VIDEO/ Cine a oprit „JOCUL”?

Gestionarea irațională a resurselor financiare, deficiența managerială a conducerii, lipsa condițiilor de muncă, a concertelor și a turneelor, au provocat plecarea masivă a artiștilor și degradarea legendarului Ansamblu Național Academic de Dansuri Populare „Joc”.

Astăzi, cu un director numit pe criterii politice, „Joc” abia de mai respiră. Din cei peste 60 de dansatori care activau pe timpul lui Vladimir Curbet, cel mai longeviv director artistic al ansamblului, au rămas doar vreo opt, trupa fiind completată cu studenți sau cu absolvenți ai Colegiului Național de Coregrafie.

Dacă, pe timpuri, ansamblul avea anual peste 100 de concerte acasă și peste hotare, în ultimii trei ani, „Joc” a avut mai puțin de 30 de evoluții în R. Moldova și doar câteva ieșiri în afară.

Dacă, până acum trei ani, solicitările Ansamblului Național Academic de Dansuri Populare (ANADP) „Joc” erau ignorate de autorități, perioadă în care artiștii plecau din ansamblu din cauza salariului mizer și a condițiilor inumane de muncă, odată cu venirea noului director general, în 2017, alocațiile se țin lanț.

În ultimii trei ani, potrivit Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC), din bugetul de stat au fost atribuite aproximativ 2,2 milioane de lei pentru reparații, concerte și pentru confecționarea costumelor. Totodată, astăzi, doar pentru salarizare, din bani publici, MECC alocă lunar 824 mii de lei. Deși sumele sunt enorme, performanțele instituției nu s-au îmbunătățit – numărul de concerte este mic, iar artiștii pleacă în continuare din „Joc”.

Începutul sfârșitului

Fondat în 1945, ANADP „Joc” ajunge, peste ani, cel mai renumit colectiv academic din Moldova. Cei peste 90 de artiști, dansatori și muzicieni școliți la instituții de specialitate, au dus în lume faima Moldovei. În cei 74 de ani de viață, colectivul a montat peste 80 de dansuri și a susținut peste 7800 de spectacole în fața a peste 18 milioane de spectatori. Din 1957, timp de 59 de ani, în frunte cu directorul artistic, Vladimir Curbet, „Joc” a avut spectacole în peste 60 de țări, obținând sute de premii și diplome. Ansamblul deține titlul de Colectiv Emerit al RSSM, fiind decorat și cu „Ordinul Republicii”.

Ansamblul „Joc”
Sursa: WordPress.com

Anii 2003-2009 au fost înfloritori pentru renumitul ansamblu. Potrivit dansatorilor, până în 2009, instituția a funcționat pentru că dispunea de resurse financiare suficiente. Paradoxal, odată cu plecarea comuniștilor de la guvernare, lucrurile au început să se schimbe, fiind alocați din ce în ce mai puțini bani pentru susținerea ansamblului. În primele trei luni de după schimbarea guvernării, artiștii spun că salariul le-a fost redus în jumătate, de la 4000 la 2800 de lei. Astfel, până în 2012, acesta a funcționat doar pentru că erau artiști care credeau că lucrurile se vor schimba. După 2012, entuziasmul s-a stins, iar mulți artiști au decis să plece. Odată cu ei, se pierdea și faima „Jocului”.

Marile probleme pentru „Joc” încep în 2013, odată cu agravarea stării de sănătate a lui Vladimir Curbet, care nu mai putea conduce ansamblul și ține sub control administrarea întreprinderii. Astfel, Consiliul de Administrare al ansamblului, din care făceau parte funcționari de la Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei și Infrastructurii, ai MECC și un reprezentant al colectivului de muncă, preia gestionarea banilor întreprinderii de stat. Potrivit unor documente în posesia cărora a intrat ZdG, în 2016, de exemplu, perioadă în care salariul artiștilor era de vreo 3 mii lei și tot mai mulți plecau din ansamblu, din lipsa motivării financiare, membrilor Consiliului de Administrare le-a fost majorat salariul de la o mie la 12 mii de lei.

