• În R. Moldova, niciodată nu au fost la putere „profesioniștii” și/sau „bine intenționații”

    În R. Moldova, niciodată nu au fost la putere „profesioniștii” și/sau „bine intenționații”
    de
    20 aprilie 2021 | 08:35

    Interviu cu Dumitru Budianschi, expert economic, director de program, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”

    — De la 31 martie, suntem iarăși în stare de urgență. Ce efecte pot avea niște restricții care nu se respectă?

    — Primarul unui oraș din SUA spunea că unul dintre vaccinurile propuse pentru concetățenii săi este „bun”, dar nu „cel mai bun”, prin urmare el va refuza acest vaccin și va insista pe cele „mai bune”. De ce amintesc acest exemplu? Pentru că, în R. Moldova, nu am prea avut politicieni și funcționari publici de rang înalt care, în activitățile lor, și-ar fi propus „să ofere cetățenilor ce este mai bun în lume”. Aproape în toate domeniile de politici publice, guvernanții, an de an, justifică oportunitățile pierdute prin faptul că poate fi și mai rău sau că undeva e mai rău. La fel s-a întâmplat și cu criza pandemică. Modul în care autoritățile R. Moldova au înțeles și au acționat pentru diminuarea răspândirii COVID-19 și a efectelor pandemiei a scos la iveală că acestea acționează conform altei agende decât apărarea intereselor cetățenilor acestui stat. Guvernul Chicu și Dodon au irosit generos timpul prețios în lupta cu pandemia și au distrus și acea puțină încredere care mai exista în autoritățile statului. Instituirea stării excepționale relevă esența dictatorială a partidelor PSRM-Șor, deoarece aceasta nu vine cu măsuri epidemiologice suplimentare la cele existente sau care puteau fi instituite fără declararea stării excepționale. Personal, chiar dacă susțin introducerea unor măsuri epidemiologice mai drastice, nu am fost convins de autorități de ce a fost necesară starea excepțională. Logica firească a evenimentelor ar trebui sa fie: la început – planul de măsuri epidemiologice, se ajustează măsurile economice și administrative, se planifică resursele și, ulterior, dacă altfel e imposibil, se vine și cu o stare excepțională croită exact pe setul de măsuri necesare. Modul în care a fost introdusă starea excepțională în R. Moldova în primăvara anului 2020 și acum relevă cât de departe suntem de ceea ce se numește stat democratic. Altfel spus, guvernanții au considerat că pot restrânge libertățile și drepturilor cetățenilor (inclusiv cele patrimoniale) fără vreo necesitate sau justificare.

    — Cum ar fi posibil, totuși, să fie diminuată incidența noului coronavirus în R. Moldova? Ce experiențe ar fi de urmat?

    — Nu știu. E o chestiune care aș prefera să fie vociferată de specialiști, în special de autoritatea ce poartă întreaga responsabilitate pentru aceste măsuri şi pentru rezultate – Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP). În opinia mea, cea mai importantă persoană, de altfel, care poartă o responsabilitate personală pentru ceea ce se întâmplă, este directorul ANSP. Anume el trebuie întrebat zi de zi cum stăm, ce trebuie să facem și cine îl încurcă să atingem anumite obiective. Apropo, nu prea am auzit în această lungă perioadă de pandemie care-i strategia, care sunt obiectivele acestei instituții, în vederea limitării răspândirii virusului și ce ar mai fi de întreprins.

    — Ce le-ați spune celor care protestează împotriva restricțiilor, care refuză să poarte măști și care se opun campaniei de vaccinare?

    — Vaccinarea este o chestiune individuală și benevolă. Personal, doresc să mă vaccinez. Dar, cu referire la restricții și reguli, consider că persoanele care nu le respectă comit o contravenție sau chiar o infracțiune. Prin urmare, respectarea regulilor trebuie impusă. Așteptarea autorităților la o conformare „automată” din partea cetățenilor este echivalentă cu sabotarea implementării măsurilor.

    — Ce lecții ar trebui să învețe societatea după stingerea pandemiei?

