• VIDEO/ „De doi ani lupt cu o schemă de furt de la ÎS „Calea Ferată a Moldovei”. Mărturiile unui fost angajat

    VIDEO/ „De doi ani lupt cu o schemă de furt de la ÎS „Calea Ferată a Moldovei”. Mărturiile unui fost angajat
    vizualizări
    22 iunie 2020 | 09:35

    Un fost angajat al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” susține că în cadrul întreprinderii au loc delapidări de bani în proporții mari din cauza „activității frauduloase a casierilor de bilete” de la trenurile suburbane. Potrivit acestuia, doar pe segmentul de cale ferată din regiunea nordică, anual, sunt fraudate peste două milioane de lei. 

    Acesta relatează că după ce, în repetate rânduri, a informat conducerea întreprinderii despre schemele de sustragere de bani care au loc în cadrul întreprinderii, au urmat amenințări, după care, în baza unei anchete de serviciu deschise pe numele său, a fost eliberat din funcție. 

    Ulterior, numeroasele petiții adresate instituțiilor de stat și organelor de drept în care a relatat despre neregulile depistate, au fost direcționate către Inspectoratul de Poliție Fălești, care însă a încetat examinarea petițiilor. 

    Bărbatul susține că instituțiile statului „au ocolit delicat problema”, iar de doi ani, spune că parcă „strigă în deșert și nimeni nu îl aude”.

    Din martie 2018, timp de un an, Bujor Popușoi a activat în calitate de inspector superior al Serviciului de Securitate Internă (SI) al ÎS Calea Ferată din Moldova (CFM), fiind responsabil de segmentul de cale ferată din partea de Nord. Bărbatul spune că, în calitate de inspector superior al serviciului SI, era responsabil de monitorizarea activității casierilor de bilete, a revizorilor, a brigăzilor de locomotivă, de primirea, păstrarea, depozitarea și eliberarea motorinei, de respectarea programului de muncă al angajaților, analiza contractelor de dare în locațiune a diferitor spații, dar și de neadmiterea cazurilor de furt şi de prevenirea acestora. 

    „Informat despre o schemă de furt de la CFM”

    Astfel, spune el, încă din primele luni de activitate, întrucât circula periodic cu trenul, a început a avea bănuieli despre o schemă de furt rezultată din „activitatea frauduloasă a casierilor de bilete din tren”.

    „Vedeam mulțimea de oameni care cobora din tren și am început să-mi pun întrebări despre cât constituie venitul de astăzi. Astfel, comparând numărul de oameni coborâți cu sumele de bani care se depuneau de către casierii de bilete în casă, am înțeles că ceva nu e precum ar trebui să fie. Ca om nou în sistem, am început a pune întrebări diferitor persoane cu funcție de răspundere. În scurt timp, angajații întreprinderii m-au informat despre o schemă de furt de la ÎS CFM. Fiind informat și presupunând că, ulterior, pot fi învinuit de lipsă de intervenție, și anume exces de putere, clar lucru, am desfășurat un șir de activități de control pe diferite segmente ale căii ferate”, susține Bujor Popușoi.

    În urma controalelor, schema s-ar fi adeverit. Potrivit fostului inspector al SI, pasagerii erau încurajați de casierii din tren să nu achite integral costul biletul, iar ulterior banii, în loc să fie depuși în casele de bilete, erau transmiși către persoane din administrația întreprinderii. 

    „Este vorba despre o înțelegere non-verbală dintre casierul de bilete din tren și cetățeanul X, care în legătură cu sărăcia din țară, nu achită întregul cost al biletului, iar casierul de bilete în tren, la rându-i, nu-i eliberează nici lui bilet, nici celui de alături, deoarece majoritatea cetățenilor de mult au înțeles că pot să profite de o astfel de situație de neachitare deplină și având interesul lui personal, tace și nu solicită să-i fie eliberat bilet”, relatează bărbatul.

    Bujor Popușoi, fost inspector superior al Serviciului Securitate Internă al ÎS CFM

    „Casierul de bilete superior strânge de la fiecare casier câte 5 000 de lei”

    Bujor Popușoi susține că, ulterior, a depistat că o parte din veniturile colectate „ajungeau în buzunarul casierilor de bilete”, iar restul banilor erau transmiși casierului superior care, la rândul lui, își păstra o anumită sumă bani, iar o bună parte din sumă era expediată anumitor persoane de la Gara Feroviară Chișinău.

