Principală  —  IMPORTANTE   —   „Procesul va dura mulți ani,…

„Procesul va dura mulți ani, dar perspectiva aderării la UE este un stimul excelent pentru R. Moldova”. Interviu cu șeful oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos

În contextul celebrării a 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între R. Moldova și Olanda, ZdG a discutat cu Floris van Eijk, însărcinatul cu afaceri din cadrul Oficiului ambasadei Olandei în R. Moldova.

Șeful oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos a povestit, pentru Ziarului de Gardă, despre importanța parcursului european al R. Moldova, inclusiv, despre primirea statutului de țară candidată la UE a țării noastre, despre practicile olandeze și europene de implementare a reformelor și soluționare a crizelor aferente, și, nu în cele din urmă, despre perspectivele cooperării moldo-olandeze.


― Ce trebuie să știe cetățenii R. Moldova despre statutul de țară candidată și cum ne va influența acest statut?


― Sunt de părere că decizia R. Moldova de a alege calea europeană este una foarte înțeleaptă, deoarece este o oportunitate bună de a realiza promisiunile actualei guvernări – de a îmbunătăți democrația, de a îmbunătăți respectul pentru drepturile omului și de a spori economia spre beneficiul tuturor oamenilor.
R. Moldova acum formal a primit statutul de țară candidat, ceea ce înseamnă că trebuie definite toate etapele care trebuie urmate, pentru a deveni membru cu drepturi depline. Iar asta implică o serie de etape, deoarece există anumite măsuri pe care noi le numim „acquis”, ce încadrează toate regulile și reglementările care au fost discutate și acceptate de toate statele membre ale UE, pentru a crea o piață comună, dar și pentru a fi siguri că toate valorile sunt împărtășite de către toate țările membre. R. Moldova, la rândul ei, trebuie să atingă același nivel, pentru a garanta că aceste reguli sunt, de asemenea, aplicate în cadrul acestei țări.

Cred că (acest proces, n.r.) va dura mulți ani, dar perspectiva aderării la UE este un stimul excelent de a realiza aceste schimbări pe care guvernarea deja le-a promis. A fost depusă multă muncă, dar mai trebuie de înfăptuit încă multe schimbări – lupta cu corupția, consolidarea calității instituțiilor și, fără îndoială, sporirea sectorului economic.

― Ce sfaturi ne-ați putea oferi, fiind o nouă țară candidată, din poziția unei țări „veterane”, precum este Olanda?


― Consider că unul dintre sfaturi ar fi să analizați parcursul țărilor care recent au trecut prin același proces. Olanda a aderat cu mult timp în urmă, în circumstanțe diferite, și a fost una dintre țările fondatoare (ale UE, n.r.). Europa de-abia își „revenea” în urma celui de-al Doilea Război Mondial.
Alte evenimente s-au mai întâmplat de atunci, cum ar fi destrămarea comunismului, căderea Zidului de la Berlin. Au apărut țări noi, care, până în prezent, se confruntă cu provocări de a consolida instituțiile sale la un anumit nivel. Ca și în cazul R. Moldova unde – asemenea instituții nu sunt suficient de puternice și încă mai există unele dezbateri referitor la identitatea națională. Eu aș analiza și învăța din exemplul altor țări, care au aderat la UE recent, cum ar fi cazul balticilor.

― Care este rolul Țărilor de Jos, dar și al UE în procesul de implementare a reformelor cheie în R. Moldova?


― Susținem agenda de reforme a cabinetului de miniștri al Nataliei Gavrilița, dar, în același timp, nu putem face totul. Comisia Europeană este un donator valoros. Există și sprijin oferit la nivel bilateral. Unul dintre elementele pe care ne concentrăm în perioada imediat următoare este reforma justiției. Susținem procesul de pre-vetting al candidaților pentru Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurilor. Însă vom susține, de asemenea, și ulteriorul proces de vetting al tuturor judecătorilor și procurorilor în funcție, pentru a ne asigura că putem „curăța” sistemul de justiție, ceea ce este extrem de important și ceea ce reprezintă o prioritate pentru această guvernare.
Totuși, nu este singurul lucru pe care îl facem. De asemenea, susținem guvernarea în parcursul lor de a concepe și implementa strategia de securitate energetică pentru a fi siguri că R. Moldova obține o bună parte de resurse energetice în mod independent și dezvoltă surse regenerabile de energie, dar și că le utilizează pe cele deja existente într-o manieră eficientă și strategică.
Așadar, sprijinim aceste capitole, dar, în același timp, ne dorim să facilităm și creșterea economiei prin sporirea interesului companiilor și investitorilor olandezi care și-ar dori să investească aici sau să creeze afaceri.

― După părerea Dvs, cum s-a descurcat guvernarea în lupta cu corupția și implementarea reformei justiției?


