Un an de când Adrian Glijin a fost răpit și închis la Tiraspol. „N-am avut permisiune să-l văd, n-am avut permisiune să vorbesc cu el”
La un an de când a fost răpit în toiul zilei de către persoane necunoscute, cetățeanul R. Moldova, Adrian Glijin, se află în continuare întemnițat la Tiraspol. Până în prezent, pretinsele autorități transnistrene refuză să ofere informații despre dosarul deținutului, motivând că informația este cu „grif secret”. Tiraspolul respinge toate solicitările familiei de a comunica și de a avea întrevederi cu el, iar intervențiile autorităților de la Chișinău s-au limitat la „multiple demersuri și apeluri către Tiraspol pentru a-l elibera”, ignorate de către cei care l-au privat de libertate pe Adrian Glijin.
Pe 7 și 8 octombrie 2020, patru persoane au fost răpite de către structurile de forță din regiunea transnistreană: Andrei Amarfii, angajat al Inspectoratului de Poliție Florești, Andrei Puris, angajat al Agenției Servicii Publice, Adrian Glijin, șomer, și Stanislav Mînzărari. Ultimii doi nu au fost eliberați nici până astăzi. Dacă despre Glijin se știe că este deținut într-un penitenciar din Tiraspol, despre cetățeanul Stanislav Mînzărari, răpit în aceeași zi, nu se cunosc detalii.
Mama lui Adrian Glijin: „Până acum nu am niciun document oficial că el este arestat”
La 7 octombrie 2020, în jurul amiezii, Adrian Glijin a fost răpit de cinci persoane necunoscute, purtând măști, de pe un câmp din apropierea localității Cuzmin, raionul Camenca. Adrian Glijin are 41 de ani, este căsătorit și are 3 copii, unul dintre care este elev în clasa a VII-a.
„Pe 7 octombrie se împlinește anul de când nu mi-am văzut și nu mi-am auzit feciorul. În perioada aceasta el se află închis la Tiraspol, în penitenciarul nr. 3. În această perioadă, timp de un an, în toată săptămâna ne ducem și îi ducem hrană, haine. N-am avut permisiune să-l văd, n-am avut permisiune să vorbesc cu el. Oficial, până acum nu am niciun document că el este arestat. De aceea, la ziua actuală, pot să mai spun încă o dată că el a fost răpit”, susține Vera Glijin, mama bărbatului reținut și întemnițat la Tiraspol.
Percheziții la domiciliul lui Glijin și al mamei sale
În intervalul orelor 4-7 dimineața, alte câteva persoane necunoscute, îmbrăcate în civil, au intrat în domiciliul lui Glijin din localitatea Cuzmin, raionul Camenca. Aceștia au făcut percheziții în prezența copiilor și a soției lui Adrian Glijin și au luat bunuri din casă, susține mama acestuia: „El era pe malul Nistrului, cu vitele, la păscut. Mai era cu un vecin. Numai ce luase masa și strângeau tacâmurile. Și în acel moment, s-a apropiat un microbuz fără numere, fără nicio inscripție. Din microbuz au coborât patru persoane în măști, cu camuflaj, fără inscripție și i-au sucit mâinile, l-au urcat în mașină. Atât. […] Și după aceea, noaptea, de la ora patru până la ora șapte dimineața au făcut percheziții în casă la fecior, în Cuzmin. I s-au luat toate bunurile care se putea: telefoane, calculatoare. Aparțineau lor sau nu aparțineau, erau ale lor sau nu, dar totul au luat, deoarece mai erau niște rude în ospeție la dânșii și, la acel moment, erau doi copii minori”.
„Au deteriorat mobila, au luat toate calculatoarele”
În după-amiaza aceleiași zile, mascații au efectuat percheziții și la domiciliul mamei lui Adrian Glijin și au luat bunuri, chiar dacă acestea îi aparțineau exclusiv ei.