    — Cea mai tristă lecție este că fiecare e pe cont propriu, deoarece statul a fost incapabil să vină cu un suport sesizabil. Mai mult, statul nu a putut nici consolida sau mobiliza societatea, pentru a trece peste această perioadă dificilă. Vom mai însuși că solidaritatea și ajutorul reciproc se manifestă preponderent în limita cercului cunoștințelor personale, iar toleranța și grija pentru cei din jur nu sunt specifice societății moldovenești. O altă constatare este cea legată de faptul că jumătate dintre cetățeni cred în știință, preferă teoriile conspiraționiste și sunt extrem de vulnerabili la manipulări. În deciziile individuale, nu au capacitatea să țină cont de asimetriile informațiilor și, în consecință, nu pot lua decizii potrivite. Totodată, în ciuda pierderilor importante de capital uman, societatea mai dispune de potențial pentru a schimba situația. E important să valorificăm și rolul diasporei în acest proces.

    — Dar guvernarea?

    — Sigur, specialiștii din domeniu cunosc mult mai bine care sunt lecțiile învățate și sper să fie aduse la cunoștința publicului și factorilor de decizie. Ca persoană din afara sistemului, pot spune câteva lucruri. În primul rând, e necesar de sporit capacitatea de a face față unor situații de urgentă atunci când legăturile comerciale externe se întrerup sau continuă cu mari dificultăți. În acest sens, e nevoie de elaborat o listă de produse sanitare și medicale pe care ar trebui să le avem în rezervă, o anumită cantitate fiind produse locale. Pentru produsele mai sofisticate sau al căror prag de rentabilitate se atinge pe volume mai mari, e necesară o colaborare cu România și Ucraina, astfel încât, la nevoie, aceste produse să fie disponibile în cel mai scurt timp, fiind livrate stabil. În domeniul medical, trebuie să dezvoltăm programe de colaborare și de schimb de experiență cu diaspora medicală originară din R. Moldova și România. Medici originari din R. Moldova și România lucrează în diferite centre medicale din lume, inclusiv în cele mai avansate. Dezvoltarea și menținerea relațiilor cu aceștia ar putea fi extrem de utilă pentru medicii și pacienții de la noi. Autoritățile medicale trebuie să-și dezvolte capacitățile de sistematizare a experienței la care au acces medicii noștri pentru a scoate eventualele bariere birocratice în aplicarea cunoștințelor obținute. Criza COVID a mai demonstrat că nu avem capacități interne suficiente de a răspunde adecvat situațiilor epidemiologice. Se pare că această situație e generată, inclusiv, de situația din universitățile de la noi. Astfel, e necesar de analizat ce se mai poate face în acest sens, inclusiv privind cooperarea cu centrele universitare din afară. Totodată, neglijarea în continuare a științei, inclusiv prin reducerea finanțării de la buget, ne costă foarte scump în condiții de criză. Dar lipsa centrelor universitare puternice ne costă și mai mult, deoarece în lipsa lor nu vom putea spori competitivitatea economiei moldovenești, aceasta fiind o condamnare a R. Moldova la sărăcie cronică.

    — Spuneați, într-un context, că împărțiți politicienii de la noi în 4 categorii, după criteriul puterea de apărare a interesului național: Profesioniștii; Bine intenționații (dar incapabili); Hoții; Trădătorii. Cine prevalează și ce e de făcut în aceste condiții?

    — Înainte de a răspunde, vreau să menționez că unica perspectivă în care cetățenii R. Moldova pot să aibă un nivel de viață decent și civilizat este integrarea în UE. Indiferent dacă acolo suntem sau nu așteptați. Noi avem nevoie de UE și nu invers. Astfel, în opinia mea, în R. Moldova niciodată nu au fost la putere „profesioniștii” și/sau „bine intenționații”. La putere au fost, de regulă, politicienii care au pus interesele personale mai presus decât pe cele naționale și au stors din sistemul public (adică din cetățenii obișnuiți) tot ce a fost posibil. Mă refer la categoria „hoți”. De asemenea, influența politicienilor care apărau interesele altor state întotdeauna a fost mare, dar intervențiile acestora, de regulă, nu erau la vedere. Situația s-a schimbat însă după ce Dodon a devenit președintele PSRM, când acesta, în mod deschis, a început să acționeze în detrimentul statului R. Moldova și al intereselor comune ale cetățenilor. Între timp, au apărut fel de fel partide și mișcări „patriotice” prin denumiri, dar în esență profund antinaționale, care au o singură sarcină – să semene derută și confuzie în rândul celor mai puțin informați. Ce ar fi de făcut? În primul rând, trebuie să recunoaștem că de una singură R. Moldova nu are nicio șansă să scape de această situație. Singura soluție este ajutorul din afară, în primul rând al UE, SUA, României. În al doilea rând, o problemă mai mare decât justiția este funcționarea partidelor, anume regulile interne de funcționare ale acestora. Sunt aproape sigur că majoritatea liderilor actuali ai celor mai importante partide consideră altfel. Ei poate și admit o astfel de situație, dar nu în partidele lor. În rândul trei, trebuie să scăpăm de influența propagandei ruse. Niciun partid care dorește binele acestei țări nu poate să nu recunoască acest lucru. În prezent, în R. Moldova există un șir de politicieni din mai multe partide care ar fi capabili să servească ca punct de pornire în schimbarea situației și societatea și cetățenii trebuie să manifeste recunoștință pentru munca și efortul acestora.