Andrei Moșanu și Grigore Moraru, foști dansatori ai ansamblului „Joc”, alături de Vladimir Curbet, cel mai longeviv director artistic

În condițiile în care Vladimir Curbet nu mai venea prin colectiv, numărul de concerte s-a redus considerabil. Repetițiile erau ocazionale, iar artiștii continuau să plece. În 2016, colectivul a adresat o petiție către MECC. Aceștia cereau ca Vladimir Curbet să fie numit director de onoare și solicitau susținerea ministerului în soluționarea problemelor cu care se confrunta ansamblul. La scurt timp, colectivul a fost anunțat că Vladimir Curbet a semnat cererea de demisie, fiind numit conducător de onoare al ANADP „Joc”. Astfel, în 2016, toamna, artiștii l-au propus pe fostul dansator, Vitalie Bujnița, la funcția de director general al ansamblului. Candidatura acestuia era susținută de o bună parte dintre artiști. În scrisoarea către MECC, se argumenta că Bujnița este artist emerit al R. Moldova, că a dansat opt ani în „Joc”, fiind și solist principal, iar pe lângă activitatea artistică, are master în Relații Internaționale. Respectiv, în octombrie 2016, Bujnița a transmis scrisoarea către Monica Babuc, iar în scurt timp, ministra l-a primit în audiență.

Monica Babuc: „Oare voi credeți că așa se numește directorul general al „Joc”?

„Ministra a ascultat succint intențiile mele și viziunile mele asupra relansării colectivului. Nu părea impresionată și era sceptică la ce îi ziceam. Ascultându-mă câteva minute, a intervenit cu un mesaj clar, că ea este foarte revoltată de faptul că artiștii nu se supun, că aceștia sunt obraznici. Apoi, ținând în mână scrisoarea și CV-ul meu, m-a întrebat: „Oare voi credeți că așa se numește directorul general al „Joc”?” Și a pus scrisoarea în dulap”, zice Vitalie Bujnița.

După ce candidatura lui Bujnița a fost respinsă, artiștii „au început să bată alarma pe la alte instituții, cum ar fi Președinția”, în speranța că vor fi auziți și că vor găsi susținere. La 24 februarie 2017, Igor Dodon a întreprins o vizită la ANADP „Joc”, în cadrul căreia le-a spus artiștilor că „îi ia sub tutela sa”, promițându-le investiții. Artiștii spun că, peste o perioadă, au fost contactați, iar niște agenți economici „care au vrut să rămână anonimi”, le-au transmis 200 de mii de lei. A doua zi, spun artiștii, Monica Babuc a venit pentru prima dată la „Joc” și le-a prezentat-o pe Aliona Strîmbeanu – noul director general al ansamblului.

„A doua zi a venit urgia peste noi. În sfârșit, fiind ministră din 2013, în 2017, Monica Babuc a venit pentru prima dată la „Joc””, punctează dansatorul Grigore Moraru.

Aliona Strîmbeanu, directoare generală a ANADP „Joc”

Director la „Joc” cu afiliere la PDM

ANADP „Joc” este o întreprindere de stat al cărui fondator și finanțator este MECC, cel din urmă exercitându-și drepturile de gestionar prin intermediul Consiliului de Administrare și al directorului general. Atât președintele Consiliului, cât și administratorul întreprinderii sunt desemnați de către MECC.

Potrivit unui răspuns al MECC, oferit la solicitarea ZdG, Aliona Strîmbeanu, actuala directoare generală a ansamblului, a fost numită în funcția de președinte al Consiliului de Administrare în 2016, iar în calitate de director general al ansamblului a fost promovată de către Monica Babuc, fără concurs, la 4 iulie 2017. Aliona Strîmbeanu este, de profesie, critic de teatru. Ea spune că, timp de 28 de ani, începând cu 1991, a activat în cadrul MECC. Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2017, pentru activitatea sa în cadrul MECC, în calitate de președinte al Consiliului de Administrare al ANADP „Joc” și pentru activitatea la Academia de muzică, teatru și arte plastice, Strîmbeanu a ridicat lunar un salariu de 20 mii de lei, dar și indemnizații de 3 mii de lei. De asemenea, Strîmbeanu declară că, din 2017, odată cu învestirea sa în funcția de director general, conduce un automobil Nissan X-trail, fabricat în 2005, pentru care indică o valoare de 55 mii de lei, pe când valoarea medie pe piață a unui asemenea automobil se ridică la 100 mii de lei. În ultimii trei ani, Aliona Strîmbeanu conduce

ANADP „Joc”. Ea este criticată atât de foștii artiști ai ansamblului, cât și de familia Curbet. „A fost numită directoare generală, nu directoare artistică, dar ea și-a asumat și funcția asta și a început să facă regulile sale, mai mult în interes personal. Ea spune că „renaște Jocul”, dar e doar părerea ei, veteranii „Jocului” își pun mâinile în cap”, susține Viorica Curbet, fiica regretatului Vladimir Curbet.

