• „Grădinăritul ecologic înseamnă să cunoști ce se întâmplă în sol” – interviu cu Ion Cazacu

    „Grădinăritul ecologic înseamnă să cunoști ce se întâmplă în sol” – interviu cu Ion Cazacu
    27 februarie 2021 | 08:05

    Interviu cu Ion Cazacu, inginer mecanic, pasionat de agricultură

    Ion Cazacu locuiește în Bălți. De specialitate este inginer mecanic, absolvent al Universității Agrare de Stat din R. Moldova. Ulterior, a studiat energiile alternative în Olanda. În perioada sovietică, a muncit la depozitul de chimicale din Bălți, acolo de unde substanțele chimice erau repartizate fostelor gospodării colhoznice. De aproximativ 20 de ani, bărbatul practică grădinăritul ecologic. La rubrica „ABC din grădină” oferă sfaturi pentru internauți despre cum trebuie să crești fructe și legume sănătoase și planifică să scrie o carte.

    — Dle Cazacu, de unde vine pasiunea dvs. pentru grădinăritul bio?

    — Cu grădinăritul mă ocup de când mă țin minte, dar, acum 20 de ani, am decis să practic grădinăritul ecologic. Era sfârșit de aprilie sau început de mai. Nepoțica era la noi și a vrut să mănânce cartofi. M-am dus la târg și am cumpărat cartofi albi, frumoși, pe care i-am pregătit, i-am mâncat, dar cu acei cartofi frumoși toată familia s-a intoxicat, iar nepoțica a stat câteva zile la reanimare. Atunci mi-am zis: ce, eu nu pot cultiva singur? Cu atât mai mult că sunt alergic la toate chimicalele din produsele alimentare. Imediat le simt. Și acesta a fost un factor decisiv ca să experimentez. 

    — De unde aflați secretele grădinăritului ecologic?

    — Am avut norocul ca, după clasa a opta, să învăț la școala agricolă din Grinăuți. Acolo, am auzit de la niște oameni în vârstă istorii despre minunățiile care au fost pe câmpurile lor, pe care le lucrau respectând tehnologia agronomului Ivan Ovsinskii, care ar trebui să fie „icoană” pentru Basarabia și care ar trebui studiat la facultate. Ulterior, am găsit întâmplător cartea și am citit-o. El promova grădinăritul ecologic și permacultura. Ceea ce reușea el să facă pe timp de secetă, nu putea face nimeni. Am citit și literatură americană, și japoneză ca să înțeleg însemnătatea vieții din sol. De altfel, în sol există viață, chiar dacă noi nu o vedem: râme, fungi, bacterii aerobe și anaerobe.

    — Cât de utile vă sunt experiențele preluate de la părinți sau bunei?

    — După ce am citit cartea lui Ovsinskii, am înțeles câtă dreptate a avut bunelul meu, agronom fiind, care mereu spunea: „Solul este viu, aveți grijă și nu-l distrugeți”. Vecina noastră, mătușa Mărioara, toamna aducea sol în cămară, ca să păstreze în el bacteriile vii pe parcursul iernii. Astfel, primăvara, ea avea legume în grădină cu două-trei săptămâni mai devreme decât ceilalți vecini.

    — Care este diferența dintre agricultura ecologică și cea avansată?

    — Grădinăritul ecologic este sănătos și înseamnă să cunoști și să pricepi ce se petrece în sol. Agricultura avansată a distrus viața din sol cu ajutorul chimicalelor. Produsele nu mai au vitamine, enzime și sunt pline de nitrați. În grădina ecologică este viață, aici pot trăi păsări, șopârle. În grădina mea trăiesc arici. 

    Noi acum mergem pe calea cea greșită. Omenirea încă n-a învățat să protejeze plantele prin metode naturale, prin metode benefice, conform înțelepciunii Creatorului. Cu cât este mai otrăvit solul, cu atât e mai degradată sănătatea. Cu cât consumi mai puține produse toxice, cu atât te simți mai bine. Eu am 74 de ani și cred că mă simt bine anume din această cauză.

    — Spuneați că citiți mult. Cum aplicați în viață ceea ce aflați din cărți?