    — Periodic se fac declarații despre faptul că asistența externă e dependentă de instituirea unui executiv plenipotențiar… Acest lucru a devenit deja imposibil. Ce urmează?

    — Într-o țară stabilă, care ferm merge pe calea dezvoltării unui stat democratic, lipsa unui guvern plenipotențiar ar conta mai puțin. Dar, în R. Moldova, când nu este clar cine e la putere, este o problemă. Totodată, însă, venirea unui guvern plenipotențiar cu exponenți ai unor grupări oligarhice cu viziuni antidemocratice și antinaționale ar fi o problemă și mai mare. În acest caz, evident, nicio organizație internațională sau stat civilizat nu va dori să acorde sprijin. Toleranța și promovarea la guvernare a forțelor implicate în acte de corupție nu face cinste societății, iar fără eliminarea acestor forțe de la putere sprijinul se va menține la nivelul ajutorului umanitar.

    — Sunteți matematician de profesie… Dacă ar fi să faceți un calcul matematic, ce ne-ați spune despre modul în care actele de corupție prejudiciază bugetul public al R. Moldova?

    — Da, de formație sunt matematician și mă mândresc cu faptul că am absolvit Facultatea de Matematică Aplicată de la Universitatea de Stat. Fenomenul corupției este unul foarte complex. Succesul acțiunilor anticorupție depinde, în mare măsură, de cât de adecvat percep acest fenomen societatea, dar și cei care ar trebui să lupte cu corupția. Sunt mai multe teorii prin care se explică fenomenul corupției. Unele dintre acestea utilizează și modelarea matematică. De regulă, acestea se bazează pe teoria jocurilor și a sistemelor de ecuații diferențiale. Cu părere de rău, nu am dezvoltat un astfel de model pentru R. Moldova, dar conform unor estimări efectuate anterior, pierderile din corupție ar constitui 13% din PIB.

    — Se vorbește tot mai mult despre combaterea corupției în R. Moldova. Ce credeți despre felul în care stau lucrurile?

    — Dacă comparăm situația curentă cu cea de acum 10 ani, constatăm că instituțiile sunt mult mai bine pregătite pentru a combate corupția. Și societatea este cu mult mai bine informată despre nivelul și fenomenul corupției. Deocamdată însă, toate aceste realizări nu produc schimbări calitative în societate, iar unele „succese” în lupta cu corupția în realitate au fost simple răfuieli cu adversarii pentru preluarea influenței în anumite instituții sau domenii. S-a schimbat și arena politică, existând câteva partide importante care au pe agendă drept prioritate eradicarea corupției. Rămâne ca aceste partide să aibă capacitatea să aducă acest mesaj la alegători, dar multe depind și de alegători.

    — Prețurile la medicamente și la produse alimentare cresc, odată cu numărul tot mai mare de îmbolnăviri și decese de COVID-19. Cum să se descurce cei cu venituri mici?

    — Anul trecut, chiar dacă am avut stare excepțională, restricții și secetă, prețurile la produsele alimentare au crescut sub 2% (față de decembrie 2019), iar pe parcursul anului 2019 s-a înregistrat o creștere de circa 12%. De regulă, în R. Moldova avem două vârfuri ale creșterii prețurilor la produsele alimentare: în aprilie-mai și în decembrie. Astfel, evoluția prețurilor în primele 3 luni ale anului 2021, în linii mari, nu diferă de alți ani (fără pandemie), dar putem constata o creștere mai bruscă în martie. Prin urmare, prețurile vor continua să crească și în aprilie-mai, după care am putea să ne așteptăm la o reducere, cel puțin pe câteva luni. Eu nu aș pune problema prețurilor ca și cauză a înrăutățirii situației persoanelor cu venituri mici. Principala problemă este protecția socială redusă a persoanelor cu venituri mici și a celor care au suportat pierderi din cauza pandemiei. Cât priveşte prețul medicamentelor, inclusiv celor destinate tratamentului sau prevenirii COVID-19, suntem ostatici ai unui sistem medical imperfect, slab, ineficient, cu multe interese ascunse. E o chestiune la care R. Moldova mai are mult de lucru. E inadmisibil ca, pentru o situație de sănătate publică, statul să nu acorde suport cetățenilor pentru a scăpa sau a ține sub control problemele de sănătate.

    — Cum putem avea o justiție echitabilă, profesionistă, în condițiile în care de 30 de ani vorbim despre reforme, dar batem pasul pe loc?

    — E una dintre cele mai dificile sarcini pe care le are R. Moldova în ultimii 20-25 de ani. Fără o curățire fundamentală a sistemului judecătoresc și a procuraturii, pedalând doar pe independența acestor instituții, mă tem că nu vom reuși. Se pare că aceste instituții nu au potențial intern suficient ca să se curețe de elementele corupte. Chiar și din presă aflăm despre cazuri în care în funcții-cheie sunt promovate pe departe nu cele mai integre persoane și cei mai buni profesioniști. Elementele sănătoase din aceste instituții au nevoie de un suport puternic din partea clasei politice, dar și din partea societății. Presiunea publică existentă în prezent pe judecători și procurori va da rezultate, dar fără o voință politică a factorilor de decizie procesul de curățare va fi unul îndelungat. Astfel, iarăși ajungem la rolul alegătorilor, al cetățenilor. De noi depinde, în cea mai mare măsură, cât de repede se pot modifica lucrurile în sectorul de drept. Spre deosebire de alte perioade electorale, când oferta politică practic nu conținea opțiuni credibile pentru combaterea corupției, în prezent există câteva formațiuni politice care ar putea face față acestei sarcini. Rămâne doar să facem alegerea corectă, ca în Parlament să ajungă o majoritate care cu adevărat dorește schimbarea situației din justiție.

    — Ce credeți despre propunerea liderului PSRM, Igor Dodon, adresată Guvernului în exercițiu, de a se împrumuta de la BNM, prin intermediul Comisiei pentru Situații Excepționale, cu până la 20 de miliarde de lei? Unele voci spun că astfel de acțiuni ar fi similare unui nou furt bancar…

    — Voi spune pe șleau: dacă cineva dorește să repete începutul anilor ‘90 și să distrugă sistemul financiar, atunci, cu siguranță, acesta va promova astfel de idei, cum ar fi scoaterea banilor din BNM şi utilizarea acestora „pentru proiecte necesare poporului”. Am ferma convingere că scopul adevărat al inițiativelor legate de anularea „legii miliardului” și scoaterii banilor din BNM pentru necesitățile Guvernului vin să distrugă statul R. Moldova prin nimicirea sistemului financiar-bancar. Acest lucru se încearcă să fie realizat pe 2 căi: izolarea de instituțiile internaționale și slăbirea nemijlocită a sistemului financiar-bancar, prin epuizarea rezervelor. Izolarea de partenerii internaționali va face R. Moldova extrem de vulnerabilă la orice șoc (criză) care depășește capacitatea de stabilizare a BNM, riscând ca sistemul financiar-bancar să cadă. A doua cale este diminuarea sau chiar lipsirea capacității de stabilizare a BNM, după cum am spus, prin epuizarea rezervelor. Astfel, dacă la aceste inițiative mai adăugăm modificările la sistemul de pensii, statutul limbii române și alte inițiative populiste, putem vedea clar care este scopul real al majorității Șor-PSRM.

    — În ultimele săptămâni, tot mai mult se vorbește despre riscurile unui război care ar putea izbucni în apropiere de R. Moldova, în urma fortificării forțelor armate rusești în regiunile separatiste din Ucraina. Ce riscuri ne amenință?

