă de sănătate, nu putem să facem o profilaxie absolută de 90-100%, dar opțiuni de tratament există. Cred că ar fi corect să spun că mai degrabă pe mine m-a ales această profesie. La un anumit moment, în dezvoltarea mea personală, așa s-au aranjat lucrurile în viață, că eu am ales anume această cale. Din start am fost îndrumat de profesori și mentori, ca să am o abordare corectă a acestor paciente. Iată că îndrumarea și filosofia tratării cancerului mamar am îndrăgit-o și am înțeles că este interesant, am văzut că orice situație e posibil să o rezolvi și, ulterior, primele cazuri rezolvate cu succes mi-au dat încrederea că sunt pe calea cea corectă.

— Vaccinul anti-COVID 19, creat pe baza tehnologiei ARN, dă speranțe pentru un vaccin anticancer, titrează unele portaluri de știri. Cât de reală este această speranță? Ce cunoașteți?

— Acestea sunt probabil discuții la nivel ipotetic, teoretic, nu am auzit de studii experimentale. Nici în literatura de specialitate nu există o discuție referitoare la un vaccin împotriva cancerului. Dacă revenim la cauză, din ce cauză apare cancerul? Cancerul nu este o bacterie care trebuie eradicată. Problema e în codul genetic. Opțiunea de tratament pe care aș vedea-o ar fi terapia genică, substituirea genelor defecte. Se vorbește de mulți ani, dar cu părere de rău, rezultatele încă nu sunt reale. Nu am găsit studii care să prezinte utilitatea unui vaccin în cazul cancerului, inclusiv a cancerului mamar.

— Ce sfaturi ați da pentru protejarea și pentru prevenirea cancerului mamar?

— E necesar ca fiecare femeie să ducă un mod de viață sănătos, prin aceasta țintind factorii de risc modificabili: masa corporală, activitatea fizică regulată, alimentația echilibrată, evitarea factorilor de stres. Să nu uite de autoexaminare: să se palpeze regulat, o dată în lună fiind suficient. Dacă au trecut de vârsta de 45 de ani, o dată în an să vină să facă mamografie. Atât. Toate femeile sunt supuse riscului de a face cancer mamar, dar asta nu înseamnă că toate femeile vor dezvolta această maladie.

— Vă mulțumim.