• Blocaj, interese și acuzații de corupție în procesul de construcție a noului penitenciar din Chișinău

    Blocaj, interese și acuzații de corupție în procesul de construcție a noului penitenciar din Chișinău
    Colaj ZdG
    26 aprilie 2021 | 09:27

    La șapte ani de la lansarea proiectului de construcție a unui penitenciar nou în locul Penitenciarului nr. 13 din Chișinău, lucrările de construcție nu au demarat, iar proiectul bate pasul pe loc.

    După o tentativă de a identifica o companie pentru construcția instituției penitenciare, care a durat doi ani, concursul a eșuat. Firmele participante acuză grupul de lucru al Proiectului de incompetență și de faptul că licitația ar fi fost fraudată.

    Totodată, la începutul acestui an, managerul proiectului a demisionat, semnalând că ar fi fost somat să plece din funcție, pentru că nu ar fi ales o anumită companie, care „tare își dorea să înceapă construcția”.

    În lipsa unui conducător, Unitatea de Implementare a Proiectului de construcție a Penitenciarului, de aproape patru luni, este în blocaj, iar Ministerul Justiției ignoră solicitările Unității de a interveni în situația de criză. Totodată pregătește numirea, fără concurs, a unui nou manager.

    Deși au trecut mai bine de șapte ani de la demararea proiectului de construcție a unui penitenciar nou în locul Penitenciarului nr.13 din Chișinău, lucrările de construcție nu au început, iar Unitatea de implementare a Proiectului de construcție a penitenciarului (UIP CP) a intrat în blocaj.

    „Suntem în R. Moldova. Încerci să fii o persoană corectă și până la urmă lucrurile devin murdare, mârșave”

    UIP CP a fost instituită în 2014, drept urmare a ratificării unui acord de împrumut dintre R. Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) pentru realizarea Proiectului de construcție a unui penitenciar în municipiul Chișinău. Obiectivul de bază al Unității este construcția unui Centru penitenciar pentru 1536 de deținuți, cu statut de preveniți, ]n locul actualului Penitenciar nr. 13 din Chișinău. 

    Echipa Unității de implementare a Proiectului de construcție a penitenciarului, în frunte cu managerul Igor Eșanu.

    După ce, la începutul anului 2021, Igor Eșanu, managerul proiectului, a demisionat din funcție, iar în urma lui au plecat alți doi angajați, proiectul bate pasul pe loc. Solicitat de ZdG, Igor Eșanu, managerul proiectul timp de șapte ani, deși a indicat în cererea de demisie că pleacă din proprie inițiativă, susține că, de fapt, ar fi fost somat să plece.

    „Nu știu dacă l-am părăsit sau… Cred că vă dați seama foarte bine de ce. Nu vreau să fac niște declarații, dar probabil nu am convenit… Nu știu, conducerii. Sunteți destul de maturi și vă dați seama. Nu vreau să numesc. Nu vreau să spun nimic la acest capitol”.

    Fostul manager afirmă că demisia ar avea legătură cu refuzul său de a accepta „o companie care tare-tare-tare-tare dorea să înceapă construcția”. „Nu vreau să intru în detalii, pentru că noi suntem în R. Moldova. Încerci să fii o persoană corectă și până la urmă lucrurile devin așa de murdare, așa de mârșave”, acuză Eșanu.

    „Ideea este că noi am avut mai multe concursuri ce țin de construcția noului penitenciar și agenții economici nu și-au îndeplinit obligațiunea față de cerințele acestui proiect, dar, totodată, intenționau să câștige… Pur juridic, să spun așa, nici o companie nu făcea față, nu zic 90-80%, dar erau între 20% și 60%. Astfel, grupul de lucru nu a vrut să-și asume o astfel de responsabilitate, a raportat BDCE rezultatele evaluării acestor oferte, au fost mai multe clarificări, clarificările într-un fel sau altul nu au fost completate după cerințele grupului de lucru, adică după termenii impuși. Și a fost nevoie de anularea licitației. Odată cu anularea licitației, a venit și demisia mea”, relatează Eșanu, precizând că „cineva zicea acolo: „Da’ ce e acolo o greșeală de 100 de mii? Ce, nu poți semna?” Eu nu semnez nici pentru un bănuț greșeală, dar nu încă 100 de mii”.