    — E știut că securitatea militară a țării are un rol primordial, este o precondiție pentru prosperitatea cetățenilor săi. Din acest punct de vedere, R. Moldova are mari probleme: (I) are un conflict pe teritoriul său, cu care nu se poate descurca, (II) este într-o zonă de amenințare militară (raioanele din stânga Nistrului, Bender, Crimeea, regiunea Donbass), și (III), mai recent, prin amenințarea directă a unui conflict militar dintre Federația Rusă și Ucraina. În ultimele câteva săptămâni, Federația Rusă a acumulat un număr impresionant de trupe și tehnică militară în jurul Ucrainei, capabile să inițieze operațiuni militare pe teritorii extinse, controlate în prezent de autoritățile de la Kiev. Această situație a creat o îngrijorare la nivelul celor mai mari puteri mondiale, dar ar trebui să îngrijoreze și autoritățile de la Chișinău. Este naiv să crezi că aceste concentrări de trupe vor rămâne fără vreun „rezultat”. Chiar dacă e să credem (istoria ne învață inversul) declarațiilor oficialilor, conform cărora Federația Rusă nu intenționează să declanșeze un război cu Ucraina, la nivelul actual de tensiune și forțe militare implicate, nimeni nu mai poate garanta că lucrurile vor rămâne sub control și nu vor degenera într-un război la scară largă. În acest context, R. Moldova, prin autoritățile sale, dar și întreaga societate, trebuie să găsească soluții de asigurare a securității atât în perspectivă imediată, cât și pe termen lung. Altfel, nici nu putem visa la investiții care ar putea stopa efectele sociale negative din R. Moldova.

    — Vă mulțumim.

    Pentru conformitate, A.G.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    R. Moldova, Ucraina și Georgia au semnat un memorandum privind cooperarea în domeniul integrării europene

    Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al R. Moldova (MAEIE) au emis luni, 17 mai, o notă informativă prin care anunță că ministrul interimar al afacerilor externe și integrării e…
    R. Moldova, Ucraina și Georgia au semnat un memorandum privind cooperarea în domeniul integrării europene

    FOTO/ Israelul anunță că atacurile aeriene au ucis un comandant militant de rang înalt. SUA face apel pentru pace

    Israel anunță că bombardamentele sale aeriene au ucis un comandant militant palestinian de rang înalt în Gaza și au distrus tuneluri folosite de Hamas. Grupările islamiste au reînnoit atacurile cu rachete asupr…
    FOTO/ Israelul anunță că atacurile aeriene au ucis un comandant militant de rang înalt. SUA face apel pentru pace

    Inspectorii din cadrul ANSA au făcut verificări la mai multe unități comerciale din Capitală și au împărțit amenzi: Peste 130 de kg de produse alimentare, retrase din comerț

    Reprezentanții Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) au emis luni, 17 mai, un comunicat de presă prin care anunță că în perioada 7-13 mai, inspectorii Subdiviziunilor Teritoriale/Municipale pen…
    Inspectorii din cadrul ANSA au făcut verificări la mai multe unități comerciale din Capitală și au împărțit amenzi: Peste 130 de kg de produse alimentare, retrase din comerț

    Adresarea unui fotbalist de la Națională către președintele FMF: „Divizia Națională este plină de paraziți. Oare când transparența va deveni o normalitate?”

    Maxim Potîrniche, fotbalist la Naționala Moldovei, care evoluează la clubul FC Petrocub, a venit luni, 17 mai, cu o adresare către președintele Federației Moldovenești de Fotbal (FMF) Leonid Oleinicenco în care…
    Adresarea unui fotbalist de la Națională către președintele FMF: „Divizia Națională este plină de paraziți. Oare când transparența va deveni o normalitate?”

    Peste opt mii de moldoveni s-au vaccinat în ultimele 24 de ore. R. Moldova se apropie de pragul de 243 de mii de doze de vaccin anti-COVID administrate

    Un număr de 8 053 de persoane au fost vaccinate anti-COVID în ultimele 24 de ore, conform datelor prezentate de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS). Astfel, R. Moldova a depășit lun…
    Peste opt mii de moldoveni s-au vaccinat în ultimele 24 de ore. R. Moldova se apropie de pragul de 243 de mii de doze de vaccin anti-COVID administrate