    „Din spusele casierilor de bilete din tren, care au dorit să-și păstreze anonimatul, cunosc că, lunar, casierul de bilete superior strânge de la fiecare casier câte 5 000 de lei, tot atâta își rezervă lui și cu microbuzul Bălți-Chișinău, îi expediază unor persoane de la Gara Feroviară Chișinău, iar restul ce se scurge printre degete, în bătaie de joc, se depune în casă”, relatează acesta.

    În acest context, inspectorul a desfășurat zeci de controale inopinate, însă, susţine el, de unul singur nu a reușit să prindă în flagrant casierii de bilete, pentru că atunci când aceștia erau monitorizați, eliberau bilete pasagerilor și depuneau bani în casele de bilete, conform regulamentelor. Ulterior, bărbatul a constatat o diferență mare între sumele de bani/pasageri care erau depuse la casele de bilete în zilele în care nu erau desfășurate controale și cele în care acestea aveau loc.

    Peste două milioane de lei fraudate anual

    Documentele prezentate de Bujor Popușoi, ulterior consultate de ZdG, arată că în zilele în care casierii erau monitorizați, numărul pasagerilor și a sumelor de bani depuse în casa de bilete se dubla. Astfel, susține fostul inspector, în urma controalelor a constatat că sumele de bani depuse zilnic în casă doar pe un segment de cale ferată din regiunea nordică variau între 1 000 de lei și 2 300 de lei, iar în lipsa acestora, venitul zilnic era diminuat dublu, iar uneori chiar triplu. Fostul inspector susține că, anual, doar în cazul rutelor de tren de pe segmentul de cale ferată Nord erau fraudate peste două milioane de lei în urma „activității defectuoase a casierilor de bilete din tren”.

    „Dacă ar fi să înmulțim la cele trei segmente mari de cale ferată Nord, Centru, Sud, atunci valoarea fraudei ajunge la peste 6 milioane de lei anual. Eu zic: câte lucruri bune au putut fi făcute pentru Î.S. „Calea Ferată a Moldovei”, lucru care nu interesează pe nimeni. Acesta și este unul dintre motivele pentru care mai multe curse de tren au fost scoase de pe rută”, afirmă bărbatul.

    Pasageri surprinși urcând în tren, anul 2020, stația Bălți-oraș

    Schema de furt ar funcționa de mai bine de cinci ani

    Bujor Popușoi relatează că pretinsa schemă de furt ar funcționa de mai bine de cinci ani și că a devenit posibilă după ce, în anul 2015, gările feroviare din Basarabeasca, Varnița, Ungheni și Bălți au fost subordonate Gării Feroviare Chișinău. Totodată, fostul inspector afirmă că un ordin din luna noiembrie 2015 al șefului Gării Feroviare Chișinău a avut un rol important în dezvoltarea „schemei de delapidare de bani”. Conform ordinului, în scopul perfecționării sistemului de control al activității casierilor de bilete din tren, toți casierii de bilete din tren ai Gărilor Feroviare Chișinău, Bălți-Slobozia și Basarabească au fost transferați în subordinea casierului superior din Chișinău, a cărui responsabilitate era de a verifica, dar și de a raporta săptămânal despre activitatea acestora.

    „Anterior, până în 2015, profitul era la nivel de milioane, până la trecerea gărilor feroviare în subordinea Gării Feroviare Chișinău. Eu am impresia că strig în deșert, unde toți sunt surzi. După ce casierii de bilete au fost subordonați, s-a creat ceea ce avem, se face ceea ce se dorește, văzând că e rău, mâine o să fie și mai rău, și așa continuă de cinci ani de zile. În loc ca banii să ajungă în buzunarul întreprinderii de stat, ei merg în buzunarul altcuiva”, spune cu regret fostul inspector.