    Blocajul de la Unitatea de Implementare a Proiectului

    De aproape patru luni, în lipsa unui manager al proiectului, ceilalți cinci angajați ai Unității nu și-au primit salariile, lucrările stagnează, iar Ministerul Justiției (MJ) nu pare să se grăbească să anunțe concurs pentru suplinirea funcției vacante.

    Astfel, după plecarea managerului, conform regulamentului, membrii Comitetului de supraveghere al Unității, organul suprem de conducere al UIP CP, s-au întrunit de urgență pentru a examina situația de criză care a intervenit în procesul de activitate al Unității. Solicitările către MJ, instituția căreia i se subordonează Unitatea, pentru a identifica o soluție, au rămas fără răspuns. Respectiv, pentru a debloca activitatea UIP CP, membrii Comitetului de supraveghere au votat pentru a atribui temporar inginerului civil al Unității, Liviu Duca, obligațiunile de serviciu ale managerului Unității. În acest context, Comitetul a solicitat MJ, în repetate rânduri, să se expună în privința legalității acestei decizii, dar scrisorile au fost ignorate.

    Într-o solicitare semnată de angajați UIP CP, adresată primelor persoane în stat, se punctează că următoarele măsuri, care au fost planificate la recomandarea BDCE, nu pot fi finalizate de către membrii Unității, iar blocajul respectiv se datorează faptului că funcția de manager este vacantă, iar competențele angajaților sunt limitate. Totodată, în document se subliniază că lansarea concursului pentru suplinirea funcției vacante de manager a devenit posibilă odată cu suplinirea funcției de Secretar General de Stat al MJ, funcție vacantă până la 17 martie. 

    „Neglijența MJ” și schimbarea procedurii de numire în funcție a managerului

    Angajații UIP CP menționează că „datorită situației precare cu care se confruntă, neachitarea salariilor, dar și neglijența MJ în privința colaborării și conlucrării cu BDCE, procesul de activitate în cadrul proiectului se face anevoios, din motivul neglijării acțiunilor care ar debloca procesul de activitate”.

    „Analizând toate cele întreprinse de către MJ, putem observa că în loc să mențină și să consolideze eforturile în vederea progresului proiectului prin identificarea soluțiilor deblocării crizei create în UIP CP (ceea ce va crea condiții prielnice pentru îmbunătățirea relațiilor dintre RM și BDCE), reprezentanții MJ dimpotrivă, prin ignorare, aprofundează situația de blocaj. […] În continuare, aceste condiții de blocaj formate în cadrul activității UIP CP, vor putea duce la nerespectarea obligațiilor ale imprumutatului aprobate în Acord-Cadru de împrumut dintre R. Moldova și BDCE”, se arată în scrisoarea membrilor UIP CP.

    ZdG a constat însă că la, 8 aprilie, Comisia pentru Situații Excepționale a R. Moldova (CSE) a dispus acordarea dreptului, pe perioada Stării de Urgență, MJ să modifice și să demareze atât procedura de numire în funcție a managerului  UIP CP din Chișinău, cât și a conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP)  și sistemului penitenciar. 

    Fadei Nagacevschi, ministrul Justiției în exercițiu, solicitat în repetate rânduri, a evitat să discute cu ZdG despre situația creată în cadrul Unității.

    „Reprezentanții MJ s-au abținut de la vot, ca de obicei”

    Liviu Duca, inginerul civil al Unității, a relatat că, la 14 aprilie, în cadrul unei ședințe operative a Comitetului de Supraveghere a Unității, la care au participat reprezentanților MJ, ANP și ai Ministerului Finanțelor, s-a decis acordarea atribuțiilor de manager inginerului civil, lucru care nu ajută la deblocarea activității proiectului.