Vera Glijin (V.G.): La mine percheziția a fost de la 14.45, după ore. Am fost sunată, preîntâmpinată că ei sunt, mă așteaptă acasă până în jurul orei 19 și ceva. Au deteriorat mobila, mi-au luat toate calculatoarele, cel de masă. Notebook-ul avea trei luni, nou-nouț, cumpărat dintr-un proiect pentru a lucra cu copiii, a fost deteriorat. Deci, practic, pe notebook amprentele feciorului nu erau, că ele nu puteau să fie acolo. Eu i-am preîntâmpinat că îmi aparține numai mie și nu pot să-l ia, dar ei au niște legi, mai precis niște nelegiuiri și socot că ei sunt drepți. În toată săptămâna eu scriam scrisori la NGB, la comitetul de anchetare. Și lui Krasnoselski i-am scris. Am primit și de la dânsul răspuns. Și în sfârșit, vreo două luni în urmă, mi s-au întors (lucrurile, n.r.).
ZdG: Înainte să vă ia aceste lucruri, v-au prezentat vreun document sau în baza la ce vă percheziționează?
V.G.: Da, în formă cam așa, citește de departe: „noi am venit ca să facem percheziții în legătură cu aceea că feciorul l-am arestat”. Eu le-am spus că feciorul are casa sa. Eu trăiesc singură, dar având în vedere că este cu domiciliul la mine, și-au permis să facă percheziția. Deci, document oficial că mi-au luat lucrurile, nu mi s-a dat. Eu foarte mult am scris, privitor la asta, la tot ce s-a luat, că ei trebuiau să-mi dea o copie, nu am primit și niciun răspuns.
Reținut pe motiv de „trădare de patrie”
În timpul perchezițiilor la domiciliul deținutului, unul dintre cei implicați a menționat că Adrian Glijin este acuzat de „trădare de patrie”. Aceasta e singura informație pe care o cunoaște familia sa despre motivul reținerii. Mama lui Glijin spune că fiul ei are un avocat oferit de așa-numitele autorități transnistrene, însă nici el nu poate dezvălui mai multe detalii, pentru că dosarul ar fi „confidențial”.
V.G.: Acum, ultimul cuvânt pe care eu îl știu de la avocatul din Transnistria e că dosarul se află la Curtea Supremă.
ZdG: Adrian are un avocat?
V.G.: Da, numit de autoritățile transnistrene și, desigur, este plătit și de noi. Credeți-mă, ca mamă… Nu știu de ce feciorul meu, în ultimele patru luni, se află în secția chirurgicală a penitenciarului. Avocatul mi-a spus. La mai multe întrebări nu poate să-mi răspundă nimic, deoarece nimic nu se spune. Nu se vorbește mult. El toată vremea îmi spune că dosarul este „confidențial”, este secret, se ocupă NGB-ul și e cu grif secret și nu poate să-mi spună nici el.
ZdG: Ce i se impută fiului dvs.? Din ce motiv a fost răpit?
V.G.: Trădare de țară, în folosul Moldovei…
ZdG: A fost vreo sentință până acum?
V.G.: Nu a fost nimic absolut. Au fost cercetări numai…
ZdG: De ce durează atât de mult, vi s-a spus?
V.G.: La întrebarea mea, adresată avocatului, a răspuns că durata care poate să-l țină închis e un an și opt luni, dar, după câte știu eu din alte surse, sunt persoane care stau ani de zile sub cercetări și nu ajung la final.
Vera Glijin susține că a apelat la autoritățile de la Chișinău: la președintele R. Moldova, la Procuratura Generală, la misiunile diplomatice, la Biroul politici de reintegrare, precum și la Procuratura Generală a Federației Ruse. Spune că nimeni însă nu a ajutat-o să-și vadă fiul.
V.G.: În primele luni am fost de atâtea ori audiată, încât parcă aveam încredere că și Procuratura, și poliția, și mass-media, televiziunea, credeam că o se miște din loc cazul acesta, deoarece dacă au fost, în ziua aceea, patru răpiți și doi eliberați, probabil trebuia cumva de intervenit ca să fie eliberat și feciorul meu. […] La ora actuală, după cum v-am spus, nu l-am văzut, nu l-am auzit și nimeni nu m-a ajutat ca să-l văd.
ZdG: La ce autorități din Moldova ați apelat cu un demers și ce răspunsuri ați primit?
V.G.: Am scris acolo unde mi s-a propus, unde m-am gândit. Am apelat la Biroul de reintegrare, la Procuratura Generală, la Cancelaria de Stat…
ZdG: Ce acțiuni au întreprins ca să vă ajute?
