Principală  —  Interviuri   —   VIDEO/ „Noi nu avem altă…

VIDEO „Noi nu avem altă soluție decât de a reforma întregul sistem de pensii. Și aici mă refer în primul rând la reducerea muncii informale”. Interviu cu Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale

Sistemul de pensii din R. Moldova nu este echitabil și nici sustenabil, susține Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale, în cadrul unui interviu pentru Ziarul de Gardă. El anunță, totodată, reforme în acest sector, inclusiv în cadrul Inspecției Muncii și îndeamnă cetățenii să nu accepte salarii în plic. Ministrul explică de ce indexarea pensiilor de la 1 aprilie nu acoperă rata inflației și oferă detalii despre compensațiile la facturile pentru resursele energetice pe care ar urma să le ofere Guvernul în următorul sezon rece. 

— De la 1 aprilie se indexează pensiile cu 15%. Avem o inflație de două ori mai mare, de 30%. De ce s-a întâmplat în acest fel? Pentru că există foarte multe nemulțumiri în rândul populației, dar trebuie să spunem că și opoziția critică foarte mult guvernarea pe acest subiect.
— Eu cred că noi trebuie să înțelegem un pic mai larg contextul acestei indexări. În primul rând, din 2021 până în prezent toate modificările pe sistemul de pensii au dus la creșterea pensiei, atât a pensiei minime, cât și a pensiei medii, în așa mod încât am protejat puterea de cumpărare a pensionarilor. Spre exemplu, la începutul acestui an pensia minimă a crescut cu 92%, cumulativ în 2021-2022.

— 92% e foarte mult. Poate în cifre să ne spuneți, ca să fie mai clar.
Deci, pensia minimă a crescut de la 1112 lei, cât era la începutul anului 2021, la aproximativ 2000 de lei. Din 1 aprilie, anul curent indexarea este de 15%. Inflația cumulativă pentru 2021-2022 a fost de 48,6%. Deci, creșterea pensiei minime a fost mult mai rapidă, comparativ cu inflația cumulativă. Pensia medie, în perioada 2021-2022, a crescut cu 53%, astfel a crescut mai mult, comparativ cu inflația. În anul 2023 inflația prognozată este de 6%. O să vedem cum evoluează acest indicator.

Dacă la creșterile de la începutul anului mai punem 15%, pe termen mediu, puterea de cumpărare, și chiar acum puterea de cumpărare este mai mare. Acest guvern și-a dorit să indexeze pensiile la valoarea inflației din luna decembrie 2022, așa cum este prescris în lege. Însă, noi trebuie să înțelegem că suntem într-un an de criză. Totodată, în bugetul asigurărilor sociale avem un deficit structural. Asta înseamnă că an de an încasările în acest buget sunt mai mici în comparație cu cheltuielile. Dacă pensia medie a crescut cu 53% în 2021-2022, iar încasările în bugetul asigurărilor sociale pentru aceeași perioadă au fost de 27%, noi avem o relație matematică care nu este sustenabilă.

În anul 2023, la capitolul pensii, în bugetul asigurărilor sociale avem un deficit de 30%. Deci,  aproape 7 miliarde de lei care trebuie să fie acoperite din bugetul de stat. Indexarea de 15% din acest an a costat aproximativ 3 miliarde 200 de milioane de lei. Noi, la guvern, avem o responsabilitate de a lua decizii corecte, juste și trebuie să ne asigurăm că sistemul de pensii este unul sustenabil. Dacă indexam la 30%, trebuia să mai găsim încă aproximativ 3 miliarde de lei. Asta înseamnă că trebuia să tăiem din programele de sănătate, programele pe educație, programele pe investiții. Dacă indexam pensiile la 30%, nu puteam să avem și Fondul de vulnerabilitate energetică, care a fost bugetat la 5 miliarde de lei.