    „Reprezentanții MJ s-au abținut de la vot, ca de obicei, și decizia de a mă împuternici a fost luată de către directorul ANP și Ministerul Finanțelor, pentru deblocare, dar deblocarea asta continuă cu alt blocaj, pentru că nu pot semna nici documente financiare, nici ca și conducător, din motiv că nu este concretizat în decizie ce înseamnă să fiu numit conducător. Noi încercăm să elaborăm ceva pentru depășirea blocajului, pentru că, vă dați seama, suntem fără salariu și mie, personal, îmi e dificil să lucrez. Cu Banca, până nu există o decizie finală în cadrul MJ, nu putem să accelerăm, să depășim problemele pe care le avem. Nu este o claritate”, relatează Liviu Duca, precizând că, în conformitate cu decizia CSE, cel mai probabil, urmează ca în fruntea proiectului să fie numit, fără concurs, un manager pe care și-l va asuma MJ, dar deocamdată nu se cunoaște când se va întâmpla acest lucru. 

    „Blocajele și tergiversarea procesului de realizare a construcției penitenciarului implică aspecte complexe din relația R. Moldova cu BDCE”

    „Neglijența MJ” se manifestă pe fondul unei notificări recepționat la 10 martie, în care reprezentanții BDCE constată că „proiectul de construcție a penitenciarului din Chișinău se prezintă a fi cel mai problematic și de durată, cu deficiențe de coordonare atât la nivel național, cât și cu BDCE”.

    „În context, se impune elucidarea tuturor impedimentelor, inclusiv revizuirea și/sau completarea componenței Comitetului de supraveghere a Unității de Implementare, dar și lansarea de către MJ a concursului de selectare a managerului Unității de implementare”, se arată în document.

    În documentul expediat de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), ca urmare a discuțiilor reprezentantului permanent al R. Moldova pe lângă CoE cu oficialii BDCE, se punctează că: „Blocajele și tergiversarea procesului de realizare a construcției penitenciarului implică aspecte complexe din relația R. Moldova cu BDCE, inclusiv cu caracter pecuniar, dar și politic în procesul de executare a hotărârilor CtEDO și măsurilor asumate de asigurare a condițiilor adecvate de detenție”. Atunci, reprezentanții MAEIE subliniau că este necesară definitivarea cât mai curând posibilă a mecanismului și măsurilor de avansare a proiectului respectiv.

    Evoluția proiectului de construcție a noului Penitenciar, în ultimii șapte ani

    Acordul de împrumut dintre R. Moldova şi BDCE pentru realizarea Proiectului de construcţie a penitenciarului din Chişinău a fost ratificat de Parlamentul R. Moldova la 12 decembrie 2013. Împrumutul s-a acordat pentru un termen de 20 de ani, cu o perioadă de grație de cinci ani, iar termenul finalizare a proiectului era 30 iunie 2018.

    Termenele nu au fost însă respectate. UIP CP din Chișinău a fost instituită la un an de la ratificarea Acordului de împrumut, adică în 2014, și abia opt luni mai târziu a devenit funcțională.

    Într-un raport Promo-LEX elaborat în baza răspunsurilor MJ se arată că un aspect care a dus la tergiversarea procesului de proiectare a penitenciarului a fost necesitatea revizuirii termenilor de referință. Acest lucru a fost de dictat de faptul că studiul de fezabilitate în baza căruia a fost semnat Acordul de împrumut prevedea construcția unui penitenciar de tip semiînchis, pe când „noul penitenciar urmează să înlocuiască Penitenciarul nr.13”, adică să aibă statut de izolator de urmărire penală”.

    Abia în 2015, Unitatea de Implementare a contractat o companie pentru prestarea serviciilor de asistență tehnică, însă pe motiv că agentul economic nu și-a onorat obligațiile contractuale în termenii stabiliți, contractul a fost reziliat. 

