Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   EDITORIAL/ De ce Veronica Dragalin?

EDITORIAL De ce Veronica Dragalin?

Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă

Zilele trecute Veronica Dragalin, noua șefă a Procuraturii Anticorupție, a susținut prima ei conferință de presă, după 2 săptămâni de la preluarea acestui mandat. Au curs gârlă laudele și criticile. Să începem cu mesajele critice.

Principala problemă pe care au sesizat-o oamenii nemulțumiți este că această persoană a venit din SUA, nu vorbește bine româna, nu cunoaște bine sistemul de aici, nu are experiența de a fi locuit în R.Moldova și așa apare marea îngrijorare – se va descurca ea oare cu o sarcină atât de grea tocmai acum când avem atât de mare nevoie să pedepsim corupții?

Criticii se pare că au mare dreptate, exprimând această îngrijorare. Doar că această întrebare ar trebui adresată nouă tuturor în primul rând: ce am făcut noi cu toții atât de greșit timp de 30 de ani, încât am ajuns să vină cineva de peste mări și țări să facă ordine în procuratură? De fapt, întrebarea e mai bine să o adresăm celor 10 procurori generali pe care i-a avut Moldova începând cu 1991: Dumitru Postovan, Valeriu Catană, Mircea Iuga, Vasile Rusu, Valeriu Balaban, Valeriu Gurbulea, Valeriu Zubco, Corneliu Gurin, Eduard Harunjen, Alexandr Stoianoglo. Ce au făcut acești 10 bărbați-procurori, de au lăsat corupția să colcăie, justiția să degradeze astfel încât sistemul de combatere a corupției să fie anihilat, compromis iar cetățenii să nu mai aibă încredere în el?

E o întrebare pertinentă și pentru sutele de angajați din ultimii ani din cadrul procuraturii: cum de s-a ajuns aici, de ce nu a existat presiune și rezistență pe interior, unde au fost vocile puternice din rândul procurorilor, care să coalizeze cu 10, cu 5, cu 3 ani în urmă ca să nu permită deraierea sistemului anti-corupție?

Dacă nu a existat un grup de procurori care să rupă cercul vicios din interior cu 5 ani în urmă, atunci trebuie să punem mâna pe inimă și să recunoaștem că nu a existat niciun procuror-lider, puternic, integru și curajos. Sunt sigură, ba chiar cunosc personal, procurori tineri, integri, buni cunoscători ai legislației, care pot face o muncă excelentă în sistem, dar nu l-ar putea conduce acum, pentru că partea opacă a corupților din sistem e încă destul de puternică, bine alimentată din surse ilicite și i-ar domina și răpune.

Publicitate
Publicitate

Să faci față unui sistem învechit în rele e foarte dificil. Poți avea intenții infinit de bune, dar dacă nu ești pregătit să renunți practic la tot ce ține de confortul și bunăstarea personală, cohorta corupților te va absorbi.

Noi la ZdG am gustat din plin, de-a lungul anilor, din rezistența corupților. Deși nu avem misiunea să băgăm corupții la închisoare, ci doar misiunea de a expune corupția în public, am avut mereu de dat lupte de apărare pe un front invizibil: corupții ne-au atacat în cele mai inimaginabile moduri și a trebuit să învățăm mereu să ne ținem pe picioare. Pe lângă critici, atacuri verbale, procese în instanță, au fost cazuri de propuneri de mită, tentații de corupere, dar cel mai greu a fost altceva: când ne abordau membrii familiilor.

Da, în cei 18 ani corupții au abordat-o pe maică-mea, pe alte rude ale mele, pe rudele Anetei Grosu, pe ale altor colegi, încercând așa să ne determine la tăcere. Erau perioade grele, în care nu aveai cui te plânge, nu aveai unde denunța și nu avea cine să te apere în sistem. Ce greu e să vină maică-ta și să îți spună că mai bine e să te oprești, căci au telefonat-o și i-au zis că e periculos. Ce greu e să îți fie atacați copiii pentru munca ta. Ce greu e să îți ceară prietenii să nu publici o investigație și tu să renunți pe rând, practic la toți prietenii, dar să nu renunți la investigații. Ce greu e să te simți singur, infinit de singur în această luptă. Ce grea e lupta cu corupția mare dar ce ușor te simți împăcat cu propria conștiință, peste ani.

„Noi ca instituție avem 9 acuzatori de stat, care au responsabilitatea de a reprezenta procuratura în toate cauzele penale în judecată pe toată țara. Noi la moment avem aproximativ 400 cauze pe rol în judecată. Nouă procurori. Eu am vorbit cu fiecare dintre ei, și vă pot spune în ce condiții lucrează. Au doar 3 birouri, 4 procurori în unul, 3 în al doilea, și 2 în al treilea. Ei au doar 2 consultanți care îi ajută”, a declarat Veronica Dragalin la prima sa conferință de presă.

Cât de eficientă poate fi lupta a 9 procurori pe 400 de cauze grele? Sunt sute de tentații de corupere pentru acești 9 procurori și sute de posibilități de a le umili familiile. Ce greu le va fi. Vor supraviețui cei care vor putea renunța la prietenii-neprieteni, la nașii, cumetrii și corupții din sistem, cei care vor putea să rămână în picioare după ce le vor fi atacate familiile, cei care vor putea supraviețui cu salarii mici și muncă triplă, cei care vor putea accepta singurătatea și decența.

Munca de șef al Procuraturii Anticorupție, oricine ar fi în această funcție la acest moment, nu poate să aducă beneficii personale, nici financiare, nici de alt ordin. Această muncă va fi un mare beneficiu doar pentru sistem și pentru cetățenii R.Moldova, în cazul în care va reuși.

„Criminalii din sistem – eu mă refer la procurori, ofițeri, și judecători – care până în ziua de azi comit așa crime, sunt cei mai periculoși infractori”, a spus Veronica Dragalin la prima ei conferință de presă, cu un accent vădit american. Nimeni nu a contrazis-o. Dar nimeni dintre procurorii moldoveni integri nu a făcut așa o declarație anterior. Probabil nu s-au simțit destul de liberi să o facă public. Probabil nu ar fi putut să devină șefi. Deocamdată.

Publicitate
Publicitate