Fondul din care s-au oferit compensații?
Compensațiile, da. Și eu asta încerc să explic. Cu siguranță, acest guvern, inclusiv prin acțiunile și modificările pe care le-a făcut la sistemul de pensii în 2021 și în 2022, a arătat că se preocupă de pensionari, se preocupă de justețea acestui sistem, dar suntem într-o criză și bugetul pe asistență socială nu este unul sustenabil. În fiecare an deficitul crește și trebuie să fie acoperit din bugetul de stat.

Noi ne-am străduit maxim posibil pentru familiile cu venituri reduse, pentru pensionari, să le acordăm ajutorul maxim posibil, dar trebuie să înțelegem că bugetul nu se bazează pe legile alchimiei sau legile din alt univers. Dacă noi cheltuim mai mult pentru o prioritate, pentru o categorie de beneficiari, înseamnă că trebuie să tăiem din altă parte. 

Și considerați că în acest mod s-a făcut un echilibru, așa încât să ajungă pentru toată lumea din micul buget pe care îl avem?
Ținând cont de toate dificultățile și constrângerile existente, decizia guvernului este una justă. Și asta o spune ministrul Muncii și Protecției Sociale. Este clar că niciun ministru nu vrea să iasă în fața beneficiarilor, a pensionarilor și să spună: „O să indexăm mai puțin decât am planificat”. Dar asta este situația. Noi credem că cetățenii Republicii Moldova sunt oameni maturi, ei înțeleg contextul în care noi trăim și contextul în care acest guvern încearcă să gestioneze aceste crize. De aceea, noi în cadrul ministerului am pornit mai multe reforme structurale, în special axate pe combaterea și reducerea muncii nedeclarate.

Noi avem o estimare care spune că peste 190 000 de persoane muncesc la gri, adică, fie nu declară tot salariul, fie doar o parte a salariului. Cei care muncesc acum trebuie să contribuie la Fondul de asigurări sociale, pentru că această contribuție vine pentru părinții, buneii lor, membrii familiei. 

Dacă e să vorbim despre majorări ale pensiei, procentele sună foarte bine, dar cifrele –  mai puțin. De exemplu, pensia minimă, și am datele de la minister, deja indexată, este de 2620 de lei. Este o sumă foarte mică, unei persoane, cu siguranță, îi vine foarte greu să supraviețuiască timp de o lună. Pensia minimă pentru dizabilitate variază între 1300 și 1900 de lei pentru o persoană cu dizabilități. Aceste date sună foarte descurajator.
Este adevărat. Dar pensia minimă a crescut peste minimul de existență. Pensiile pentru persoanele cu dizabilități încă nu, dar ele sunt legate între ele. Dar încă o dată, trebuie să înțelegem unde era pensia minimă acum trei ani, care a fost dinamica creșterii pensiilor cu trei ani în urmă și care este pensia acum. Pensiile, în orice stat, se bazează pe contribuții. Pensia nu o stabilește ministrul Muncii și Protecției Sociale, pensia nu o stabilește prim-ministrul sau președintele țării. Fiecare persoană are responsabilitatea individuală să contribuie, să muncească, iar atunci când ajunge la pensie, noi avem responsabilitatea să-i asigurăm această protecție.

Taică-meu, de când am devenit ministru, de fiecare dată când merg la părinți mă întreabă: „Ce se aude cu pensia mea?” El a fost agricultor, a fost primar, sindicalist și a contribuit. Și are o pensie despre care nu crede că este adecvată, nu este pe potrivă. Dar noi am avut situații când ani la rând foarte multe persoane s-au pensionat în condiții neclare, în condiții lipsite de integritate și-au atribuit grade de invaliditate. Sistemul de pensii a devenit și un vehicul de abuzuri pentru foarte multe persoane. Avem persoane care nu contribuie, care s-au pomenit în situația că au ajuns la pensie și nu au pensie sau nu pot să beneficieze nici de pensia minimă. Și noi avem grijă de toate aceste persoane. Eu, ca ministru, am responsabilitatea să găsesc un echilibru, deci să asigur protecția minimă pentru persoane care nu au contribuit și să asigur că acest contract social pentru cei care au contribuit rămâne în vigoare și că ei vor primi pensie adecvată. 

