Școala din apartament

Educația la domiciliu (homeschooling) este o practică relativ nouă pentru R. Moldova. Altfesl spus, copiii își petrec anii de școală acasă, cu părinții, asimilând curricula școlară. Pentru că lipsește un cadru legal care ar reglementa astfel de studii, lipsesc și datele exacte despre numărul de copiii care studiază acasă.

Ana are 9 ani. În fiecare zi, ea face matematica, scrie, pictează, învață limbi moderne, își analizează greșelile, le corectează. Ana are caiete, cărți, rechizite școlare, ghiozdan, chiar dacă nu frecventează școala. Ana învață acasă, iar învățătoare îi este chiar mama sa. Sora ei mai mică, Cristina, de 4 ani, face și ea grădinița acasă. Acești copii nu sunt înregistrați în sistemul național educațional. Legislația nu le oferă dreptul de a-și face studiile acasă, dar nici nu le limitează acțiunile.

Cele două surori se bucură de o școală blândă, cu pauze lungi, cu gustări alese, cu jocuri. Între timp, și mama lor, Diana Chicu, învață cum să creeze, să promoveze și să legifereze un concept educațional nou pentru R. Moldova: homeschooling, un gen de școală la domiciliu, unde disciplinele sunt predate de părinți. Familia Chicu este fondatoarea Asociației Homeschooling Moldova.

Termenul de „homeschooling” (educație la domiciliu) semnifică o alternativă educațională practicată în mai multe țări ale lumii, inclusiv în cele 28 de state ale UE. Școala la domiciliu presupune un curriculum aprobat, studii individualizate în familie, profesor fiind unul dintre părinți.

În R. Moldova, studiile la domiciliu sunt acceptate doar pentru copiii care, din cauza unor probleme locomotorii, nu pot frecventa școala, la cerere fiindu-le oferite lecții de profesori din școala publică. Deși Ministerul Educației a confirmat, acum câțiva ani, că ar studia experiențele altor state, până în prezent, lipsește o aprobare sau o negare oficială a acestui fenomen. În această situație, unele familii au ales homeschoolingul în formula nereglemntată de legislație.

Din școala publică – la homeschooling

Prevederile legale actuale
Codul Educației al R. Moldova spune că Guvernul va examina practica învăţământului la domiciliu la solicitarea părinţilor sau a unor reprezentanţi legali ai copiilor şi va prezenta Parlamentului propuneri de modificare a prezentului cod în vederea oferirii dreptului la acest gen de instruire.

De aproape doi ani, familia Dianei Chicu practică homeschoolingul. Anterior, au locuit 12 ani în Italia, dar au revenit și, de doi ani, învață cum să își educe copiii mai bine acasă, în R. Moldova. Ana, fetița de 9 ani, a frecventat grădinița și a mers în clasa I la o școală publică din Italia. În Italia, Cristina, de 4 ani, nu a reușit să fie parte a sistemului public de educație. Ceea ce a motivat-o pe Diana să recurgă la un cu totul alt concept de educație pentru fiicele sale a fost starea de sănătate a Anei care, la vârsta de 3 ani și jumătate, a fost diagnosticată cu diabet de tip I, ceea ce presupune injectarea regulată a insulinei. Deși sistemul actual de educație, atât în Italia, cât și în R. Moldova, este unul incluziv, acesta oferă un educator și/sau un profesor de sprijin doar copiilor cu dizabilități locomotorii. Ana nu are astfel de dificultăți, ea poate merge la școală, dar Diana nu a fost împăcată cu starea de sănătate fizică și emoțională a fiicei sale, în timpul aflării în clasă. „Copiii cu probleme de sănătate nu sunt atât de comozi pentru învățători, pentru că, având în clasă 25-30 de copii, e dificil să se mai acorde atenție copiilor cu necesități speciale”, crede Diana Chicu. Ea spune că s-a văzut obligată să caute soluții pentru situația din familia sa. Pe când se afla în Italia, aflase despre școlarizarea la domiciliu.

Școala de acasă, pas cu pas

Lecțiile au loc acasă. Mama, împreună cu toată familia, organizează activitatea zilnică a copilului, considerând că, mai târziu, copilul va învăța independent. „Accentul nu se pune pe acumularea cunoștințelor, ci pe dezvoltarea competențelor”, susține Diana Chicu. „De la prima naștere, am studiat psihologia copilului, dar și mai multe stiluri pedagogice. Optez pentru învățarea prin joacă până la vârsta de 10 ani, altfel copilul nu însușește informația, o percepe agresiv. Pledez pentru dezvoltarea talentelor copilului mai mult decât pentru acumularea de informații”, afirmă Diana.

Educația are loc în baza unui curriculum elaborat și aprobat, de cele mai multe ori, de alte state, dar, potrivit Dianei Chicu, poate fi ales și cel din R. Moldova. Deseori, familiile care aleg școlarizarea la domiciliu într-o țară în care lipsește această opțiune pledează pentru programele școlare americane, SUA fiind țara cu cea mai mare experiență în domeniu, cu peste treizeci de curricule școlare disponibile.