    2018: Construcția noului penitenciar, cu întârziere de aproape 54 de luni

    Un an mai târziu, în noiembrie 2016, MJ anunța despre demararea lucrărilor de proiectare a noului penitenciar în comuna Bubuieci, zonă periferică a Chișinăului, pentru care a fost alocat un teren cu suprafața de 44,6 ha. Totodată, au fost identificate trei companii care vor elabora în corsoțiu proiectul de construcție: „Archivolt architecten bv”, „Halmos Adviseurs bv” și „IGC Construct SRL”. Astfel, peste câteva luni, în februarie 2017, MJ a făcut publică schița de proiect a noului penitenciar. Proiectarea penitenciarului urma a fi definitivată în octombrie 2017, dar la solicitarea firmelor, termenul a fost extins.

    La sfârșit de 2017, implementarea Proiectului de construcție a noului penitenciar era în întârziere cu de 28 luni față de termenii stabiliți în Acordul de împrumut, iar în decembrie 2017, BDCE a prelungit data de închidere a proiectului cu 12 luni, până la 30 iunie 2019.

    Termenele nu au fost respectate și de această dată. În noiembrie 2018, actele privind lucrările de proiectare abia au fost transmise Serviciului de stat pentru verificarea și expertizarea proiectelor și construcțiilor de către reprezentanții Unității de Implementare a proiectului. Atunci, în 2018, Curtea de Conturi consta că implementarea proiectului cu privire la construcția noului penitenciar deja întârzia cu aproximativ 54 de luni.

    Doi ani pentru o licitație eșuată pentru selectarea companiei de construcție a Penitenciarului

    MJ a recepționat proiectul penitenciarului integral și expertizat de Serviciului de Stat abia la început de 2019, iar pe parcursul anului au fost desfășurate licitații pentru achiziționarea serviciilor de construcție a noului penitenciar, precum și servicii de supraveghere a lucrărilor de construcții, care însă au eșuat. Astfel, autoritățile au decis să recurgă la proceduri de negociere pentru selectarea agenților economici care urmau să construiască penitenciarul în termen de 36 de luni. Pentru că și acestea au eșuat, în martie 2019, la solicitarea autorităților R. Moldova, BDCE a extins din nou termenul de închidere a proiectului, de data aceasta pentru 42 de luni, până la 31 decembrie 2022.

    Schița de proiect a noului penitenciar din Chișinău

    Ultima licitație organizată pentru identificarea companiei de construcții a durat aproape doi ani, iar bătălia s-a dat între trei oferte depuse de companii atât naționale, cât și internaționale: Rizzani de Eccher 10 S.p.a. (Italia); AS Group Investment LLC (Azerbaidjan) și compania mixtă moldo-austro-turcă: Media Security, JV PKE (Austria), UCGEN Proje (Turcia). Doar că, și de această dată, negocierile au eșuat, pentru că, potrivit fostului manager al proiectului, „ofertele (depuse de companii, n.r.) nu corespundeau cerințelor” și „nici o companie nu făcea față”.

    „De la o anumită perioadă, licitația a fost fraudată”

    Cele trei companii urmau a fi selectate după criteriul corespunderii cerințelor ofertelor, dar și în baza celor mai mici prețuri propuse. Astfel,  dintre cele trei companii, compania din Italia a venit cu cel mai mare preț, 53,7 milioane de euro, pentru construcția penitenciarului. Oferta firmei din Azerbaidjan era cu un milion de euro mai mică, adică circa 49,7 milioane de euro. Cel mai mic preț, 47,8 milioane de lei, a fost oferit de compania mixtă moldo-austro-turcă.

    „Media Security”, reprezentanta companiei mixte în R. Moldova, este o firmă autohtonă, care activează în domeniul sistemelor de securitate, fondată și administrată de actualul consul onorific al R. Filipine la Chișinău, Victor Găină, numit în funcție în 2020.