Este echitabil în prezent sistemul de pensii din R. Moldova?
Încă nu. Atât timp cât vom avea în sistemul de pensii persoane care nu au contribuit, dar beneficiază într-un mod fraudulos, sistemul de pensii nu este echitabil. Mai avem categorii profesionale care au intrat în sistemul de pensii la vârsta de 40-45 de ani. Deci, nu putem să vorbim de echitate. Dar lucrăm, ăsta este un angajament al nostru. Lucrăm pentru a ne asigura că sistemul de pensii este echitabil și este sustenabil.

Aceasta pare să fie o problemă care nu poate fi descâlcită de demnitari deja de zeci de ani. Nu avem suficienți contribuabili în sistemul de pensii, îl susținem din bugetul de stat. Putem să ieșim din acest cerc vicios? E nevoie, probabil, de niște reforme drastice, poate nepopulare?
Noi nu avem altă soluție decât de a reforma întregul sistem de pensii. Și aici mă refer în primul rând la reducerea muncii informale. Dacă noi nu vom reduce din acest fenomen, în fiecare an va trebui să tăiem din educație, sănătate, din fonduri pentru copii, familii tinere, pentru a asigura o pensie minimă pentru pensionarii noștri.

Cum putem să scoatem la lumină plățile informale? Prin sancțiuni? Prin stimulări?
Eu cred că noi trebuie să avem un război comprehensiv asupra acestui fenomen. Misiunea mea, ca și ministru, este de a convinge cetățenii că merită să contribuie, să aibă încredere în țara aceasta, să aibă încredere în viitorul Republicii Moldova. Nu în guvern, nu în mine, dar în țară. Și asta poate e un pic mai filosofic, ezoteric, dar eu cred că este o precondiție. 

În al doilea rând, noi am pornit o reformă profundă la Inspecția Muncii. Noi am fortificat mandatul acestei instituții de a lupta și a depista munca informală. Am evaluat toate persoanele din această instituție. Cei care nu au dat dovadă de performanță de-a lungul anilor, nu au dat dovadă de integritate, nu se mai regăsesc în această instituție. 

Noi am aflat că au fost demiși foarte mulți inspectori ai muncii. Face parte din această curățare?
Exact. Noi am luat ultimii ani, am văzut câte controale, cu ce s-au soldat, care a fost motivația acelor controale, am verificat dacă acești inspectori nu mai au alte afaceri care sunt legate de misiunea și mandatul Inspecției Muncii. De asemenea, am ridicat salariile, iar în curând vom iniția un efort de recrutare a inspectorilor noi.

Am modificat modalitatea de control, de evaluare a riscurilor. Se va baza pe schimbul de date între diferite instituții ale statului, cum ar fi fiscul, Casa Națională de Asigurări Sociale, alte instituții, pentru a încerca să vedem, spre exemplu, dacă un angajator declară un rulaj financiar destul de mare în comparație cu numărul de salariați declarați. Fiecare inspector va fi echipat cu bodycam (cameră de luat vederi fixată pe corp, n.r.), vom procura drone. Deci, vom avea o Inspecție a Muncii modernă, curată și eficientă. În câteva luni vom numi la conducerea acestei instituții o persoană competentă, integră.

În cât timp așteptați rezultate?
Noi așteptăm primele rezultate inclusiv în acest an. Dar misiunea acestei instituții nu este de a presa agenții economici, de a face controale. Misiunea acestei instituții este de a aduce în cadrul formal cât mai multe persoane care sunt angajate în muncă nedeclarată. 

Câte persoane au fost demise?
Eu nu cunosc, sincer să spun, cifra finală, dar cred că cel puțin o treime au plecat. Dar vreau să spun că evaluarea a fost strict bazată pe performanță și integritate. Pentru că am auzit în spațiul public: „Uite, și aici vor să pună oameni din partid”. Noi ne-am asumat un risc de credibilitate foarte mare cu această reformă, pentru că vrem să arătăm că în Moldova anului 2023 poți să creezi o instituție curată, eficientă și modernă. Și interesul nostru este anume de a găsi persoane competente, integre și devotate acestei misiuni de a lupta cu informalitatea.