― Este foarte dificil să ne pronunțăm, pentru că această transformare abia a fost începută, nu-i așa? Procesul de pre-vetting este acum în curs de desfășurare. A fost formată comisia, secretariatul, iar în august va începe procesul propriu-zis de pre-vetting, care este efectiv o evaluare a tuturor candidaților pentru Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurilor. Urmăresc acest proces cu atenție, este bine pus la punct, bine gândit, dar încă trebuie să furnizeze rezultate, deoarece procesul încă nu a început.
Cu atât mai mult dacă vorbim despre procesul de vetting propriu-zis, care poate dura trei sau chiar patru ani. Acum se discută cum ar trebui să arate legea cu privire la vetting, la verificarea tuturor procurorilor și judecătorilor din țară. Ideea de bază este că, în mod evident, cei care nu pot demonstra faptul că sunt integri vor fi nevoiți să părăsească sistemul.

Publicitate
Publicitate

― Cum am putea spori nivelul de profesionalism și încredere în sistemul nostru de justiție asemeni celor din UE sau Olanda?


― În general, (în Olanda, n.r.) nu identificăm atât de multe lucruri inexplicabile în ceea ce privește hotărâri de judecată suspecte sau relații apropiate dintre anumiți oligarhi și judecători sau procurori. Noi nu avem o astfel de experiență. Din acest motiv, este foarte dificil să vă ofer un sfat concret în această privință. Ceea ce aș putea totuși recomanda drept lecție pentru R. Moldova este investirea constantă în instruirea permanentă a judecătorilor și procurorilor voștri. Este foarte important.

― Cât de mult ne afectează conflictul și relațiile cu regiunea transnistreană în contextul procesului de aderare la UE?


― Cu sau fără perspectivă de aderare la UE, acest conflict trebuie rezolvat într-o manieră pașnică. Acest lucru este în interesul oamenilor care trăiesc pe ambele maluri ale Nistrului. Nu este un secret că, din cauza războiului provocat de Rusia în Ucraina, procesul de negocieri în formatul 5+2 a fost afectat . Este timpuriu să discutăm despre modurile concrete în care va fi rezolvat acest conflict, însă cert este faptul că el trebuie rezolvat în următorii ani. Consider că este important ca Tiraspolul și Chișinăul să-și păstreze contactele, iar noi vom continua să căutăm metode de a îmbunătăți viața cetățenilor de pe ambele maluri și de a promova investiții noi. Dacă ați observat, cele mai multe exporturi din Transnistria pleacă spre Uniunea Europeană, pentru că și Transnistria beneficiază de acordul aprofundat și cuprinzător de liber schimb cu UE.

În acest mod, Tiraspolul are multe de câștigat în urma acestei integrări economice ulterioare în Uniunea Europeană. Cred că acest fapt este clar, iar așa-numita conducere de la Tiraspol înțelege asta. În sine, acest fapt este o practică pozitivă, deoarece exemplifică importanța integrării europene a R. Moldova și pentru cetățenii din stânga Nistrului. Cred că, în contextul în care hotarul cu Ucraina este temporar închis ca urmare a războiului, aceast lucru va contribui la o apropiere și mai mare a regiunii transnistrene cu UE. Însă, evident, sperăm ca războiul să se termine cât mai curând posibil, iar Ucraina să-și recapete suveranitatea deplină.

― Olanda s-ar putea implica și ajuta R. Moldova în contextul crizei gazelor naturale, ținând cont că, anterior, a mai cumpărat gaz de la țara pe care o reprezentați?


― Ei bine, în trecut R. Moldova cumpăra 100% din consumul său printr-un contract cu „Gazprom”. Acest contract este încă viabil, iar eu cred că acest fapt este de la sine înțeles, luând în considerare că infrastructura, din motive istorice, este creată în așa fel încât gazul era transportat din Rusia spre R. Moldova.
Însă acum prețul pentru gaz în noul contract cu „Gazprom” este foarte mare, ceea ce stimulează căutarea de surse alternative. Gazul procurat de pe piața, poate proveni de oriunde, inclusiv din Olanda.

Este exact ceea ce R. Moldova a făcut pentru prima dată anul trecut, când a cumpărat gaze de pe piața, piața europeană mai exact, și cred că va continua să o facă, deoarece astfel poate fi asigurată alimentarea neîntreruptă cu gaze prin rute alternative. Chiar dacă această decizie este mai costisitoare, este o decizie necesară, în contextul riscului furnizorului unic de a limita sau opri accesul la resurse.

― De aproape două decenii ZdG scrie, inclusiv despre violarea drepturilor omului. Ce practici ar putea prelua R. Moldova de la Olanda și alte țări europene în contextul asigurării respectării drepturilor omului?


