Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   EDITORIAL/ Războiul din Ucraina: Al…

EDITORIAL Războiul din Ucraina: Al doilea front deschis de birocrați, escroci și traficanți

Oxana locuiește în regiunea Odesa. Până nu demult, ea nu s-a încumetat să plece de acasă, în speranța că furia războiului nu va trece prin viața sa. Acum câteva săptămâni, nu a mai rezistat în fața fricilor și a pornit la drum. A ieșit greu din Ucraina. De când e război, rândul de autoturisme și de camioane până la punctul vamal Cartal-Isaccea, singura trecere cu Bac-ul peste Dunăre spre Europa, e de peste 15 km. Greu de imaginat, greu de rezistat… În acest rând, cei care fug de război cunosc setea, foamea, nesomnul, minciuna, disperarea.

Oxana spune că, totuși, i-a mers. A reușit să ajungă relativ ușor în România, de unde a plecat spre Polonia, la îndemnul unor intermediari care i-au promis acolo un loc de muncă. „Oferta” de muncă nu a costat-o prea scump, spune ea. „Am achitat 200 de euro în avans, alți 200 urmând să-i achit imediat cum sunt angajată la muncă. Dar nu a fost să fie. Intermediarii au dispărut până a ajunge la destinație”, explică Oxana. Descurajată, ea a decis să plece spre Italia, la îndemnul unei rude care, de mai mulți ani, muncește acolo. „Și în Italia, de când e război în Ucraina, iar numărul refugiaților din zonele de război crește, au apărut „rețele” de intermediari care promit marea și sarea. Majoritatea sunt din state ex-sovietice. Principiul e același. Îți cer un „avans”, promițând un loc de muncă sigur, după care dispar cu tot cu bani”, povestește Oxana cum în mai multe țări sunt puse pe roate afaceri bănoase pe contul suferinței refugiaților ucraineni. În aceste condiții, se revigorează grupările traficanților de persoane pentru care războaiele sunt o adevărată „mană cerească”.

O altă refugiată, Elena, a ajuns cu doi copii mici la Chișinău, în R. Moldova, unde a încercat să ia cu chirie o locuință, ca să-și poată continua cumva viața, în timp ce soțul său a rămas în Ucraina, unde războiul continuă. Aici, în ospitaliera și primitoarea Moldovă, s-a ciocnit de escroci imobiliari cum nici nu și-a imaginat că pot exista. „Toate anunțurile legate de darea în chirie a locuințelor sunt monitorizate de ei. Aceștia dictează prețurile. Imediat cum înțeleg că e vorba despre refugiați din Ucraina, adică de persoane care se află în dificultate, mai ales dacă e vorba despre o mamă cu copii mici, nu au nicio frână și nu te mai poți înțelege cu proprietarii care, posibil, ar fi dispuși să dea în chirie contra unor taxe pământești”, spune Elena, descurajată de faptul că a ajuns pe mâna escrocilor imobiliari de la Chișinău. „Am întâlnit oameni cumsecade, sinceri, înțelegători, dar toate faptele lor bune sunt adumbrite de acești escroci”, explică Elena, care a decis să se retragă, deocamdată, în vreun sat din Moldova, în speranța că nu va fi jecmănită de intermediarii care dau în chirie locuințele unor proprietari, îmbogățindu-se pe seama suferinței victimelor războiului din Ucraina.

Refugiații spun că au cunoscut și cazuri în care persoanele care fug din calea războiului sunt tratate cu ură de către unii membri ai societății, dar și de reprezentanți ai autorităților, care invocă deschis că problemele lor nu ar fi parte a atribuțiilor de serviciu, că, ocupându-se de ele, nu reușesc să soluționeze alte probleme, ale autohtonilor. Astfel de disensiuni apar atunci când, în cazul unor persoane, expiră termenul de 90 de zile de ședere legală în R. Moldova, iar ei nu au nicio șansă de a reveni acasă. „Majoritatea acelor refugiați sunt mame cu copii mici. Acestea trebuie să aibă vreo garanție legată de încadrare la școală sau la grădiniță”, explică refugiații aflați în căutarea soluțiilor de a mai rămâne în R. Moldova, până și-ar putea reîntregi familiile.

Da, unii se mai îmbogățesc și pe seama dezinformării refugiaților. Celor care fug din Ucraina, uneori fără acte de identitate, le oferă „garanții” de perfectare a pașapoartelor, mințindu-i, de fapt, contra plată.

UE acordă diverse ajutoare în speranța soluționării problemelor refugiaților din Ucraina și recunoaște că, deoarece 90% dintre aceștia sunt femei și copii, ei ajung să fie mai expuși la riscuri de violență și abuzuri, inclusiv trafic de ființe umane, contrabandă și adopții ilegale.

Soluții? Greu de identificat în condițiile în care toate aceste scenarii sunt puse la cale de grupări tenebre, care utilizează spontan tehnici de camuflare a probelor.

Chiar și așa, oricine cunoaște astfel de cazuri ar trebui să le denunțe. În condiții de război, poate că astfel de infracțiuni ar trebui investigate și condamnate în baza unor legi mai dure, pe care, dacă nu le avem, ar trebui să le elaborăm, or, atâta timp cât suntem în această zonă de război, nu ne putem detașa de suferințele celor care sunt forțați să lupte pe acest al doilea front, deschis pentru ei după ce au reușit să se retragă de pe linia frontului din țara lor.