Familia Chicu a înscris-o pe Ana, de la distanță, la o școală umbrelă din Rusia, așa fiind numite organizațiile care sprijină drepturile homeschoolerilor. Au ales un curriculum care le oferă zece materii de studiu. Ana învață temele online, în afara strictului orar școlar. Unor obiecte le dedică mai mult timp, altora – mai puțin, iar pauzele de recreere au loc atunci când e nevoie.

În restul timpului, familia Chicu explorează lumea din jur în interesul copiilor. „Cred că e bine ca un copil să aibă mai mult timp liber, să facă sport, să meargă în ospeție, la bibliotecă. Programul zilei e flexibil, adaptat la necesitățile copilului și la problemele de sănătate, dar și stilului de viață din familie”, susține Diana. Ea lucrează de acasă, administrând câteva pagini de rețele sociale și predă limba italiană prin skype, astfel poate fi alături de fiicele sale mai tot timpul.

Mezina Cristina, de 4 ani, este și ea parte a școlii de acasă, deși e preșcolară. Chiar dacă Cristina nu suferă de vreo boală, așa cum e cazul surorii sale, mama spune că o va înscrie și pe ea la o școală online, dacă, până atunci autoritățile de la noi nu vor oficializa astfel de școli.

Diana explică și avantajul prețurilor confortabile, în cazul școlii la domiciliu. Părinții pot asigura cărți pe internet, sau de la bibliotecă. Dacă familia are bani, le poate achiziționa. „Astăzi, internetul e o comoară, un instrument extrem de util. Putem găsi cursuri online sau același profesor îl putem identifica tot online”, afirmă mama fetelor. Există niște taxe pentru alegerea curiculei și înscrierea virtuală la o școală umbrelă din străinătate, dar e vorba doar de câteva sute de dolari pe an.

Vocea Anei, elevă la școala de acasă

Anei îi place cel mai mult să citească, să se joace cu pisicuța, să scrie, să deseneze și să socializeze cu alți copii „Mie îmi place să petrec timpul la clubul familiei, să ne jucăm cu alți copii. Sunt doi, trei părinți care inventează jocuri pentru noi. E foarte distractiv!”, zice Ana. Se visează veterinară, pentru că îi plac animalele și le-ar lua acasă pe toate care vagabondează. De școala publică își aduce aminte, dar consideră că pauzele erau prea mici, iar acum zice se simte bine acasă, pentru că are suficient timp liber să le reușească pe toate.

Ce vrem să cunoaștem despre homeschooling? Răspund cei care îl practică

Diana Chicu a avut ea însăși multe întrebări despre acest concept de educație. A acumulat, în timp, mai multe răspunsuri. Iată care sunt cele mai frecvente temeri ale părinților pentru care Diana oferă un răspuns. Lipsa de socializare

1.Lipsa de socializare

Prevederile legale actuale Codul Educației al R. Moldova spune că Guvernul va examina practica învăţământului la domiciliu la solicitarea părinţilor sau a unor reprezentanţi legali ai copiilor şi va prezenta Parlamentului propuneri de modificare a prezentului cod în vederea oferirii dreptului la acest gen de instruire.

Mulți părinți consideră că, dacă elevul studiază acasă, cercul lui de comunicare este limitat, deoarece nu ar comunica cu cei de vârsta sa.

Diana afirmă că, atât timp cât familia e una activă, problema socializării nu există. „Dacă eu învăț copiii acasă, nu înseamnă că ei stau doar în casă. Personal, sunt activă social, avem un club al familiilor pe care îl dezvoltăm, unde petrecem ziua de miercuri, în compania altor copiii și părinți. Unoeri suntem prea prinși, încât avem nevoie de zile de odihnă”. Ea spune că astfel, copilul care interacționează cu diferite categorii de maturi, dar și cu copiii de vârste diferite, s-ar maturiza conștient.

Totuși, Diana admite că acest concept nu e potrivit oricui, iar părinții care au frică de el, ar fi mai bine să-l accepte pe cel în care au încredere. „Dacă mama e stresată stând acasă, și copilul e izolat. În astfel de cazuri, ar fi mai bine o mamă fericită și un copil care merge la școală”, zice Diana.

2. Lipsa profesionismului părintelui

Copiii care studiază acasă în baza acestui concept, îl au profesor pe propriul părinte care, deseori, nu are studii pedagogice. Cum ar putea preda corect? Chicu susține că niciun părinte nu are școală specială pentru a educa propriii copii și totuși oamenii creează familii, nasc și cresc copii. Până și îngrijirea nou-născuților, un proces foarte complex și solicitant, nu este predată la școală, fiind învățată din mers sau din experiența generațiilor anterioare. „Lipsa studiilor nu ne poate împiedica să creștem și să educăm propriii copii. Dacă dorim, facem acest lucru cu multă dragoste și dedicare”, spune Diana.