― Sunt de părere că R. Moldova a avansat mult la capitolul respectării drepturilor omului. Dacă analizăm legile la acest subiect, atunci Moldova se descurcă destul de bine. Însă, rămâne desigur aspectul implementării acestor legi, la care s-ar putea de lucrat mai mult. Din fericire, aici, în R. Moldova, există o societate civilă dinamică care monitorizează încălcările drepturilor omului, apoi atrage atenția guvernării la acest subiect. Eu cred că guvernarea actuală cu siguranță are voință politică de a consolida respectarea drepturilor omului, însă, în unele cazuri, instituțiile responsabile nu sunt suficient de consolidate sau nu au destulă capacitate de a face asta.
Bunăoară, dacă există un caz de violență domestică, iar asta se întâmplă în multe societăți, inclusiv în R. Moldova, atunci probabil femeia, victima, nu întotdeauna cunoaște modalitățile de a raporta acest abuz, iar atunci când o face, ofițerul de poliție nu întotdeauna știe că există un set de proceduri ce trebuie urmate în astfel de cazuri. Chiar dacă sunt raportate cazuri de violență, acestea nu sunt întotdeauna investigate, iar investigațiile, la rândul lor, nu neapărat duc la sancțiuni.

De aceea, ne bucurăm că R. Moldova a ratificat Convenția de la Istanbul care conține toate instrumentele și prevederile care ar putea ajuta la îmbunătățirea situației victimelor violenței domestice, însă mai este necesar și de a le implementa, ceea ce necesită mai multe capacități și resurse. Astfel, R. Moldova mai are nevoie de ajutor, iar noi suntem gata să oferim acest ajutor, împreună cu alți donatori, cum ar fi Suedia și UNWomen. Acesta este doar un exemplu din multe altele. De pildă, cred că poate fi îmbunătățit și aspectul protecției drepturilor comunității LGBTI în R. Moldova.

― Mulți cetățeni, în special tinerii, aleg calea emigrării, preponderent în UE. Cum putem soluționa această problemă?


― Este o întrebare și un subiect dificil. Am convingerea că fiecare individ are dreptul și este liber să circule, iar dacă o persoană, un moldovean dorește să-și facă studiile sau să lucreze în Olanda, este absolut în regulă. Însă, evident, pentru societatea moldovenească, acest fapt este o mare problemă – sute de mii de tineri pleacă și nu mai revin în țară. 
Eu cred că ar trebui să ne gândim la metode de a-i determina să utilizeze experiența acumulată în urma studiilor din Olanda aici acasă. În urma activității în calitate de tineri specialiști în Olanda, aceștia ar putea să revină în R. Moldova nu doar pentru a face investiții din banii pe care, probabil, i-au agonisit, dar și să pună în aplicare viziunile, experiența și, poate, chiar creativitatea lor, pentru a dezvolta afaceri aici sau pentru a fortifica instituțiile publice care caută oameni talentați.
Trebuie să analizăm și să ne gândim la soluții pentru această problemă, însă consider că o soluție pe termen scurt ar fi că, în cazul în care R. Moldova progresează în domeniul reformelor, crește nivelul de democrație și bună guvernare, respectă drepturile omului și înregistrează o mai mare creștere economică, atunci va deveni de la sine o țară atractivă, în care oamenii să își dorească să trăiască și să se întoarcă aici.

― În ce modalitate cooperarea moldo-olandeză a ajutat tinerii și noii specialiști?


― În acest an am lansat o inițiativă-pilot „Moldova Brain Gain” care este orientată spre oferirea unor stagii de practică plătite pe timp de vară tinerilor moldoveni care studiază sau recent au absolvit o universitate din Olanda, pentru ca aceștia să-și formeze experiență de lucru în cadrul unei organizații non guvernamentale partenere. În acest fel, ei vor putea activa și înțelege cum funcționează un mediu de lucru moldovenesc și, de ce nu, să se elibereze de unele prejudecăți pe care le-ar putea avea referitor la piața muncii în R. Moldova.
Este pentru prima dată când realizăm acest proiect. Va fi desfășurat în această vară și suntem bucuroși să vedem și înregistrăm rezultatele acestuia, iar dacă va avea succes, pentru anul viitor, putem extinde acest proiect și încuraja autoritățile să participe în program și să ofere stagii în sectorul public, dar și de asemenea putem încuraja și companiile private în acest sens.

― Deci viitorul pare a fi promițător?


― Consider că da. Este de datoria noastră să fim optimiști, dar, totodată, ne așteaptă o cale lungă, unde ne vom confrunta și cu obstacole. Trăim în timpuri grele, în special din cauza războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei, fapt care, în mod clar, face ca implementarea programului de reforme al guvernării, care a primit o susținere enormă la alegerile trecute, să fie mult mai dificilă.

― Care ar trebui să fie pașii noștri următori?


― Ceea ce, după părerea mea, este important acum este să nu renunțați. Este ușor să fim cinici și să afirmăm că „da, economia nu se dezvoltă destul de rapid, iar acum, din cauza inflației, totul va stagna”. Mă refer la faptul că este foarte clar că viitorul R. Moldova se află în Europa și cred că mulți moldoveni vor trebui să treacă prin multe încercări și greutăți înainte ca lucrurile să se îmbunătățeascăși ca R. Moldova să profite de beneficiile aderării la UE. Focusându-ne pe ceea ce e mai important, aș încuraja, în mod special, tinerii care se află în diasporă să ia în considerare posibilitățile prin care pot contribui la prosperarea și dezvoltarea țării lor.

Publicitate
Publicitate