    — Avem grădină, o livadă nu departe de Bălți și prelucrăm cotele părinților. Ceea ce am citit, experimentez, ca să înțeleg dacă un savant are sau nu dreptate. Spre exemplu, mulți au uitat sau nu cunosc că există irigarea subterană naturală, atunci când gazele din atmosferă se egalează cu gazele din sol, datorită rădăcinilor de plante putrezite. Solul nu trebuie arat adânc, el trebuie afânat doar la suprafață. Ca să asigur irigarea naturală a terenului, am semănat ovăz, l-am stropit cu macerat (n.r.: o infuzie din plante, folosită în locul pesticidelor), ca să putrezească. Ulterior, am semănat siderate (n.r.: plante care îmbunătățesc structura solului, folosite pentru a neutraliza substanțele nocive din sol): mazăre și năut. Apoi, am semănat grâu. Proprietarii terenurilor învecinate, care au utilizat semințe de grâu tratate din Germania, care au folosit ierbicide, pesticide și alte chimicale, au recoltat o roadă mult mai mică la hectar decât mine. Pe când eu am utilizat sămânța din cota părinților, am utilizat masă verde pentru a neutraliza substanțele nocive din sol, iar primăvara am constatat că grâul meu e de trei ori mai înalt decât al vecinilor. Roada mea a fost mult mai mare – 65 de chintale la hectar în 2020, care a fost un an secetos. De altfel, o companie specializată în producerea semințelor s-a interesat de semințele mele. 

    — În urma analizei sfaturilor cercetătorilor, pe care le-ați preluat, ce greșeli fac de obicei agricultorii în gospodăriile lor?

    — Omului îi place să fie curat în grădină, să pună mâna pe hârleț și să sape sau să are. Aceste munci deranjează viața din sol. Ulterior, el dă foc la frunze, iar asta e o greșeală foarte mare. Frunzele, crengile tocate, toată materia organică servește drept hrană pentru sol. Primăvara, omul prășește grădina sau o mai sapă o dată, ca să fie solul afânat. Astfel, plantele sădite sunt atacate foarte ușor de boli, ca și câmpurile de monocultură, de altfel, deoarece vătămătorii nu au oponenți naturali. Noi nu avem nevoie de arat mai adânc de patru centimetri. În grădinăritul bio avem nevoie să păstrăm aerația dintre sol și atmosferă. Avem nevoie și de masă organică. În grădina săpată sunt puține râme, iar pe terenul arat în adâncime nu sunt deloc râme. De altfel, râmele produc biohumus. Un kilogram de râme produce zilnic un kilogram de biohumus. O altă greșeală este că unii folosesc chimicale, pentru a combate dăunătorii, fără a ști că dăunătorii apar în urma acțiunii omului, care sapă solul. Păduchii copacilor vor fi mereu, deoarece altfel ei ar fi atacați de insecte. În loc să utilizeze otrăvuri, oamenii pot pune vase de măcerat pe cărare, în grădină. 

    — În ABC-urile postate pe rețelele de socializare, oferiți sfaturi despre modalitatea de creștere și plantare a cartofilor. Care este secretul unei roade bune?

    — Cresc cartofi fără gândaci. De altfel,  cartofii mei sunt sădiți deja, au vreo 4-5 cm sub paie și sub folia neagră. Îi voi dezveli când va fi soare. Gândacul de Colorado vine acolo unde este miros de cartofi. Dar, dacă grădina este condimentată cu busuioc, mentă, melisa, cimbru, oregano, hrean și leuștean, atunci gândacul se buimăcește și se duce mai departe. Eu sădesc cartofii pe răzor, în două rânduri, iar dacă chiar și vine vreunul, îl vezi și îl iei. Prima roadă de cartofi eu o recoltez până apar gândacii. A doua roadă de cartofi eu o sădesc de Sfântul Petru, după ce strâng usturoiul. Sădesc cartofii cât oul de găină pe care i-am pregătit din timp de sămânță. Acești cartofi fac colți sănătoși. Odată cu primul îngheț, le mai dau pace vreo săptămână, apoi îi recoltez. Aceștia sunt cei mai gustoși cartofi. 

    — În februarie, oamenii își pregătesc grădinile de primăvară. Ce sfaturi le-ați oferi?