Pentru a exclude cazurile de neșcolarizare a copiilor pe motiv de abuzuri sau educare extremistă, Diana militează pentru legiferarea practicii de homeschooling. Așa cum se obișnuiește în UE, familia care optează pentru școlarizarea acasă ar urma să depună o cerere la autorități care ar putea evalua starea familiei și înțelege dacă ar trebui sesizate alte instituții responsabile pentru drepturile copiilor.

Totuși, Diana consideră că școala acasă înseamnă, în primul rând, educația părintelui, pentru că aceștia trebuie să cunoască psihologia, diverse stiluri pedagogice. „Presiunea societății poate avea un rol determinant. Suntem câteva generații obișnuite cu un anumit format de instruire, ceea ce ne face să nu renunțăm prea ușor la tipare”, explică Diana.

3. Dacă școala e acasă, unde e universitatea?

Cât poate dura școala acasă? Cine evaluează cunoștințele? Cum pot fi continuate studiile superioare? Diana afirmă că Ana susține anual teste online la disciplinele studiate. Când va decide să-și continue studiile universitare, va susține examene finale, alegând tipul de teste recunoscute pe plan internațional SAT (din eng. Scholastic Assessment Test) cerute de majoritatea universităților americane sau ЭГЭ – în Rusia.

Dacă Ana va dori să facă studii în R. Moldova, prezentând acest certificat, ea ar urma să susțină examenele de bacalaureat. Potrivit explicațiilor oferite pentru ZdG de consultanta principală a Ministerului Educației, Doina Usaci, Ana, fiind cetățeană a R. Moldova, dar neavând certificat de studii gimnaziale sau medii, obținut pe teritoriul țării, poate participa la concursul de admitere la instituțiile de învățământ superior pe locurile planificate pentru deținătorii de diplome de absolvire a instituțiilor de învățământ mediu de specialitate.

4. Fără competitivitate

Copilul care studiază acasă ar fi lipsit de interacțiunea cu colegii săi, dar și de competitivitatea care l-ar ajuta să depășească anumite stări. Mama Anei și a Cristinei e de părere că această competiție nu este necesară. Concurența, în opinia Dianei, nu este un generator de creștere. Copilul trebuie să aibă o motivație internă, nu externă. El trebuie să tindă să fie mai bun decât sine, cel de ieri.

„Școala e privită ca un tort mare din care fiecare își ia bucata ce-i aparține, adică fiecare are felia sa. Personal, consider că orice copil are tortul lui și nu e nevoie să-l împartă cu alții”, susține Diana.

Tot ea spune că, astăzi, piața muncii cere creativitate, soluții ieșite din comun, ceea ce, în opinia sa, poate fi realizat în familie, acolo unde copilul e apreciat, unde i se acordă timp. Aceasta îl ajută să fie el însuși, să capete încredere în forțele proprii.

Expertul educațional vs psihologul

Expertul în educație, Anatol Gremalschi, director de programe la Institutul pentru politici publice, a declarat pentru Radio Europa Liberă că homeschoolingul în R. Moldova nu poate fi evaluat sub aspect juridic. Formal, această școală nu există, deși e practicată. „Toți părinții au pregătirea necesară? Sigur că nu! Ca să ne pronunțăm pentru un astfel de model, ar trebui să facem cercetări profunde, să vedem care este impactul acestei școli asupra copilului”, susține Gremalschi.

Totodată, psihologii afirmă că un asemenea model ar putea fi acceptat de părinții care consideră școala un element de stres, dar ar putea fi respins de copiii care consideră familia un loc de stres.

Ina Crasnojon, psihoterapeută la Academia Părinților de Invidiat

Ina Crasnojon, psihoterapeută la Academia Părinților de Invidiat, atrage atenția asupra inteligenței emoționale la copii versus capacității intelectuale. Copiii suferă atunci când părinții le cer excelență la învățătură în detrimentul bunăstării morale, tirania lui „trebuie” îi inhibă pe mulți elevi.

„Pentru a te orienta bine într-un mediu social ai nevoie de comunicare, de un echilibru emoțional. Ai nevoie să nu-ți declanșezi furii, emoții negative, care îți blochează rațiunea, deci, unui copil cu inteligența emoțională dezvoltată îi va fi mai ușor să se adapteze în societate, decât unuia care are performanțe înalte”, opinează Crasnojon.

Asociația Homeschooling Moldova

Diana Chicu militează acum pentru legiferarea acestei practici în R. Moldova, conform experienței internaționale. Împreună cu alți părinți au creat Asociația Homeschooling Moldova pentru a promova școlarizarea acasă la cerere, valorificând dezvoltarea individuală a copilului. Astăzi asociația numără 16 membri. Petiția online lansată recent de asociație a adunat peste 300 de petiționari care au semnat pentru ajustarea cadrului normativ.

Diana Chicu s-a adresat și la Ministerul Educației, unde a fost informată că modificări și adaptări legislative ar putea avea loc în cazul unui număr reprezentativ de solicitanți.

Cristina Cornescu

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. ivancelgroaznic

    La cita atentie si bani da Dodon cu Plaha la dascali, asa se vajunge, da problema e ce vor face copi la cari parinti nu are studi si nu pot esplica la copil sau nu are bani sa plateasca pe dascali.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *