Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   VIDEO, DOC/ Tranzacțiile din jurul…

VIDEO DOC Tranzacțiile din jurul viitorului sediu al Procuraturii Generale

Viitorul sediu al Procuraturii Generale este reconstruit de o companie afiliată lui Oleg Voronin pentru suma de 22,8 milioane de lei. În procesul de atribuire a clădirii și a terenului aferent către Procuratura Generală, autoritățile sunt acuzate că ar fi exercitat presiuni asupra unor agenți economici pentru ca aceștia să renunțe la dreptul de proprietate asupra unor spații din acel imobil.

Totodată, deși inițial, Guvernul i-a atribuit Procuraturii Generale și terenul din spatele clădirii unde astăzi sunt amplasate parcările Partidului Democrat din Moldova și ale unui centru de oficii, gestionat de compania actualului șef al Agenției Proprietății Publice, ulterior, a revenit asupra deciziei, oferind drept de servitute asupra terenului companiei funcționarului, implicat, prin intermediul instituției pe care o conduce, și în negocierile din jurul viitorului sediu al Procuraturii.

Printr-o hotărâre a Guvernului din 15 noiembrie 2017, publicată două zile mai târziu în Monitorul Oficial, s-a decis ca imobilul și terenul aferent de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 73, să fie transferate, din gestiunea Direcției generale pentru administrarea clădirilor Guvernului, în gestiunea Procuraturii Generale (PG).

Imobilul cu o suprafață de 3398 de metri patrați, care găzduia până atunci mai multe instituții de stat, cum ar fi Camera Înregistrării de Stat, Bursa de Valori a Moldovei, sediul Central al Judecătoriei Chișinău și câteva entități private, inclusiv notari, avocați sau executori judecătorești, dar și terenul aferent, cu o suprafață de 84 de ari, urmau, după decizia Guvernului, să reprezinte noul sediu al PG.

Clădirea oferită PG avea mai mulți proprietari privați

Hotărârea Guvernului însă nu a fost suficientă pentru ca planul să fie dus la final. În timp ce încercau s-o pună în practică, autoritățile au constatat că, în clădirea statului, preponderent la subsol, mai multe persoane fizice și juridice care arendau încăperi și-au exercitat dreptul de a le privatiza în baza unei hotărâri de Guvern din martie 2008.

Pentru a recupera bunurile, reprezentanții Agenției Proprietății Publice (APP) au înaintat cumpărătorilor încăperilor nelocuibile propuneri de a rezilia contractele „cu aducerea părților în poziția inițială și restituirea spațiilor către Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului”.

Conform unei note informative a APP, până în februarie 2018, 11 proprietari ar fi acceptat, benevol, propunerea autorităților. Mulți însă au refuzat să restituie spațiile privatizate anterior în condițiile oferite de autorități.

Vedeți, mai jos, Nota informativă a APP la subiect

Celorlalți proprietari, APP le-a înaintat în repetate rânduri somații privind inițierea procedurii de rezoluțiune a contractelor. S-a atestat că încheierea acordurilor de rezoluțiune cu subiecții respectivi e problematică în legătură cu lichidarea unor cumpărători inițiali, înstrăinarea ulterioară către terțe persoane a încăperilor procurate, dezacordul unora asupra sumei mijloacelor financiare care urmează a fi restituită din bugetul de stat, care nu include investițiile efectuate”, menționa, în nota informativă, Dorina Cebotarean, directoare adjunctă a APP. Aceasta solicita „mandatarea” Agenției cu dreptul de a achiziționa sau a efectua schimburi cu unii proprietari de spații locative, și, după caz, alocarea mijloacelor financiare.

Propunerea nu a fost susținută de Centrul Național Anticorupție (CNA). În raportul de expertiză anticorupție din 16 mai 2018, CNA concluziona că „deși prevederile proiectului reglementează aspecte de interes public, în conţinutul acestuia se constată norme contradictorii, lacune de reglementare, reieşind din faptul că autorul a omis să indice fundamentarea economico-financiară și procedura în baza căreia se va realiza transferul proprietății private în proprietate publică, constituind astfel o deficienţă ce riscă să pericliteze aplicarea uniformă şi coerentă a cadrului normativ propus”.

Propunerea APP nu a fost discutată la Guvern, nefiind aprobată până astăzi. Chiar și în aceste condiții, lucrările de reconstrucție a viitorului sediu al PG demarau.