    „În casă se depuneau niște sume simbolice, în bătaie de joc”

    Tabele de totalizare a veniturilor întreprinderii de stat din vânzarea biletelor, pe segmentul de cale ferată Nord, arată că, din 2016, sumele de bani au început să se reducă brusc, iar până în 2018, au fost suspendate șase rute de tren. Astfel, dacă în 2015, au fost eliberate peste 252 de mii de bilete pentru 14 rute de tren, iar veniturile au constituit 1,6 milioane de lei, în 2016, deși numărul rutelor a rămas neschimbat, au fost eliberate cu 141 de mii de bilete mai puțin, iar venitul s-a redus în jumătate, constituind 838 de mii de lei. În 2017, pe cele 10 rute de tren care au circulat, au fost eliberate aproximativ 28 de mii de bilete, iar venitul abia de ajungea la 239 de mii de lei. În 2018, perioadă care coincide cu activitatea fostului inspector, numărul biletelor eliberate aproape că s-a dublat, iar suma veniturilor a crescut până la 422 de mii de lei, asta deși numărul rutelor de tren care au circulat a rămas neschimbat în raport cu 2017.

    Pasageri surprinși coborând din tren, anul 2018, stația Bălți-oraș

    „În casă se depuneau niște sume simbolice, în bătaie de joc, așa ca să nu se zică că nu s-a depus nimic. În urma activității mele de control, pe parcursul a câteva luni, sumele depuse în casă au crescut de 2,5 ori. Dacă e să vă uitați la tabele, se poate de văzut cu ochiul liber descreșterea, creșterea comparativă, atunci când am activat și când, zilnic, casierii de bilete aveau frică”, susține bărbatul.

    Pe numele bărbatului a fost deschisă o anchetă de serviciu

    În iulie 2018, Bujor Popușoi a înaintat șefilor ierarhic superiori un raport în care a inclus rezultatele activităților de control, semnala despre problemele identificate și demonstra printr-o analiză numerică că sumele depuse în casă de către casierii de bilete nu coincid cu numărul de persoane coborâte din tren. În concluzia raportului, inspectorul SI scria despre o „diminuare a veniturilor din vânzarea biletelor în proporții foarte mari, și anume, aproximativ 200 de mii de lei pe lună doar pe rutele direcției de cale ferată Nord”. În acest context, semnatarii raportului veneau cu propunerea de a crea o comisie mixtă pentru verificarea activității casierilor de bilete pe toate direcțiile căii ferate (Nord, Centru, Sud), însă atât raportul, cât și propunerile au fost ignorate de către superiori.

    Ulterior, relatează Bujor Popușoi, după ce în repetate rânduri a solicitat să se intervină în legătură cu neregulile identificate și după mai multe încercări de a aborda problema cu mai mulți factori de decizie ai întreprinderii de stat, a devenit o persoană incomodă. Bărbatul susține că îi erau blocate toate inițiativele și propunerile și i se cerea să demisioneze. Popușoi mai spune că era amenințat cu lichidarea funcției pe care o deținea, dar și cu pornirea unei anchete de serviciu. Într-un final, pe numele bărbatului a fost deschisă o anchetă de serviciu pentru absență nemotivată de la locul de muncă, iar în iunie 2019, acesta a și fost demis din funcție.

    „Schema continuă să funcționeze”

    Pe nimeni nu interesa propunerile mele de a îmbunătăți starea lucrurilor, interesul era cu totul altul, să nu încurc cuiva, să nu stric mai departe schemele, să nu produc deranj sau dureri de cap. Se făcea tot posibilul ca eu să încalc ceva și să fiu tras la răspundere disciplinară. Am activat un an de zile, până în luna martie 2019, când am plecat în concediu, iar ulterior problemele mele de sănătate s-au agravat și am înaintat o cerere pentru concediu medical, cu anexarea tuturor trimiterilor din partea medicului. Am fost informat că documentele au fost recepționate și că totul va fi bine. Ulterior, prin înșelăciune, pe numele meu a fost fabricată o anchetă de serviciu, „absență nemotivată de la serviciu”, iar pe data de 17 iunie am fost eliberat din funcție”, relatează fostul inspector.

