• VIDEO/Stații de epurare distruse sau inexistente. De ce apele uzate ajung din sistemele de canalizare direct în râuri?

    VIDEO/Stații de epurare distruse sau inexistente. De ce apele uzate ajung din sistemele de canalizare direct în râuri?
    vizualizări
    05 septembrie 2020 | 10:27

    În orașul Strășeni nu există o stație de epurare a apelor uzate.
    Acestea sunt pompate și deversate direct în râul Bâc. Aceasta nu este doar problema orașului Strășeni, ci și altor localități din R. Moldova. Din informațiile Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM), în peste 1600 de localități din R. Moldova funcționează 262 de stații de epurare. Practic fiecare a doua (172 dintre acestea
    ) epurează insuficient apele uzate, majoritatea stațiilor fiind distruse sau uzate.



    Experții de mediu bat alarma și spun că situația râurilor mici din R. Moldova este jalnică, deoarece majoritatea au fost transformate în canale de deșeuri.

    Locuitorii Strășeniului spun că de mai multe ori li s-a promis că se va construi canalizarea, însă și astăzi există problema funcționalității acesteia. Mai mult, și ei, și ecologiștii spun că lipsa canalizării afectează sănătatea oamenilor. Apa neepurată este deversată în râuri, apoi reziduurile pătrund în sol și în apă, iar ulterior oamenii consumă fructe și legume care se cultivă în sol și beau apă neconformă.

    Oamenii cred că și bolile dar și microbii din aer apar și din cauza apelor neepurate. Din spusele lor, localitățile din R. Moldova au nevoie de stații de epurare, așa cum se practică în Europa și în întreaga lume.

    „Noi nu mai putem continua în halul acesta”

    Valentina Casian, primara orașului Strășeni.

    „Noi nu mai putem continua în halul acesta. În primul rând este problema de mediu. Cei care trăiesc în regiunea la intrarea în oraș, este insuportabil. Peste noapte, dimineața, este un miros insuportabil, dar și se poluează”, a spus Valentina Casian, primara orașului Strășeni.

    Construcția unei stații de epurare la Strășeni costă în jur de 2,6 mln euro. Din spusele ei, această sumă constituie bugetul localității pentru aproximativ un an. Totuși, cu susținerea Uniunii Europene, mai cu seamă a partenerilor cehi, până în anul 2024, localitatea își propune să construiască o stație de epurare.

    „Nu putem astăzi să vorbim despre aprovizionare cu apă 100% și neaprovizionarea sau neconstrucția sistemului centralizat de canalizare, pentru că aceste ape, ele trebuie să fie epurate și respectiv să fie revărsate în râu. Acesta este proiectul municipiului Strășeni, să fie revărsate deja în stare epurată. Spre regret, noi nu avem această capacitate financiară. Sunt niște competențe fără acoperire financiară. Și identificăm donatori, potențiali investitori care pot să ne asigure, sau să ne asiste în implementarea acestui obiectiv foarte important pentru întreaga comunitate”, a mai menționat primara.

    Serafima Tronza, Direcția politici de management integrat al resurselor de apă a MADRM

    Serafima Tronza, consultantă superioară în cadrul Direcției politici de management integrat al resurselor de apă a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a precizat că administrațiile publice locale (APL) sunt responsabile de selectarea companiilor pentru construcția stațiilor de epurare, elaborarea proiectului tehnic al acestrora, dar și darea în exploatare.

    „Statul nu investește în stațiile de epurare”

    Ea a mai explicat că APL-urile au o susținere foarte mare din partea Fondului Ecologic Național și a Fondului Național de Dezvoltare regională. Totuși Valentina Casian a a spus că de cele mai multe ori, mijloacele din aceste fonduri sunt repartizate APL-urilor pe criterii politice.

    „Din 2014 am avut asistența experților internaționali la elaborarea acestei strategii, care să corespundă la dreptul omului la apă sigură, sisteme sigure de apă și canalizare. Acuma este modificată în contextul obiectivelor de dezvoltare durabilă 2030, am pus acțiuni suplimentare și sperăm că printr-un plan și susținerea donatorilor vom putea să construim, să modificăm”, a explicat Serafima Tronza din cadrul MADRM.

    Ecologistul Alecu Reniță remarcă faptul că din punct de vedere strategic și teoretic, lucrurile sunt bine așezate. El zice că partea proastă este că sistemele de purificare a apelor și construcția și întreținerea sunt scumpe, însă statul nu investește în stațiile de epurare.

    Alecu Reniță, ecologist

    Din spusele lui, este important ca și proprietarii caselor individuale, în cazul în care nu au acces la canalizare, să aibă responsabilitatea să-și instaleze stații de epurare în propriile gospodării.

    „Am văzut zeci de case din astea mari unde atunci când îi întrebi unde ți-i stația de epurare, ei, undeva are o fântână din astea de evacuare și e o chestie foarte primitivă. Ceea ce am văzut în America și în Europa e că aceste case care sunt într-un fel mai izolate și nu intră într-un sistem urban, ele au propria lor stație de epurare”, a precizat Alecu Reniță.

    IPM precizează în anuarul pentru anul 2019 că un pas important întru diminuarea poluării resurselor acvatice, ar fi și ca agenții economici să-și construiască stații de epurare locală.

    Potrivit instituției, o problemă importantă care există în procesul de epurare a apelor uzate și influențează semnificativ asupra mediului ambiant este lipsa instalațiilor moderne de epurare a apelor reziduale. Majoritatea stațiilor de epurare a apelor uzate din localitățile R. Moldova sunt construite prin anii 90 sec. XX. Acestea, însă, sunt distruse și au un grad sporit de uzură a construcțiilor.

    Potrivit portalului www.serviciicomunale.md, dezvoltat de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT și finanțat de UK aid cu suportul Guvernului Marii Britanii, în localitățile din R. Moldova fie nu există stații de epurare, exemplu fiind cazul orașului Strășeni, fie acestea nu funcționează, sau au un termen depășit de exploatare. Spre exemplu, stațiile de epurare din orașele Fălești și Leova au un termen de exploatare de 30 de ani, cea din Soroca are un termen de exploatare de 40 de ani, iar cea din Hâncești are un termen de exploatare de peste 50 de ani.


    Materialul a fost elaborat în cadrul Proiectului servicii eficiente la nivel local implementat de Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”, cu finanțare din partea UK aid cu suportul Guvernului Marii Britanii. Responsabilitatea pentru conținutul materialului aparține autorului, și nu reflectă neapărat poziția Guvernului Britanic.”

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Belarus: Noi proteste împotriva lui Lukașenco

    Zeci de mii de manifestanţi s-au adunat duminică, 20 septembrie, la Minsk, în pofida presiunilor poliţiei, pentru un nou marş de protest împotriva realegerii preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, informează Agerpr…
    Belarus: Noi proteste împotriva lui Lukașenco

    VIDEO/ COVID-19 și 5G: demontăm teoriile conspirației

    Odată cu declanșarea pandemiei de noul coronavirus, în mediul online din întreaga lume au apărut diverse teorii ale conspirației, unele dintre ele leagă răspândirea COVID-19 de tehnologia 5G. Informațiile despr…
    VIDEO/ COVID-19 și 5G: demontăm teoriile conspirației

    Alte 260 de cazuri noi de COVID-19, înregistrate în ultimele 24 ore. Două persoane au fost răpuse de coronavirus

    Alte 260 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în R. Moldova. Din numărul total de cazuri, 1 caz este de import (Germania-1). Au fost efectuate 1142 de teste, dintre care primar – 979 şi…
    Alte 260 de cazuri noi de COVID-19, înregistrate în ultimele 24 ore. Două persoane au fost răpuse de coronavirus

    Covid-19 în România: 1 231 de cazuri noi și 33 de decese, în ultimele 24 de ore

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1 231 de cazuri noi de Covid-19, din 13.391 de teste efectuate. Alte 33 de persoane au murit din cauza infecției cu coronavirus. La terapie intensivă sunt internați 47…
    Covid-19 în România: 1 231 de cazuri noi și 33 de decese, în ultimele 24 de ore

    Drumul spre casă. Cetățenii din diferite țări, blocați în străinătate, luptă pentru a reveni în patria lor

    Pandemia de coronavirus a lăsat fără locuri de muncă o armată întreagă de muncitori migranți. Mulți dintre ei încă mai încearcă, fără succes, să revină acasă. Cum se întâmplă exact acest lucru? Aflăm din relată…
    Drumul spre casă. Cetățenii din diferite țări, blocați în străinătate, luptă pentru a reveni în patria lor

    Covid-19: Numărul de noi infectări din Rusia depăşeşte 6 000 pentru a doua zi consecutiv

    Sâmbătă, 19 septembrie, Rusia a raportat 6 148 de noi cazuri de infectări cu coronavirus. Aceasta fiind pentru a doua zi consecutiv când numărul de infectări zilnice a depăşit valoarea de 6 000, transmite Agerp…
    Covid-19: Numărul de noi infectări din Rusia depăşeşte 6 000 pentru a doua zi consecutiv