Vedeți, mai jos, expertiza anticorupție a CNA

Acuzații aduse reprezentantului Guvernului. „E un caz fără precedent”

În acea perioadă, mai multe persoane care dețin sau dețineau bunuri în proprietate sau în arendă în clădirea de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt au remis în adresa ZdG mai multe mesaje în care reclamau presiuni din partea instituțiilor statului privind cedarea acelor spații.

„E un caz fără precedent, or, organele statului fără scrupule şi temeiuri legale acţionează fraudulos, fiind vorba despre acapararea imobilului de pe bd. Ștefan cel Mare de către Guvernul R. Moldova şi de PG de la proprietari de bună credinţă. Vă comunicăm că imobilul de pe Ştefan cel Mare, 73, a fost cumpărat sau privatizat de actualii proprietari în mod legal, toţi proprietarii având actele de proprietate înregistrate la Agenția Servicii Publice. Prin ameninţări cu dosare penale, reprezentantul Guvernului, Mihail Casapu, secretarul general adjunct al Guvernului, cab. 117, care se află la Guvern, cheamă proprietarii şi îi ameninţă, spunând că are indicaţii concrete de la dl Plahotniuc, și dacă nu vom părăsi benevol încăperile dobândite de noi în mod legal, vom fi alungaţi, evacuaţi de poliţie şi vom rămâne cu dosare penale”, reclamau aceștia.

Mihail Casapu

Arogându-şi atribuţii ce nu i se cuvin, sub pretextul că PG va trece în clădirea dată, Mihail Casapu invocă decizia Guvernului privind anularea privatizării spațiilor din acest imobil, fără să fi prezentat vreun document şi fără să ne ofere posbilitatea de a ne apăra drepturile şi interesele. Am menţionat faptul că suntem mulţi, fiecare desfăşurăm activităţi legale în vederea cărui fapt am şi contractat credite bancare pentru a ne acoperi şi compensa cheltuielile exorbitante suportate, imobilul fiind gajat, însă Casapu, în mod impertinent şi tendenţios, a invocat că nu îl interesază, deoarce sunt problemele personale ale fiecăruia. El ne-a atenţionat ameninţător că în această clădire trebuie să activeze doar organele procuraturii, în pofida faptului că, de mai mulți ani, acolo se află PCCOCS, şi până în acest moment pe nimeni nu a deranjat acest fapt”, susțineau unii proprietari ai imobilelor de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt.

ZdG a discutat cu mai multe persoane care dețin sau au arendat imobile în acea clădire. Unii au vorbit și despre dosare penale intentate în perioada în care negociau retrocedarea bunurilor, dar nimeni nu a acceptat să-și asume declarații publice prin care să vorbească la acest subiect, precizând că le-ar fi frică.

În clădirea viitorului sediu al PG au rămas doar trei agenți economici. Reprezentanții Procuraturii Generale afirmă că acest spațiu a fost evaluat și s-a ajuns la concluzia că nu poate fi valorificat de către Procuratura Generașlă, urmând să fie scos la licitație.

Mihail Casapu, secretarul general adjunct al Guvernului, vizat în declarațiile agenților economici, a refuzat să discute la subiect cu ZdG. El ne-a cerut să-i trimitem un demers oficial. I-am trimis funcționarului și un mesaj, rugându-l să-și expună punctul de vedere, dar nu am primit răspuns. 

22,8 milioane de lei pentru reconstrucția clădirii

Între timp, în martie 2018, PG a demarat inițierea unei licitații pentru reconstrucția clădirii. Conform informațiilor publice de pe site-ul Agenției Achiziții Publice, în iunie 2018, a fost semnat un contract cu firma „Eurostil Construct” pentru suma de 22,8 milioane de lei, bani pentru care SRL-ul urma să efectueze „lucrări de reparație capitală a clădirii”.

Licitația organizată de Procuratura Generală și câștigată de firma „Eurostil Construct”

Conform acelorași informații, la licitație au participat, în total, 6 agenți economici. Lucrările au demarat la scurt timp de la licitație, astăzi, clădirea fiind un adevărat șantier, procurorii urmând să populeze noul sediu până la început de 2019. Urmele vechilor proprietari sau chiriași pot fi observate doar din afișele de pe ușile și ferestrele aflate în reparație.