V.G.: Știți, toate răspunsurile au fost într-un fel că… Procuratura mi-a spus că a deschis dosar. Deci, procuratura a deschis dosar și poliția a deschis dosar. Care este rezultatul dosarului acesta, că a fost deschis, eu nu văd niciun rezultat pozitiv. […] De la reintegrare am primit un răspuns […] cazul acesta este la ei pe prim-plan, dar iarăși nu văd rezultat, de exemplu, să mă ajute să-l văd.
ZdG: Ați spus că ați apelat și la Procuratura din Rusia?
V.G.: Da.
ZdG: V-au dat un răspuns?
V.G.: Da, au spus că acest caz va fi cercetat de Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei și de un reprezentant din Transnistria.
Biroul politici de reintegrare: Toate solicitările Chișinăului nu au găsit nicio reacție cuvenită din partea Tiraspolului
Contactați de ZdG, reprezentanții Biroului politici de reintegrare susțin că s-au autosesizat pe marginea cazului de răpire și de detenție ilegală a cetățeanului Adrian Glijin la data de 9 octombrie 2020, la două zile după răpirea acestuia, însă toate demersurile au fost ignorate de autoproclamatele autorități din stânga Nistrului:
„Toate solicitările Chișinăului de a obține acces la deținut, în special accesul mamei cetățeanului Glijin, au fost respinse, iar în privința accesului funcționarilor publici de pe malul drept este cunoscută poziția categorică a Tiraspolului în acest sens. Au fost perfectate și remise multiple demersuri prin care Chișinăul a solicitat Tiraspolului invocarea motivelor de răpire și de reținere ilegală a cetățeanului. […] Spre regret, toate solicitările Chișinăului nu au găsit nicio reacție cuvenită din partea Tiraspolului”, se spune în răspunsul Biroului politici de reintegrare, la solicitarea ZdG.
Reprezentanții Biroului susțin că monitorizează subiectul răpirii cetățenilor Republicii Moldova și detenției lor ilegale în regiune, dar nu pot întreprinde acțiuni, invocând că unul dintre motive ar fi „refuzul autorităților de la Tiraspol de a include pe agendă problema răpirii și detenției ilegale a cetățenilor Republicii Moldova.”
Avocatul Poporului informează că a asigurat transmiterea medicamentelor de care are nevoie Adrian Glijin
Pe 28 iunie curent, la solicitarea familiei, Avocatul Poporului a intervenit în cazul lui Adrian Glijin. Împuternicitul pentru drepturile omului din stânga Nistrului, Veaceslav Cosinschi, a asigurat transmiterea către Adrian Glijin a medicamentelor de care are nevoie.
Potrivit unui comunicat publicat de Avocatul Poporului, Veaceslav Cosinschi va da indicații subalternilor săi să viziteze închisoarea nr.3 din Tiraspol pentru a stabili condițiile de detenție și starea de sănătate ale lui Adrian Glijin.
„Noi monitorizăm cazul. Am avut o intervenție anterior către Cosinschi ca să îi facilităm întâlnirea lui cu rudele, să-i transmită un colet cu medicamentele necesare. Atunci noi am făcut public această intervenție a noastră, dat fiind că noi am coordonat momentul dat cu rudele […] nu vă putem spune detalii suplimentare până nu avem acordul rudelor sau personal al lui Glijin și date despre situația în care se află el acum sau dacă noi am avut ceva intervenții”, ne-a comunicat Natalia Vișin, șefa Direcției promovarea drepturilor omului și comunicare a Ombudsmanului.
Misiunea OSCE în R. Moldova „continuă să evalueze situația”
Într-un răspuns pentru ZdG, Misiunea OSCE în R. Moldova, care are rol de mediator în procesul de reglementare transnistreană, transmite că „Misiunea își menține angajamentul față de mandatul său, inclusiv de a promova respectarea eficientă a drepturilor omului. În acest sens, Misiunea reamintește părților necesitatea de a respecta standardele existente în domeniul drepturilor omului, inclusiv în ceea ce privește tratamentul persoanelor aflate în detenție. Misiunea sprijină părțile din procesul de reglementare, astfel încât acestea să se angajeze într-un dialog pe probleme de interes în vederea promovării respectării mai bune a drepturilor omului în raport cu locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru. Misiunea continuă să evalueze situația, dar nu face declarații publice cu privire la cazuri individuale”.
Promo-LEX: „Putem numi aceste dosare ca fiind politice”
Pavel Cazacu, expert în drepturile omului la Asociația Promo-LEX, monitorizează cazul lui Adrian Glijin. Acesta ne-a explicat că fenomenul răpirilor există de mult timp în ambele părți ale Nistrului: „Când vorbim de răpiri în cauzele transnistrene, trebuie sa facem diferența între: răpirile produse în stânga Nistrului (teritoriu necontrolat de autoritățile constituționale) și răpiri produse în dreapta Nistrului (teritoriu controlat de autorități constituționale). Răpirile lui Kuzimiciov, Ghervaziuc s-au produs în dreapta Nistrului, ceea ce este și mai grav, pentru că este dovedită și implicarea autorităților de la Chișinău. Iar răpirile produse la 7-8 octombrie 2020 s-au produs în stânga Nistrului. Totuși, acest lucru nu reduce din obligația pozitivă a autorităților de la Chișinău de a depune maxim efort pentru a-i elibera.”
Expertul afirmă că între cele patru persoane răpite pe 7-8 octombrie 2020 ar exista o legătură și că răpirea acestora ar reprezenta o răzbunare a pretinselor autorități transnistrene pentru dosarul lui Andrei Samonii, milițian din regiunea transnistreană, condamnat pentru răpirea unui cuplu din satul Sănătăuca. „Am observat că aceste răpiri sunt legate cu un alt dosar, care există aici, în dreapta Nistrului. Este vorba despre dosarul în care un fost polițist din stânga Nistrului a fost condamnat aici, în partea dreaptă a Nistrului, pentru fapte de tortură, de răpire. A fost condamnat la 15 ani de detenție. […] Pavel Voicu, fostul Ministru de Interne al Republicii Moldova, într-o conferință de presă din decembrie 2020, a recunoscut acest lucru”, afirmă avocatul Promo-LEX.
Ex-ministrul Afacerilor Interne, Pavel Voicu, a confirmat, într-o declarație de presă din decembrie 2020, că există o legătură dintre dosarul lui Andrei Samonii și cel al răpirilor din 7-8 octombrie:
„Reținerea lui Amarfi este o consecință a faptului că noi am reținut, în luna ianuarie a acestui an, o persoană, care a răpit, în anul 2015, un cuplu din satul Sănătăuca. […] Au fost reținuți Amarfii și alte trei persoane, întrucât au colaborat cu instituțiile ministerului de interne sau cu alte servicii din cadrul organelor de forță”, a declarat atunci Pavel Voicu.
Cazul lui Adrian Glijin merge spre CtEDO
Pavel Cazacu a confirmat, pentru ZdG, că a expediat o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO): „Ținând cont de acest context, am expediat o plângere la CtEDO și am invocat încălcarea articolelor 3, 5, 8, 13 și 18 pentru că, într-o perioadă de câteva luni, rudele, mama și soția, nu cunoșteau absolut nimic. Până atunci au fost tot felul de cereri și demersuri, fără răspunsuri din stânga Nistrului. Deci, câteva luni, nimeni nu știa unde se află el”, a precizat avocatul.
Toate eforturile sunt făcute pentru a permite accesul unui medic independent pentru a-l examina, pentru a avea o întrevedere în spațiu de confidențialitate cu rudele și a asigura comunicarea cu Adrian Glijin, afirmă Pavel Cazacu.
Într-un răspuns la plângerea formulată de Veran Glijin, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a informat-o, la 3 august curent, că pe cazul răpirii fiului ei a fost pornită urmărirea penală „conform semnelor componente ale infracțiunilor prevăzute de art. 164 (Răpirea a două sau mai multe persoane, n.r.) și art. 351 (Uzurparea de calități oficiale, n.r.), Cod Penal al R. Moldova”. În răspunsul PCCOCS se mai spune că circumstanțele răpirii lui Andrei Glijin „formează obiectul unei ample examinări procesual-penale, care va dura în timp”.