Grigore Paladi, fostul director artistic al ansamblului, afirmă că Strîmbeanu a fost primită rezervat de colectiv, fiind „percepută ca un om al sistemului, care ar lucra pentru sistem, nu pentru binele ansamblului”.

„Până a venit Strâmbeanu la „Joc”, directoare din partea Partidului Democrat din Moldova (PDM) și din partea ministrei Babuc, nimeni nu a vrut să investească nici în sediu, nici în artiști, nici în ansamblu – nu erau bani. Cum a venit ea, s-au găsit și fonduri. Ca să-și atribuie merite ei, ministrei, guvernului, regimului”, crede Andrei Moșanu, fost dansator în „Joc”.

Despre afilierea politică a Alionei Strîmbeanu vorbesc nu doar foștii angajați, dar și faptul că aceasta a fost consilieră PDM în satul Geamăna, Anenii Noi. Totodată, înainte de alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, pe pagina de Facebook a acesteia au apărut mai multe postări despre activitatea PDM, dar și cu mulțumiri aduse Guvernului Filip și ministrei Babuc.

Andrei Moșanu, fost solist al ANADP „Joc”
Sursa: facebook.com

„În primul rând, eu nu văd că aceasta anume favoriza PDM. Erau niște lucruri pe care le consideram bune. Nu mi se pare corect, dacă cineva face un lucru bun, tu să nu-l susții și să nu accepți. Trebuie să recunosc că au fost făcute reparații la „Joc” cu suportul Guvernului, care atunci era PDM, Pavel Filip, Monica Babuc”, zice Strîmbeanu.

Contactată de ZdG, Monica Babuc nu a răspuns la telefon, pentru a se expune despre situația din „Joc”.

2,2 milioane de lei din bugetul de stat

Cert este că, odată cu venirea Alionei Strîmbeanu în funcție, investițiile pentru „Joc” s-au majorat, aceasta argumentând că a condiționat venirea în funcție prin oferirea de fonduri. Dacă până la venirea ei, solicitările ANADP „Joc” erau ignorate de MECC, odată cu instalarea ei în funcție, investițiile financiare ale ministerului au crescut an de an. Într-un răspuns al MECC pentru ZdG, se arată că dacă în 2016, ministerul a alocat 200 mii de lei din bugetul de stat, în 2017, suma investițiilor se ridică la 237 mii de lei, iar în 2018, din bugetul de stat este alocat peste 1,66 milioane de lei. La început de 2019, MECC a alocat 289 mii de lei.

În mare parte, banii publici alocați pentru investiții în 2018 au fost cheltuiți pentru reparația clădirii în care activează „Joc”. Reparația acoperișului și a pardoselilor a fost executată de aceeași companie, iar valoarea contractelor ajunge la 1,42 milioane de lei.

Sala de repetiții a ansamblului „Joc”

Totodată, anual, „Joc” evoluează la Festivalul Internațional de Muzică „Mărțișor”. Astfel, dacă potrivit MECC, în 2017, pentru evoluția ansamblului în acest festival, din banii publici au fost alocați 100 mii de lei, în 2018 – 152 mii de lei, iar în 2019, suma aproape s-a triplat, din bugetul de stat fiind alocați 289 mii de lei. Pe de altă parte, într-un răspuns pentru ZdG, Aliona Strîmbeanu scrie că, pentru „Mărțișor 2019” au fost achitați în total doar 161 mii de lei.

Salariul de artist vs salariul de director

Deși actuala conducere a ANADP „Joc” vorbește despre „renașterea ansamblului, artiștii pleacă din ansamblu din cauza salariilor mici. Potrivit tablourilor coregrafice, trupa Ansamblului „Joc” trebuie să fie formată din 32 de perechi de dansatori. Sursele ZdG din ANADP „Joc” spun că, astăzi, sunt vreo 20 de perechi, dintre care mai mult de jumătate sunt absolvenți ai Colegiului Național de Coregrafie. Oamenii susțin că, dacă până nu demult în ansamblu activau artiști cu experiență de cel puțin opt ani, astăzi au rămas doar cei care au în spate o activitate de trei-patru ani, doar că și ei pleacă, fiind înlocuiți cu tineri de la colegiu. Sursele relatează că, la concertele mai importante, sunt contractați artiști care au plecat din ansamblu și sunt remunerați per evoluție.