Lucrările de reconstrucție a viitorului sediu al Procuraturii Generale sunt în toi
Angela Șcerbina, foto: facebook.com

Eurostil Construct” SRL a fost înregistrată în R. Moldova în 2010, fiind fondată de soții Veaceslav Lungu și Angela Șcerbina, fosta fondatoare și administratoare a companiei „Moldconstruct-Market”, agent economic ajuns în atenția presei în perioada guvernării comuniste pentru că, în timp ce îl avea angajat în calitate de economist pe Oleg Voronin, fiul președintelui Vladimir Voronin, SRL-ul semna contracte de zeci de milioane de lei cu instituțiile statului.

„Eurostil Construct”, succesoarea firmei unde Voronin a fost economist

Legăturile dintre cele două entități nu se termină aici. Deși „Eurostil Construct” SRL e fondată în 2010, pe site-ul companiei, www.ciocirlia.md, firma anunță că activa încă în 2003, atunci când a devenit „dealer oficial al companiei slovene „TRIMO”, lider în domeniul producerii construcțiilor din oțel și panouri-sandvici”.

Sunt, de fapt, afirmații cu care se lăuda anterior „Moldconstruct-Market”. Totodată, la rubrica „prezentarea detaliată” a companiei, obții informații despre activitatea „Moldconstruct-Market”, identificând adresele a zeci de lucrări efectuate de companie pentru diverse instituții de stat, în special în perioada guvernării comuniste.

Vedeți aici portofoliul companiei „Moldconstruct-Market”, actuala „Eurostil Construct”


Faptul că, în realitate, „Eurostil Construct” și „Moldconstruct-Market” sunt o singură entitate, o demonstrează și un anunț din 2015, publicat în Monitorul Oficial, în care se spune că „Moldconstruct-Market” a fost lichidată, fuzionând prin absorbție cu „Eurostil Construct”.

Am încercat să discutăm, la subiect, cu Angela Șcerbina, fosta administratoare și fondatoare a „Moldconstruct-Market”, actuala proprietară din acte a „Eurostil Construct”, dar fără succes. Ea nu a răspuns la apeluri, iar reprezentanții companiei ne-au anunțat că Șcerbina nu este disponibilă pentru a discuta cu noi.

Guvernul a dat terenul din spatele clădirii firmei lui Baldovici

Tranzacțiile din jurul viitorului sediu al PG nu se termină însă aici. Deși în noiembrie 2017, prin hotărâre de Guvern, PG i-a fost repartizat și terenul aferent clădirii din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 73, amplasat în spatele clădirii, ulterior, Executivul a revenit la decizie. Inițial, terenul a fost divizat, fiind format un bun imobil nou.

Terenul din spatele clădirii viitorului sediu al Procuraturii Generale a fost oferit de Cancelaria de Stat cu drept de servitute unei companii fondată de familia Baldovici. Acum, pe acest teren este amplasată o parcare utilizată de PDM și reprezentanții NBC

Astfel, pe 25 iulie 2018, Executivul transmite, cu titlu gratuit, 20 de ari din terenul oferit inițial PG în gestiunea Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului R. Moldova. Mihail Casapu, semnatarul propunerii își argumenta decizia prin faptul că „scopul transmiterii (terenului,n.r.) este eficientizarea gestionării şi exploatării terenului în cauză”.

Bunul imobil, însă, nu a rămas pentru mult timp în gestiunea statului, pentru că, la 10 septembrie 2018, „Art Business Club” SRL a obținut drept de servitute asupra acelui teren. Dreptul de servitute reprezintă un drept real în baza căruia proprietarul unui imobil exercită anumite prerogative asupra unui alt imobil care aparţine altui proprietar.

Vladimir Baldovici

Art Business Club” deține complexul de business NBC (National Business Center) de lângă acel teren. La rându-i, compania e gestionată de familia lui Vladimir Baldovici, tot el, directorul APP, instituție implicată în tranzacțiile din jurul viitorului sediu al PG.

De remarcat că, în prezent, terenul asupra căruia firma lui Baldovici a obținut drept de servitute e utilizat ca parcare, extinzându-se și asupra clădirii din vecinătate, acolo unde e amplasat sediul PDM. Pe terenul oferit de stat firmei lui Baldovici, astăzi pot fi observate panouri cu sigla PDM, dar și mai multe mașini ale formațiunii politice conduse de Vladimir Plahotniuc.