    — În fiecare lună, în grădină se execută un anumit tip de lucrări. Eu obișnuiesc să îngraș fiecare răzor cu substanțe nutritive din compost. Am tocător, toate crenguțele le toc, le aranjez pe răzor, pun o parte de verdeață cosită și 24 de părți de bălegar, așternuturi sau coajă de floarea-soarelui. Pentru ca grădina să meargă bine, în februarie, în seră, trebuie să fie răsărită ridichea, salatele, pătrunjelul și mărarul, care se seamănă după Anul Nou, se acoperă cu carton, polietilenă, ca să reziste înghețurilor. Dacă sera este din sticlă, ea se încălzește de la soare. Cineva poate avea o sobă bio sau poți aduce o cușcă cu iepuri și în seră nu va îngheța niciodată nimic. Pe polițele de mai sus trebuie să ai răsadurile pe care, ulterior, le vei sădi în grădină. Oamenii încep a da foc la resturile din grădină, iar aceasta e o mare greșeală, sau se duc și cumpără răsad care deseori e atacat de diferite boli. Fiecare om care are grădina sa ar trebui să aibă și sămânță veritabilă.

    — Tot mai mulți aleg să consume produse ecologice. Ce ar trebui să întreprindă  Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), astfel încât pe rafturi să avem produse ecologice?

    — Situația s-a schimbat în raport cu cea de acum cinci ani. Oamenii au înțeles ce înseamnă hrană sănătoasă. În primul rând, MADRM ar trebui să interzică aratul și aruncarea masei organice. Aceasta trebuie tocată și lăsată pe sol. Pământul trebuie lucrat cu „talpa gâștei” (n.r.: utilaj pentru lucrarea solului) sau cu discurile, ca toată masa organică să rămână în sol. De asemenea, ar trebui interzise categoric îngrășămintele minerale. Acestea nu sunt bune nici pentru sănătate, nici pentru a menține fertilitatea naturală a solului. Solul gol nu se lasă niciodată. Am strâns grâul? Am semănat niște siderate, cum ar fi mazărea, care reușește să crească, să fie verde și să fie hrană pentru pământ. Sideratele le cosim pe loc și punem semănătură, nu mai adânc de cinci centimetri. Cosim, strângem roada și iarăși semănăm siderate: leguminoase, secară, muștar, ca să nu lăsăm pământul gol. Cu timpul, trebuie să formăm biocenoza, agro-landșafturile, ca să aibă unde se ascunde viețuitoarele. Trebuie să plantăm păduri. Totul are legătură.

    — Vă mulțumim!

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Deputați PAS, după ce PSRM a cerut demisia președintei Sandu: „Beţi ceai şi vă vaccinaţi. De anticipate nu scăpați”

    Socialiștii sunt îndemnați să bea ceai și să se vaccineze, după ce au cerut demisia președintei Maia Sandu și organizarea alegerilor prezidențiale anticipate. „După comunicatul PSRM de azi, nu poți decât să co…
    Deputați PAS, după ce PSRM a cerut demisia președintei Sandu: „Beţi ceai şi vă vaccinaţi. De anticipate nu scăpați”

    Infectarea lucrătorilor medicali cu COVID-19 a scăzut cu 75% în rândul lucrătorilor medicali, odată cu inițierea campaniei de vaccinare

    Infectarea lucrătorilor medicali din R. Moldova cu noul tip de coronavirus a scăzut cu 75% în rândul lucrătorilor medicali, odată cu inițierea campaniei de vaccinare, conform datelor Ministerului Sănătății, Mun…
    Infectarea lucrătorilor medicali cu COVID-19 a scăzut cu 75% în rândul lucrătorilor medicali, odată cu inițierea campaniei de vaccinare

    FOTO/ Un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit la Vadul lui Vodă

    Un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit duminică în apropierea aerodromului de la Vadul lui Vodă. Două echipaje de pompieri și o ambulanță au intervenit. În avionul de mici dimensiuni se aflau două persoane,…
    FOTO/ Un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit la Vadul lui Vodă

    PSRM cere demisia președintei Maia Sandu și organizarea alegerilor prezidențiale anticipate

    Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) cere demisia președintei Maia Sandu și organizarea alegerilor prezidențiale anticipate. Solicitarea PSRM se regăsește în declarația adoptată duminică în cadrul ședin…
    PSRM cere demisia președintei Maia Sandu și organizarea alegerilor prezidențiale anticipate

    Colaci de la Corjeuți, copți la Paris

    Colacul este un simbol al recunoștinței, oferit nanilor la botez, la nuntă sau împodobind toiagul colindătorilor. Gospodinele împletesc colaci în trei, șase sau douăsprezece vițe și se străduiesc să-i gătească…
    Colaci de la Corjeuți, copți la Paris