Și acum sunteți atacați în instanțe?
Da, dar noi am știut că se va întâmpla asta. Noi de asta ne aflăm în situația în care ne aflăm, pentru că deciziile complicate mereu au fost amânate. Despre pensii tot timpul ne aducem aminte când facem indexarea sau de Paște, când mai dăm câte o mie de lei. Dar nimeni nu se preocupă cum într-adevăr schimbăm traiectoria, cum facem din acest sistem unul sustenabil. 

În acest sezon rece cetățenii R. Moldova au beneficiat de compensații la facturile pentru resursele energetice. Vom continua să beneficiem de asemenea compensații și în următorul sezon rece? Deoarece ne așteptăm ca prețurile să rămână la fel de mari. De obicei, asta se întâmplă, dacă au crescut, e mai greu să coboare. Aveți niște răspunsuri pentru oameni? Vom avea compensații și anul viitor?
Eu cred că da, doar că forma în care aceste compensații vor avea loc depinde de doi factori: prețul la sursa de energie și capacitatea fiscală a guvernului. Depinde câte resurse vom putea să mobilizăm, atât pe intern, cât și pe extern, pentru acest lucru.

Din ce resurse au fost achitate până acum compensațiile?
Majoritatea compensațiilor au fost plătite din resurse interne. Colegii mei din celelalte ministere au trebuit să taie, să reducă din programele lor, pentru ca noi să asigurăm 5 miliarde de lei pentru compensații.

Chiar dacă am beneficiat de resurse și de la donatori, din cele 5 miliarde de lei, cred că 1 miliard 200 de milioane de lei au venit din partea partenerilor de dezvoltare. Putem să presupunem că o parte din acești bani am fi putut să-i utilizăm și în alt scop. Dar acest guvern a generat 5 miliarde de lei pentru compensații. Pentru comparație, ca cetățenii să înțeleagă: pentru Fondul rutier guvernul a bugetat 1 miliard și jumătate, pentru Fondul de dezvoltare regională și locală, anul trecut guvernul a bugetat 2 miliarde de lei.

La cele 5 miliarde de lei pentru compensații mai adăugăm 3,2 miliarde de lei pe care le-am utilizat pentru indexare și avem 8 miliarde. Banii ăștia nu au apărut din cer. Pentru ca să acumulăm acest spațiu fiscal, Ministerul Finanțelor și-a asumat să dea mai puțin la agricultură, mai puțin la drumuri etc. 

Au fost decizii necesare sau decizii populiste?
Au fost decizii necesare, pentru că noi trebuia să protejăm cetățenii R. Moldova, în special pe cei cu venituri mici. Dacă vă aduceți aminte, anul trecut programul de compensații a fost pentru toți egal. Și el nu a fost unul eficient, dar pentru că s-a întâmplat această criză, trebuia să se reacționeze și guvernul nu avea acel instrumentariu necesar ca să țintească.

În anul acesta, predecesorul meu, Marcel Spatari, a făcut o muncă extraordinară, împreună cu Dan Perciun și echipa de la minister, pentru a construi în două-trei luni acest sistem, în care avem aproximativ 800 000 de persoane. Foarte multe dintre aceste persoane nu au internet, nu au calculatoare, dar ei se află în acest sistem, pentru că în toamna anului trecut colegii mei de la asistența socială, bibliotecarii, au înscris în acest program peste 300 000 de persoane. Și a fost o muncă enormă într-un timp foarte scurt. 

Și, cu siguranță, dacă ne uităm din perspectiva cetățenilor, pentru ei oricum prețul e mare. Dacă nu a crescut de șase sau de șapte ori, a crescut de trei ori, ca urmare a compensațiilor. Deci, oricum a crescut. 