    Firma a fost cea care, acum șase ani, a instalat echipamentul pentru sistemul de vot electronic din Parlamentul R. Moldova, sistem care, și în prezent, este nefuncțional. Totodată, de lungul anilor, compania consulului a câștigat zeci de contracte cu instituții publice, printre care Banca Națională a Moldovei, Cancelaria de Stat, Serviciul Vamal, dar și ANP. Tot Media Security este compania care a implementat proiectul de monitorizare prin GPS a transportului public din Chișinău. 

    Solicitat de ZdG, Victor Găină afirmă că ultima licitație pentru selectarea companiei de construcție a fost „fraudată”. Administratorul Media Security semnalează nereguli și acuză grupul de lucru al Unității de incompetență.

    „După participare, pot să afirm, situația e foarte clară, de la o anumită perioadă, această licitație a fost prognozată, fraudată și înțeleasă. […] La noi, de la bun început totul era legat de două compartimente, legalitate și profesionalism. Vă spun, noi am stat lor în gât în tot acest timp, și cu prețul nostru și cu criteriile noastre. Noi nu am putut ieși învingători, fiindcă în spate stătea o hotărâre, deci altcineva trebuia să câștige. De asta deja se ocupă organele, vom vedea ce vor face. A fost trucată de către participanții locali, împreună cu alte persoane sau alte grupuri de interese”, relatează administratorul firmei.

    Evoluția costului proiectului pe parcursul anilor

    Valoarea Acordului de împrumut semnat între R. Moldova și BDCE în anul 2013 era de 39 de milioane de euro. Atunci s-a convenit că rata dobânzii va fi stabilită pentru fiecare tranșă separat, la momentul debursării în baza Acordului de debursare. Totodată, instituția europeană acorda și un grant în valoare de un milion de euro. Tot atunci, s-a stabilit că Guvernul R. Moldova va contribui cu 4,5 milioane de euro. Respectiv, costul final al proiectului era estimat la 44,5 milioane de euro.

    În decembrie 2018, însă, MJ anunța că suma totală a proiectului deja se va ridica la 52 de milioane de euro, iar contribuția Guvernului aproape că s-a triplat, ajungând la 12 milioane de euro.

    Un an mai târziu, în 2019, în urma tergiversării construcției penitenciarului, costul proiectului a fost majorat cu aproape 25%. Astfel, suma împrumutului oferit de BDCE pentru construcția noului penitenciar a fost majorată cu alte zece milioane de euro. Acum, valoarea totală a proiectului a ajuns la 56,8 milioane de euro, suma împrumutului constituind 49 de milioane de euro, iar 6,8 milioane de euro, reprezentând contribuția Guvernului R. Moldova.

    Aproape 35 milioane de lei cheltuite din contul proiectului, deși construcția penitenciarului așa și nu a demarat

    Doar în ultimii trei ani, pentru construcția noului penitenciar în legile bugetare au fost preconizate 447,1 milioane de lei, dintre care 33 de milioane din contul bugetului de stat, alte 413,8 milioane reprezentând finanțarea externă din contul proiectul.

    Totodată, constatările Curții de Conturi arată că, în anii 2014-2018, pentru realizarea proiectului de construcție a noului penitenciar, prin legile bugetare anuale, au fost alocate în total 121 de milioane de lei, dintre care au fost executate doar 23 de milioane. În 2019, din cauza neiniţierii lucrărilor de construcție a penitenciarului, nu fost valorificate resurse bugetare pentru investiții capitale în sumă de 153,2 milioane de lei, arată raportul Curții din 2020. 

    Potrivit informațiilor furnizate de UIP CP, până în prezent, au fost cheltuite circa 34,6 milioane de lei. Astfel, din contul împrumutului au fost cheltuite circa 13 milioane de lei, iar alte 5 milioane de lei, din contul grantului oferit de BDCE. Totodată, aproape 15 milioane de lei a constituit contribuția din contul bugetului de stat, dintre care circa 10 milioane au fost alocate pentru achitarea salariului pentru personalul Unității.