    Contactat de ZdG, Aurel Berdilo, șeful Serviciului SI a ÎS CFM, a refuzat să vorbească, ulterior însă a răspuns printr-un mesaj că „motivul concedierii lui Bujor Popușoi a fost absența fără motive întemeiate de la lucru pentru mai mult de patru ore consecutive în timpul zilei de muncă, fapt constatat în urma anchetei de serviciu”. Totodată, acesta a refuzat să ofere alte detalii. 

    Ulterior, după eliberarea sa din funcție, Bujor Popușoi susține că „schema continuă să funcționeze”, iar veniturile din vânzarea biletelor din nou s-au redus.

    „Sunt anumite persoane care încearcă în fel și chip să încurce mersul normal al lucrurilor. Cu părere de rău, faptul că nu se iau nici un fel de măsuri, casierii de bilete în tren practic deschis comit aceste ilegalități, fără să-și dea seama că printre ei mai sunt și oameni cinstiți care mă informează și care nu o dată mi-au spus că-și doresc să trăiască și să lucreze cinstit. Lumea este nevoită să accepte aceste reguli murdare de joc, dar ei sunt nemulțumiți de starea lucrurilor”, relatează bărbatul.

    „Instituțiile statului au ocolit delicat problema”

    După ce a fost eliberat din funcție, timp de un an, Bujor Popușoi, în mod repetat, se adresează instituțiilor de stat, dar și organelor de drept, prezentând informațiile de care dispune și solicitând să fie luate măsuri în legătură cu „acțiunile ilicite care au loc la CFM”. Deși petițiile bărbatul au fost transmise atât prim-ministrului Ion Chicu, cât și președintelui Igor Dodon, instituțiile statului, susţine bărbatul, „au ocolit delicat problema”.

    Astfel, printr-un răspuns din 9 ianuarie 2020, Agenția Proprietăți Publice care își exercită funcțiile de fondator al ÎS CFM, îl informa că, în conformitate cu legislația în vigoare, agenția „nu are dreptul să intervină în activitatea operativă a întreprinderii de stat, după încheierea și înregistrarea contractului individual de muncă cu administratorul”. 

    Fostul inspector al SI se arată indignat că, deși în petițiile sale indica faptul că este „o problemă a întregii țări”, scrisorile sale, într-un final, au fost remise spre examinare către Inspectoratul de Poliție Fălești, serviciul de Investigare a Fraudelor Economice, care, la rândul lor, au încetat examinarea petiției, motivând că „pe cazul dat nu au fost stabilite careva contravenții sau infracțiuni prevăzute de legislația în vigoare”.

    „Au redus o crimă împotriva propriului popor la o contravenție administrativă”

    „În loc ca problema să fie investigată la nivel republican, verificând minuțios porțiunile de cale ferată Sud, Centru și Nord, apoi analizând rezultatele măcar pe parcursul ultimilor cinci ani, s-a decis altfel, și anume, superficial sau nu s-a investigat deloc, astfel reducând o crimă împotriva propriului popor la o contravenție administrativă. Țin să menționez că din cauza unei asemenea abordări a lucrurilor, vor fi scoase de pe rută și restul trenurilor. Când mă gândesc câte persoane cu funcție de răspundere primesc bani publici și nu-și exercită obligațiunile, pe mine mă apucă groaza”, afirmă fostul inspector.

    Abia la început de mai 2020, Ministerului Finanțelor i-a expediat un răspuns lui Bujor Popușoi, informându-l că, în urma sesizărilor sale, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a desfășurat un control fiscal prin metoda de verificare faptică și ÎS CFM a fost sancționată cu o amendă de 14,5 mii de lei. În răspuns se mai arată că SFS a dispus inițierea unor controale inopinate pe rutele interne, după expirarea perioadei de instituire a moratoriului asupra controalelor de stat, în contextul pandemiei de COVID-19.

    Totodată, la 10 iunie, Procuratura Generală îl informa pe fostul inspector că plângerea sa a fost anexată la un dosar penal care se află în gestiunea organelor de drept.

    „Nimănui nu i se permite urcarea în tren fără bilet”

    Contactați de ZdG, angajații Gării Feroviare Bălți-Slobozia ne-au comunicat că toți casierii de bilete din trenurile suburbane se află în subordinea Gării Feroviare Chișinău, iar întrucât ei nu au voie să furnizeze informații, ne-au îndemnat să contactăm șeful Gării Feroviare Chișinău. Mihail Arusoi, directorul Gării Feroviare Chișinău, neagă că ar exista astfel de probleme. El susține că diminuarea veniturilor din vânzarea biletelor are loc, deoarece au fost suspendate mai multe rute de tren.

