• „Ei nu vin de interes aici, ei vin pentru că în țara lor le-a ajuns cuțitul la os”. Ce (nu) știm despre refugiații din R. Moldova

    „Ei nu vin de interes aici, ei vin pentru că în țara lor le-a ajuns cuțitul la os”. Ce (nu) știm despre refugiații din R. Moldova
    vizualizări
    20 iunie 2020 | 14:35

    Mii de cetățeni ai R. Moldova au ales calea migrației, în căutarea unei vieți mai bune. De cealaltă parte, și în R. Moldova vin cetățeni străini – oameni care fug de conflicte armate sau persecuții în țările lor.

    Astfel, potrivit datelor oficiale, astăzi în R. Moldova se află 424 beneficiari de protecție internațională, 175 refugiați și 249 beneficiari de protecție umanitară. De Ziua Mondială a Refugiaților, marcată anual la 20 iunie, am discutat cu activista și experta de la Centrul de Drept al Avocaților Tatiana Chebac despre refugiații care vin în R. Moldova, despre ce greutăți întâlnesc ei aici și cum se integrează.

    Cine sunt refugiații care vin în Moldova? 

    – Refugiați sunt din mai multe țări – Siria, Turcia, Rusia, Ucraina, Irak, Afganistan, Yemen, Palestina. Cei mai mulți sunt din Siria, pentru că acolo este un conflict armat, Turcia – din cauza sistemului de acolo, din Irak tot avem de ceva timp, Rusia – pentru că acolo sunt persecutați martorii lui Iehova. 

    În ce măsură îi ajută R. Moldova pe cei care vin încoace? 

    – Ca atare, R. Moldova nu-i ajută mai mult decât își ajută propriii cetățeni. Nu putem spune că refugiații au un statut mai deosebit sau privilegiat. Da, ei sunt sub protecție internațională, dar statul nu prea le ajută financiar cu ceva. Ei, la fel ca moldovenii, muncesc, studiază, învață limba, plătesc impozite.Eu pot spune chiar că ei se află pe picior de egalitate cu cetățenii R. Moldova, care singuri trebuie să se descurce în anumite situații. Există unele ajutoare, dar ele sunt foarte mici și de foarte scurtă durată. Refugiații de aici lucrează, unii și-au deschis afaceri, au o viață simplă, identică cu a celor din R. Moldova, cu excepția faptului că ei au traume serioase în spate – fie că e vorba de conflicte armate sau de persecuții pe anumite criterii. 

    Cum se descurcă aici cu actele? 

    – Ca atare, solicitanții de azil la frontieră nu e neapărat să aibă documente, pentru că se presupune că persoana poate fugea de un conflict armat sau de persecuție și nu a reușit să-și ia toate actele. Adesea, ei vin fără documente. Aici, ei pot face rost de un act temporar al solicitantului de azil, până la decizia finală de a fi sau nu recunoscuți refugiați. După 8 ani de aflare legală în R. Moldova, refugiații pot aplica la cetățenie. Avem un anumit număr de refugiați care s-au naturalizat, devenind cetățeni ai R. Moldova. Centrul nostru de Drept preia persoana de când aceasta abia a solicitat azil și până obține cetățenia. 

    Cum sunt tratate cazurile în care sunt discriminați?

    – Noi avem o societate rasistă, care nu acceptă nimic străin, dar pot să spun că beneficiarii noștri sunt destul de optimiști, tare buni, poate chiar naivi, pe alocuri. Nu mulți se plâng, pentru că majoritatea sunt oameni cu o demnitate care nu le permite să facă asta. Chiar dacă  ei sunt refugiați și fug de undeva, ei sunt oameni cu o demnitate enormă. Altfel, copiii adesea se acomodează repede, merg la școală și se împrietenesc cu alți copii, iar așa se șterg granițele. Știu și printre maturi familii de refugiați care prietenesc cu familii de localnici. Cunosc familii care fac niște sarmale și mămăligă pur și simplu minunate. Ei încearcă să se integreze și să arate că pot aduce un aport la dezvoltarea societății. Noi monitorizăm dacă sunt cazuri de discurs de ură sau crime de ură. Am semnalat unele unele cazuri care se referă mai degrabă la nivel de atitudine, dar nu au fost incidente majore. Când oamenii se cunosc în comunitate, între vecini, toate fricile dispar.

    Cum se întâmplă că acești refugiați ajung în R. Moldova, când ar putea alege țări mai dezvoltate, de exemplu?

    – Cu Siria știu că în multe cazuri cineva din familie a studiat aici medicina și când a început conflictul, neștiind altă țară și limbă, au venit aici. Unii erau căsătoriți cu moldovence și s-au întors aici. Sunt oameni care și se gândesc la alt traseu, dar așa se întâmplă că rămân blocați aici și deja își refac viața pe loc. Nu putem spune că Moldova este atractivă pentru solicitanții de azil sau refugiați, pentru că ei supraviețuiesc cum pot, fără niciun fel de ajutor financiar. Solicitanții de azil uneori nici doi lei de troleibuz nu au. Venind aici, ei sunt puși în fața unei necunoașteri totale, neavând bani, neavând nimic. Bine, unele organizații care mai încearcă să ajute cu produse, acum sunt livrate niște prânzuri din cantinele sociale la Centrul pentru solicitanții de azil. Dar altfel, statul nu-i ajută. Eu cred că solicitanții de azil care aleg să rămână în Moldova chiar sunt oameni gata să treacă prin orice probleme, de rând cu ceilalți cetățeni și să-și câștige existența cum pot, numai să rămână aici, unde sunt în siguranță. Aceste persoane sunt atât de patriote și apreciază atât de tare țara asta, încât nu știu dacă ne putem lăuda cu o atitudine similară din partea unor localnici. 