    8,5 milioane de lei, despăgubiri pentru violarea drepturilor deținuților în Penitenciarul nr. 13

    Ideea construcției unui penitenciar nou a venit în contextul în care în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău este concentrat numărul cel mai mare de deținuți, peste 12 mii de persoane anual. Fluxul mare cauzează fenomenul suprapopulării, care contravine standardelor internaţionale de detenţie. În consecinţă, R. Moldova a fost condamnată multiplu de către CtEDO pentru violarea Articolului 3 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (Prevenirea torturii, tratamentului inuman sau degradant). Până în prezent, R. Moldova a pierdut 30 de cauze la CtEDO pentru violări ale Articolului 3 ce țin doar de Penitenciarul nr. 13, iar valoarea despăgubirilor pe care trebuie să le achite statul ajunge la circa 8,5 milioane de lei. 

    Astfel, în 2011, Guvernul R. Moldova a iniţiat negocieri cu BDCE cu scopul finanţării proiectului de construcţie a unui penitenciar cu statut de izolator de urmărire penală care va substitui Penitenciarul nr.13 – Chişinău, iar în 2013 proiectul a fost aprobat.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    R. Moldova, Ucraina și Georgia au semnat un memorandum privind cooperarea în domeniul integrării europene

    Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al R. Moldova (MAEIE) au emis luni, 17 mai, o notă informativă prin care anunță că ministrul interimar al afacerilor externe și integrării e…
    R. Moldova, Ucraina și Georgia au semnat un memorandum privind cooperarea în domeniul integrării europene

    FOTO/ Israelul anunță că atacurile aeriene au ucis un comandant militant de rang înalt. SUA face apel pentru pace

    Israel anunță că bombardamentele sale aeriene au ucis un comandant militant palestinian de rang înalt în Gaza și au distrus tuneluri folosite de Hamas. Grupările islamiste au reînnoit atacurile cu rachete asupr…
    FOTO/ Israelul anunță că atacurile aeriene au ucis un comandant militant de rang înalt. SUA face apel pentru pace

    Inspectorii din cadrul ANSA au făcut verificări la mai multe unități comerciale din Capitală și au împărțit amenzi: Peste 130 de kg de produse alimentare, retrase din comerț

    Reprezentanții Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) au emis luni, 17 mai, un comunicat de presă prin care anunță că în perioada 7-13 mai, inspectorii Subdiviziunilor Teritoriale/Municipale pen…
    Inspectorii din cadrul ANSA au făcut verificări la mai multe unități comerciale din Capitală și au împărțit amenzi: Peste 130 de kg de produse alimentare, retrase din comerț

    Adresarea unui fotbalist de la Națională către președintele FMF: „Divizia Națională este plină de paraziți. Oare când transparența va deveni o normalitate?”

    Maxim Potîrniche, fotbalist la Naționala Moldovei, care evoluează la clubul FC Petrocub, a venit luni, 17 mai, cu o adresare către președintele Federației Moldovenești de Fotbal (FMF) Leonid Oleinicenco în care…
    Adresarea unui fotbalist de la Națională către președintele FMF: „Divizia Națională este plină de paraziți. Oare când transparența va deveni o normalitate?”

    Peste opt mii de moldoveni s-au vaccinat în ultimele 24 de ore. R. Moldova se apropie de pragul de 243 de mii de doze de vaccin anti-COVID administrate

    Un număr de 8 053 de persoane au fost vaccinate anti-COVID în ultimele 24 de ore, conform datelor prezentate de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS). Astfel, R. Moldova a depășit lun…
    Peste opt mii de moldoveni s-au vaccinat în ultimele 24 de ore. R. Moldova se apropie de pragul de 243 de mii de doze de vaccin anti-COVID administrate