    Mihail Arusoi, directorul Gării Feroviare
    Chișinău. Foto: realitatea.md

    „Noi am prezentat această informație în diferite instanțe. Anterior circulau foarte multe trenuri, dar astăzi au rămas trei trenuri care pornesc din Gara Chișinău. Veniturile s-au diminuat, pentru că au fost reduse multe rute, a fost micșorat numărul de vagoane, iar locuitorii suburbiilor aleg să circule cu microbuzul, pentru a economisi timp. La noi este pusă echipă la urcarea în tren, obligatoriu se scriu documente de călătorie la toți, nimănui nu i se permite urcarea în tren fără bilet. În rest, ceea ce ține de stațiile intermediare, unde călătorii urcă și coboară, este casierul de bilete cu mașina de calcul și casă, care eliberează bonul. Nu am avut plângeri de la gară, nu am avut informații de la cineva, să vină, să depună cineva o plângere că nu i-a fost eliberat bonul de casă. Au fost o sumedenie de controale, numai câte instituții nu au fost, au mers o săptămână la rând în fiecare zi în trenuri și ne-au verificat”, susține directorul Gării Feroviare Chișinău.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    PDM neagă că s-a așezat la masa de discuții cu Platforma DA în vederea demiterii actualului Guvern

    Liderul Partidului Democrat, Pavel Filip, neagă că formațiunea pe care o conduce s-a așezat la masa de discuții cu reprezentanții Platformei DA pentru a purta negocieri în vederea demiterea actualului Guvern și…
    PDM neagă că s-a așezat la masa de discuții cu Platforma DA în vederea demiterii actualului Guvern

    Pro Moldova solicită intervenția Consiliului Europei în cazul deputatului Gațcan. Declarație politică pentru aprobare în Parlament

    Deputații Partidului Pro Moldova au formulat o declarație politică, în legătură cu situația creată în jurul deputatului Ștefan Gațcan, și anunță că o vor înregistra pentru aprobare în plenul Parlamentului. Par…
    Pro Moldova solicită intervenția Consiliului Europei în cazul deputatului Gațcan. Declarație politică pentru aprobare în Parlament

    Opinia ANSP privind propunerea ca elevii să poarte măști și mănuși la ore

    Directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), Nicolae Furtună, consideră că „nu este real și oportun” ca elevii din clasele primare și copiii din grădinițe să poarte măști. Totodată, acesta a sp…
    Opinia ANSP privind propunerea ca elevii să  poarte măști și mănuși la ore

    LIVE/ COVID-19 în R. Moldova: Statisticile pentru ultima săptămână

    Reprezentanții Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) și ai instituțiilor subordonate prezintă datele statistice privind evoluția situației epidemiologice în R. Moldova. În ultima săptămân…
    LIVE/ COVID-19 în R. Moldova: Statisticile pentru ultima săptămână

    VIDEO/ Încă o ședință plenară eșuată din lipsa cvorumului. PSRM: „Ne pare rău că colegii din Blocul ACUM s-au aliat benevol declarațiilor lui Candu și Șor”

    A doua încercare a deputaților să se întrunească în ședință plenară în această săptămână a eșuat. Asta după ce din 101 de deputați și-au înregistrat prezența 49 de parlamentari, socialiști și democrați. Președi…
    VIDEO/ Încă o ședință plenară eșuată din lipsa cvorumului. PSRM: „Ne pare rău că colegii din Blocul ACUM s-au aliat benevol declarațiilor lui Candu și Șor”

    PG a inițiat proces penal în baza plângerii deputatului Ștefan Gațcan

    Responsabilii din cadrul Procuraturii Generale susțin că au recepționat joi, 2 iulie, plângerea deputatului Ștefan Gațcan privind pretinsele presiuni și intimidări din partea anumitor persoane pentru a-l determ…
    PG a inițiat proces penal în baza plângerii deputatului Ștefan Gațcan