    Ce nu știm despre refugiații care vin în Moldova? 

    – Mă gândesc adesea cum la noi aproape ⅓ din populație sunt migranți și noi ne-am dori ca ei toți să fie tratați cu respect. De ce nu am face la fel cu cei care vin aici? Lor le este foarte greu. Centrul nostru se ocupă de refugiați, beneficiari de protecție umanitară și solicitanții de azil. Noi îi știm pe toți la față, le știm problemele, știm cine și unde lucrează, câți copii au, cum îi hrănesc. Noi cunoaștem toate aceste aspecte. Și aici pot spune că ei sunt niște oameni oameni formidabili, unii au deschis afaceri și au angajat moldoveni sau alți refugiați, sunt oameni care la fel de bine își fac contribuția la buget, care învață limba română, care fac studii la arhitectură sau medicină. Știu o familie din Irak – o lume atât de diferită de noi și observ cum ei văd așa de multe lucruri comune: mâncare, cuvinte, alte aspecte. E foarte interesant cum refugiații încearcă să găsească acele insulițe de interese comune cu moldovenii și să se agațe de ele, ca să se poată integra mai ușor. Ei sunt dornici să prietenească cu localnicii, să colaboreze, să se ajute reciproc. Eu consider că refugiații care au ales să trăiască aici sunt pur și simplu niște eroi – ei trec prin toate chinurile prin care trec și moldovenii, pentru a supraviețui în țara asta, cu remarca că ei iau totul de la capăt, cu tot cu copii. Tu nu vii de interes aici, Moldova nu e acea țară, tu vii aici pentru te-a ajuns la os să te afli în țara ta și ai probleme grave de siguranță și libertate.

    Vă mulțumim!

    Citiți și: VIDEO/ Refugiați în Moldova: „Cunoscând limba română, arăt respectul față de țara în care locuiesc”

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Un deținut a estorcat de la o femeie din Chișinău bani, promițându-i că se va căsători cu ea

    O femeie din Chișinău a căzut prada unui deținut al Penitenciarului nr. 12, din or. Bender. Inculpatul, în vârstă de 26 de ani, i-a promis că se va căsători cu ea, iar mai apoi, a estorcat de la victimă bani în…
    Un deținut a estorcat de la o femeie din Chișinău bani, promițându-i că se va căsători cu ea

    O moașă de la Spitalul Raional Ialoveni, răpusă de COVID-19

    Se înregistrează un nou deces printre cadrele medicale din R. Moldova. Este vorba de Elena Suvac care a activat în calitate de moașă în IMSP SR Ialoveni. Lucrătoarea medicală a pierdut lupta cu virisul la vârst…
    O moașă de la Spitalul Raional Ialoveni, răpusă de COVID-19

    Zi de doliu național în Ucraina! Bilanțul victimelor accidentului aviatic din regiunea Harkov: 25 de oameni au decedat

    Autoritățile ucrainene oferă un nou bilanț al accidentului aviatic care s-a produs vineri seara, la Harkov. Cele mai recente date arată că 25 de oameni dintre cei 27 aflați la bordul avionului militar AN-26 au…
    Zi de doliu național în Ucraina! Bilanțul victimelor accidentului aviatic din regiunea Harkov: 25 de oameni au decedat

    O deputată PRO-Moldova, infectată cu COVID-19: Virusul este mult prea aproape

    Vineri, 25 septembrie, deputata PRO-Moldova, Ruxanda Glavan, a fost testată pozitiv cu coronavirus. Deputata se tratează la domiciliu. Sâmbătă, 26 septembrie, Ruxanda Glavan a anunțat pe pagina sa de Facebook,…
    O deputată PRO-Moldova, infectată cu COVID-19: Virusul este mult prea aproape

    La invitația Zinaidei Greceanîi, Președinta Uniunii Interparlamentare vizitează, în premieră, R. Moldova

    Pentru prima dată, R. Moldova va fi vizitată, în perioada 26 septembrie – 2 octombrie, de PreședintaUniunii Interparlamentare (UIP) – organizație globală a Parlamentelor naționale, care întrunește 179 de Parlam…
    La invitația Zinaidei Greceanîi, Președinta Uniunii Interparlamentare vizitează, în premieră, R. Moldova

    Oficial OMS: Se estimează că vom ajunge la două milioane de morţi dacă nu facem totul contra pandemiei

    Două milioane de morţi din cauza Covid-19, adică dublul celor decedaţi până în prezent de noul coronavirus, este o cifră „foarte probabilă” dacă nu se face totul pentru a combate pandemia, a afirmat vineri un î…
    Oficial OMS: Se estimează că vom ajunge la două milioane de morţi dacă nu facem totul contra pandemiei