Noi încercăm să facem maxim posibil în momentul ăsta, ca să facem față acestor crize, dar foarte important este să demarăm acele reforme care au fost amânate ani de zile. 

Revenind la compensațiile pentru sezonul rece următor. Ați spus că vor fi, dar poate diferit. Ne putem aștepta să fie mai mici? 
Eu nu pot să fac aceste angajamente, pentru că trebuie să trecem prin câteva etape. În primul rând, trebuie să tragem o linie după sfârșitul lunii martie și să învățăm toate lecțiile din această experiență. Acest fond și acest proces a fost reglementat și ajustat foarte mult prin dispozițiile Comisiei pentru situații excepționale. Noi trebuie să reexaminăm aceste modificări, să vedem care a fost impactul, să înțelegem cum putem să țintim mai bine categoriile pe care le-am definit. Aceasta este o primă etapă. 

A doua etapă este să înțelegem care va fi prețul la sursa de energie, care va fi spațiul fiscal, care va fi disponibilitatea de suport a partenerilor de dezvoltare. Și având aceste date, noi o să comunicăm cetățenilor în ce măsură urmează să fie următorul suport.

Dar vor fi compensații?
Asta este opinia mea personală, dar eu cred că guvernul va susține populația în continuare. Dacă prețurile vor fi elevate, Guvernul va găsi o modalitate. Dar cum exact, urmează să clarificăm.

Cum le răspundeți celor care cer ca Guvernul să plătească integral facturile? Pentru că există o mișcare politică care are o asemenea solicitare.
Eu cred că fiecare cetățean al R. Moldova are dreptul să solicite tot ce dorește din partea guvernului. Eu cred foarte mult că suntem într-o democrație, chiar dacă suntem o democrație imperfectă. Toți cetățenii au dreptul să protesteze, să solicite. Acest guvern trebuie să fie responsabilizat de cetățeni. Eu muncesc pentru toți cetățenii, indiferent de opțiunile lor politice. Dar noi trebuie să înțelegem un singur lucru în primul rând, că banii pe care noi îi utilizăm pentru compensații sunt banii cetățenilor. Asta înseamnă o responsabilitate enormă. Banii nu vin prin așa numitele „kulioace” sau valize, sau altfel. Banii ăștia sunt banii cetățenilor. 

Dar ei spun că ar trebui să luăm banii cetățenilor și să-i dăm tot la cetățeni. Cumva lipsită de logică această idee. Ori noi trebuie să luăm banii de la educație, de la sănătate. Deci, eu aș vrea, nu atât cetățenii, dar exponenții politici, să vină cu mai multe detalii. Eu aș vrea să văd o analiză pe două pagini. Cât costă o asemenea idee, de unde exact să luăm banii?

Și alt aspect pe care trebuie să-l înțeleagă acei exponenți politici, ei înțeleg lucrurile astea, dar… Din cauza cui noi avem aceste prețuri înalte? Eu, ca și ministru, nu am acces la zăcăminte petroliere pentru a crea gaz. Noi nu avem gaz la prețul de 3 lei pentru un metru cub și l-am ridicat intenționat la 29 de lei. Prețul este cel care este pe piață și noi, în cazul dat, pe termen scurt putem să-l compensăm, iar pe termen mediu și lung – trebuie să ne fortificăm independența energetică.

Vă mulțumim. 

NOTĂ: Alexei Buzu a fost numit în funcția de ministru al Muncii și Protecției Sociale la 9 ianuarie 2023, după ce Marcel Spatari și-a dat demisia din această funcție. El a făcut parte din Guvernul condus de Natalia Gavrilița și a fost reconfirmat în funcție în cadrul Guvernului condus de Dorin Recean, votat în Parlament la 16 februarie 2023. 

Alexei Buzu vine din rândurile societății civile. Din 2012 și până la numirea sa în funcția de ministru, a fost director al Centrului „Parteneriat pentru Dezvoltare”. De asemenea, în această perioadă a fost consultant pe domeniul politicilor sociale în cadrul mai multor proiecte ale organizațiilor internaționale.