Dansatorii ansamblului „Joc” în PMAN

De exemplu, la Festivalul „Mărțișor 2019”, potrivit Nataliei Popovici, contabila-șefă a ANADP „Joc”, au fost invitați 23 de balerini, foști dansatori și studenți ai Colegiul Național de Coregrafie, contractați și remunerați pentru participarea la eveniment.

Grigore Zosim are 18 ani, este absolvent al Colegiului Național de Coregrafie și, de doi ani, dansează în „Joc”. Dansatorul spune că salariul său este de 3-4 mii de lei. „Pentru mine, e un salariu mediu, dar pentru un om cu familie, e prea puțin. În prezent, în trupa de bază sunt foarte puțini artiști, pentru că nu sunt plătiți prea bine”, spune dansatorul.

Cătălin Agachi dansează în „Joc” din septembrie 2018, oficial fiind angajat în martie 2019. Până nu demult, pentru activitatea sa era remunerat cu 2 500 lei lunar. „Acum, sunt inclus la 75% (2 500 de lei), dar ni s-a spus că urmează o mărire de salariu. Astfel, cu număr solistic, cu vechime în muncă ș.a., salariul meu ar putea fi de 4 000-4 500 de lei”, spune dansatorul.

În alt context, potrivit datelor furnizate de MECC, Vasile Goia, prim dirijorul orchestrei ansamblului, și Eugen Sandul, prim maestru de balet, primesc câte 7 900 de lei de la „Joc”. Într-un răspuns al Alionei Strîmbeanu se spune că Goia ar mai avea o sursă de venit – prim-dirijorul încasând aproape 70 mii de lei pentru „modificarea, adaptarea și elaborarea într-un nou format a 11 piese muzicale”. Întrebat despre cât primește pentru adaptarea pieselor, Goia spune că e remunerat „modest, cu o sumă simbolică”. „Sunt foarte multe lucrări pentru care nici nu am cerut să mi se plătească, pentru că trebuie să ai un sac de bani ca să-mi plătești”, zice Goia.

Eugen Sandul, prim-maestru de balet al ansamblului „Joc”

Pentru că se schimbă aranjamentul muzical, Eugen Sandul trebuie să schimbe compoziția coregrafică, lucru pentru care și el este remunerat adițional. „Așa cum el a schimbat aranjamentul muzical, a trebuit să schimb și să adaug mișcări în coregrafie. Am primit bani, o sumă simbolică, 1000-2000 de lei, deși asta costă mai mult”, a spus Sandul.

Salariile „fantomă” de la „Joc”

ANADP „Joc” beneficiază lunar de subvenții bugetare în mărime de 824 mii de lei. Potrivit MECC, salariul brut lunar al artiștilor variază între 4 și 6 mii de lei, în funcție de clasa de salarizare.

ZdG a intrat în posesia unei scheme de încadrare pentru 2019 a ANADP „Joc”. În document e indicat salariul lunar al fiecărui angajat al întreprinderii de stat, în funcție de postul deținut. În schemă se regăsesc 54 de funcții în dreptul cărora sunt indicate salarii, suma totală a acestora fiind de 240 mii de lei pe lună. Aceeași situație se regăsește și în schema de salarizare din 2016, în care erau alocați bani pentru 20 de funcții. Natalia Popovici, contabila-șefă a ansamblului, ne-a confirmat veridicitatea documentului și a explicat că „acestea sunt locurile vacante”.

„Aici erau locurile vacante. Banii alocați se cheltuie numai pentru dansatorii care lucrează, restul rămân în contul ansamblului”, a explicat aceasta.

Tamara Maznic, economista-șefă a ansamblului, susține că schema de salarizare pentru 2019 a fost redusă, fiind aprobată pentru 135 de persoane, dintre care 105 sunt angajate. „În toată luna pleacă artiști, vin alții. Indiferent dacă pleacă sau rămân, suma prevăzută în schema de salarizare se achită”, zice aceasta.