Remarcăm și faptul că, în perioada 2008-2009, Baldovici a fost ministru al Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului în Guvernul Greceanîi. El a fost cooptat în guvernul PDM, condus de Pavel Filip, în mai 2018. Totodată, familia Baldovici gestionează și firma „Stayer” SRL, cea care a construit actualul sediu al PDM, ridicat inițial la comanda PCRM, pe când formațiunea lui Vladimir Voronin se afla la guvernare.

L-am întrebat pe Vladimir Baldovici, în scris, prin intermediul reprezentanților APP, despre circumstanțele acestui caz, însă, la fel ca și colegul său de Guvern, Mihail Casapu, nu ne-a răspuns.

Procurorul general: „Am pus sarcina ca totul să fie transparent și corect”

Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, afirmă că licitația privind desemnarea firmei care efectuează lucrările de reconstrucție a viitorului sediu al instituției a fost transparentă și corectă și că PG nu a fost implicată în negocierile cu proprietarii de oficii din clădire.

„Oleg Voronin? Prima dată aud de așa ceva. Nici nu am știut că Oleg Voronin s-a ocupat vreodată de construcții. Licitația a fost corectă. A fost un caiet de sarcini foarte sever, cu cerințe severe. A fost verificată, la fața locului, fiecare firmă. Le-am pus colegilor sarcina să verifice în parte fiecare firmă pentru a vedea ce capacitate are, ce potențial, pot sau nu face așa lucrări. În plus, o bună parte a lucrărilor țin de reparația cultural-arhitecturală, deoarce fațada clădirii necesita lucrări speciale, pe care nu le poate face oricine. Am văzut că firma asta are un istoric. Eu nu m-am implicat în procesul de licitare, doar am pus sarcina ca totul să fie transparent și corect, fiindcă noi avem termen: trebuie să eliberăm actualul sediu până la finele anului”, precizează procurorul general.

Eduard Harunjen

Acolo au fost subsoluri privatizate, iar o parte din ele au fost revândute, dar asta nu e problema Procuraturii, ci a Cancelariei de Stat, care a inițiat proceduri cu ei. Nouă ni s-a dat clădirea integră. Aceste lucruri pe noi nu ne privesc. Părerea mea e că acolo nimic nu trebuia să fie privatizat, fiindcă sunt rețele inginerești și acolo era subsolul unui edificiu de stat. Era mare păcat ca această clădire, pe care eu o consider una din cele mai frumoase din Chișinău, să fie transformată în piață centrală, că spre asta mergea. Din câte cunosc, toți chiriașii au plecat benevol de acolo. Nu este adevărată informația despre dosare penale. Procuratura nu a participat și nu are nicio atribuție la procedura de rezoluțiune a contractelor. Asta ține de Cancelaria de Stat, ca să ne transmită nouă clădirea integră, așa cum prevede hotărârea de Guvern”, menționează Eduard Harunjen.

Cât despre parcarea din spatele edificiului, oferită, apoi luată de Guvern, procurorul general susține că, și în acest caz, instituția sa nu a avut vreo atribuție. „În spate nu era parcare. E terenul adiacent clădirii. Parcarea era organizată simultan. Nouă ni s-a transmis clădirea și pământul adiacent. Așa era scris în hotărârea de Guvern. Ulterior, Cancelaria de Stat a venit cu un demers ca o parte din teren să fie transmis înapoi Cancelariei, deoarece este un drum de acces între două sectoare, între str. Bulgară și Armenească. E drum de acces și, cum am înțeles, e și cale de acces la niște edificii din spate, date deja în exploatare. Cancelaria de Stat și-a revizuit hotărârea, iar terenul din spate, care este doar drumul, a fost retras din administrarea Procuraturii și dat înapoi Cancelariei de Stat. Ce a fost mai departe, nu cunosc. Acum acolo e drum. Orice drum are partea carosabilă și partea pentru parcare. Nu ne-am împotrivit pentru că suntem bucuroși să primim clădirea așa cum este și să ne putem consolida toate procuraturile în același sediu. Avem în față destul loc, mai ales că ne-am dat seama că acela era un drum de acces. Nu putem privatiza un drum”, concluzionează Eduard Harunjen.

Pascari: „Am fost echidistanți și deschiși cu toți”

După discuția cu Eduard Harunjen, ne-am întâlnit cu Andrei Pascari, procurorul din fruntea grupului care a organizat licitația privind reconstrucția viitorului sediu al PG. Pascari susține că, inițial, pe parcursul anului 2017, au fost organizate două licitații pentru achiziționarea unui sediu pentru Consiliul Superior al Procurorilor. „Nu am putut identifica un sediu pentru că, în Chișinău, majoritatea proprietarilor de clădiri le oferă doar în arendă”. A urmat hotărârea Guvernului prin care PG i-a fost repartizată clădirea de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt. „După inspectare, am ajuns la concluzia că imobilul are nevoie de o reparație capitală. Am pornit reparația ținând cont de faptul că acest imobil se află în centrul istoric al capitalei, fiind o capodoperă a arhitecturii…Clădirea e din 1953. De atunci, o reparație capitală nu s-a făcut. Expertizele au stabilit că sistemul de încălzire, de canalizare, de alimentare cu apă, sistemul antiincendiu, toate erau într-o stare deplorabilă, iar anterior, în acest imobil erau amplasate mai multe instituții de stat sau private care și-au făcut reparații așa cum le-a fost comod. Totodată, aici erau mulți agenți economici care au privatizat încăperi, mai ales la subsol”, a punctat Andrei Pascari.

Și Pascari a negat exercitarea de presiuni asupra celor care activau anterior în acest sediu. „Vorbe. Noi, în acest moment, nu avem litigii în judecată. Da, există niște neînțelegeri cu o doamnă care are privatizat la parter un spațiu mic, unde activa ca notar. Mai mult ca atât, prin derogare de la specificul clădirii, au fost construite și restaurante, transformând o clădire publică, administrativă, în locuri de distracții sau zone de agrement. Noi nu am urmat ideea bruscării sau conflictuării cu acești agenți economici. De la bun început, am fost echidistanți și deschiși cu toți. Există mici pretenții acum, de la o doamnă. Personal, nu cunosc cazuri de presiuni asupra agenților economici. Noi nu ne-am implicat în negocieri. Cancelaria a negociat”, zice și Pascari.

Vă spun sincer, nici nu am știut că „Moldconstruct-Market” a fost a lui Oleg Voronin”

Andrei Pascari menționează că la licitația organizată de PG au participat șase companii, doar că oferta „Eurostil Construct” era cea mai avanajoasă. „S-a luat în considerare oferta cu cel mai mic preț, cea mai înaltă calitate și cel mai redus termen de efectuare a lucrărilor. Caietul de sarcini a fost ridicat de peste 40 de companii. În final, nu a existat vreo contestare a rezultatelor licitației. Am inspectat și obiectele realizate de agenții economici. Unii nici nu aveau contracte de colaborare și achiziționare cu producătorii de materiale de construcție. Unii aveau activitate economică doar sezonieră. Am verificat ca firmele să aibă angajat personal calificat, or, urmau a fi efectuate și lucrări specifice… Am stabilit că unii agenți economici au inclus în oferte date care nu corespundeau caietului de sarcini. Am stabilit că unii agenți economici nu aveau personal calificat, dar angajau persoane sezonier, iar o firmă era gestionată de un contabil care era fondator la o altă firmă înscrisă în concurs. Erau legături nu prea frumoase. Unii aveau sediu luat în chirie, nu aveau baze proprii. Ofertele a două companii care au oferit o ofertă economică mai bună nu au fost luate în calcul anume din cauza acestor momente”, susține Pascari.

Nu au exercitat influențe. Vă spun sincer, nici nu am știut că „Moldconstruct-Market” a fost a lui Oleg Voronin. Am luat decizia reieșind din inspectare, am văzut baza de producere. Mai mult ca atât, ne-am deplasat la edificiile care au fost reconstruite de această firmă”, explică procurorul, care nu exclude că, până la finalizarea lucrărilor, suma acestora va fi majorată.

În edificiul de pe bd Ștefan cel Mare și Sfânt urmează să activeze Procuratura Generală, Consiliul Superior al Procurorilor, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și oficiul principal al Procuraturii mun. Chișinău. Banii pentru renovarea edificiului au fost anterior prevăzuți în strategia de reformare a Procuraturii.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.