Ce spune președintele Parlamentului despre apelul lansat de Academia de Științe de a schimba articolul din Constituție care se referă la denumirea limbii de stat
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că pentru a implementa inițiativa Academiei de Științe a Moldovei privind modificarea articolului 13 din Constituția R. Moldova, astfel încât actuala sintagmă, care spune că limba de stat este „moldoveneasca”, să fie înlocuită cu sintagma „limba română”, „sunt necesare voturi”.
Șeful Legislativului spune că îi este greu să-și imagineze că deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) și cei din Partidul Politic „ȘOR” ar vota pentru modificarea articolului din Constituție, deși „ar fi o surpriză plăcută să facă acest lucru”.
„Este frumoasă inițiativa. Acum de la inițiativă la implementarea în practică este ceva. Sigur, pentru noi, limba pe care o vorbim este română, dar este articolul ăsta în Constituție, însă până acolo mai trebuie să avem și voturi. Părerea mea este că n-ar fi corect din partea noastră, a majorității parlamentare, pur și simplu să bifăm că am încercat, iar într-un final să nu reușim. Înțelegeți cu toții, mai este nevoie de ceva voturi pentru a putea face lucrul ăsta. Pentru a avea aceste voturi, este nevoie de muncă.
La modul practic e greu să-mi imaginez ca din acele două fracțiuni, cineva ar vrea să facă lucrul ăsta, deși ar fi o surpriză plăcută să facă acest lucru. Timpul va arăta cât de mult s-au transformat între timp. Haideți să o spunem așa cum este, ei înțeleg foarte bine, dincolo de diferențele ideologice își dau bine seama, mă refer la cei din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, și la cealaltă fracțiune, că vorbim limba română, că este un popor român și o istorie comună. O bună parte din ei sunt foarte pragmatici, au cetățenie română și ei, și copiii lor. Ei beneficiază de tot ce-i oferă statul român”, a spus Grosu.
Pe 31 august, în R. Moldova, dar și în România este sărbătorită Ziua Limbii Române.
În acest an, se împlinesc 32 de ani de când pe teritoriul fostei RSSM, Sovietul Suprem al fostei republici sovietice a votat instituirea limbii române ca limbă de stat și revenirea la grafia latină.
Este considerată una dintre cele mai importante realizări ale Mișcării de Eliberare Națională din anii ’80. A fost precedată de o Mare Adunare Națională, convocată la 27 august 1989, la care ar fi participat circa 750 de mii de oameni. Practic, fiecare al 6-lea cetățean al fostei republici sovietice a participat la Adunarea care a decretat limba română drept limbă de stat în RSSM, și trecerea la grafia latină.
La mijlocul lunii august, curent, Academia de Științe a Moldovei a solicitat primelor trei persoane în stat – președinte, președinte al parlamentului și premier, să inițieze procedura de modificare a articolului 13 din Constituția R. Moldova, astfel încât actuala sintagmă, care spune că limba de stat este „moldoveneasca”, să fie înlocuită cu sintagma „limba română”.
Pe 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională (CC) a pronunţat hotărârea privind interpretarea articolului 13 alin. (1) din Constituţie în coraport cu Preambul Constituţiei şi Declaraţia de Independenţă a R. Moldova. Atunci, Curtea a reţinut că „Declaraţia de Independenţă, fiind parte integrantă a Preambulului Constituţiei, are valoare de text constituţional şi face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate”. Astfel, Curtea a decis că denumirea limbii de stat indicată în Declarația de Independență – limba română, prevalează asupra denumirii de „limba moldovenească”, indicată în articolul 13 din Constituție.
Și în 2013, atunci când Curtea Constituțională examina acest subiect, Academia de Ştiinţe a Moldovei a susținut că limba de stat (oficială) a R. Moldova este limba română, iar sintagma „limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine” din articolul 13 alin. (1) din Constituţie poate fi echivalată semantic cu limba română.