„Meritele deosebite” ale directoarei generale

În același timp, salariul directoarei generale este de trei ori mai mare decât cel al unui artist din „Joc”. În declarația de avere și interese, Aliona Strîmbeanu indică că, în 2018, de la „Joc”, a încasat 162 766 lei, echivalentul a 13.563 lei lunar.

Totodată, un raport din noiembrie 2018 al Inspecției Financiare din subordinea Ministerului Finanțelor arată că Alionei Strîmbeanu i-au fost calculate sporuri în mărime de 100% pentru eficiența muncii. Inspecția Financiară a depistat că directoarei generale i-au fost calculate sporuri pentru intensitatea muncii în mărime de 20% și pentru merite deosebite 30%, iar printr-un ordin al MECC au fost stabilite sporuri pentru înaltă eficiență în mărime de 50% din salariul de funcție și supliment pentru eficiență în mărime de un salariu de bază plus vechime în muncă. De asemenea, în document se arată că directorul general a beneficiat și de două ajutoare materiale în 2018, pe când potrivit normelor legale, administratorul poate beneficia de un ajutor material în mărime de până la un salariu de bază lunar. Astfel, în lipsa hotărârii MECC, Alionei Strîmbeanu i-au fost achitate neîntemeiat sporuri pentru eficiență, suma totală a cheltuielilor fiind de 39,3 mii de lei. Totodată, potrivit ordinelor MECC, i-au fost calculate și achitate neregulamentar premii din contul veniturilor colectate ale ansamblului în sumă de 37,5 mii de lei.

Tamara Maznic, economista-șefă, și Natalia Popovici, contabila-șefă ANADP „Joc”

„Aici a fost o gafă de contabilitate. Adică, nu este o gafă, așa s-a calculat de ani de zile salariul directorului. Așa a fost și pe timpul domnului Curbet și acum inspecția financiară mi-a spus că e o încălcare, urmând să întorc înapoi acești bani … M-am obligat și îi returnăm lunar”, a explicat Strîmbeanu.

Pe de altă parte, economista-șefă a ansamblului susține că sporurile au fost achitate în limitele legii. „Așa se calculează la orice instituție, conform statelor care se aprobă de minister și în afara statelor, așa prevede legea – un conducător poate primi sporuri din economiile întreprinderii. Nu-i calculat nimic în plus. Asta se stabilește prin ordinul ministerului pe un an și este reînnoit pentru fiecare an prin ordin”, spune aceasta.

Totodată, în raportul Inspecției Financiare se mai arată că, în 2015-2017, veniturile din vânzări ale instituției de stat au înregistrat o descreștere, micșorându-se, din 2015, de la 1 milion de lei la 243,4 mii de lei în 2017. În schimb, subvențiile de la bugetul de stat au crescut. Dacă în 2015, întreprinderea a primit 6,6 milioane de lei din bani publici, în 2017 a primit 7,1 milioane de lei.

Inspecția a mai depistat că cheltuielile suportate de întreprindere din valoarea mijloacelor alocate din subvențiile de stat sunt mai mari de 80% anual, fapt ce contravine prevederilor legale. În acest context, de exemplu, la 30 septembrie 2018, ANADP „Joc” deja recepționase subvenții de la buget în valoare de 92% din suma aprobată pe un an întreg.

Andrei Moșanu și Grigore Moraru, foștii dansatori ai ansamblului, susțin că, „Joc” ar putea „face singur bani, dacă ar fi gestionat corect”. Artiștii spun că, acum, ansamblul are nevoie de sponsori și investiții că să ajungă „cel puțin nivelul la care a fost și să înceapă să-și vândă producția”.

„La ce batjocură a ajuns Ansamblul „Joc” – un ansamblu atât de cunoscut! A ajuns să nu-și poată vinde biletele nici la concertele de la București, acolo unde împărțim aceeași cultură și tradiții. Noi, la „Joc”, încercăm să venim, să nu lăsăm ansamblul definitiv. Am sperat până în ultimul moment că va fi vreo schimbare odată și odată. Ne ținem în formă, ținem la profesia noastră, până la urmă, pentru asta am învățat, pentru asta am crescut în sălile de balet, de dimineața până seara – ca să dansăm pe scene, nu pentru a lucra în restaurante și pe la toate banchete, ca să ne distrugem sănătatea. Administrația ansamblului avea ca primă obligație să ne organizeze concerte”, povestesc cei doi.

Sursa foto: facebook.com

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *