EDITORIAL Cum să dialogăm cu un putinist?
În încercarea de a înțelege de ce unii cetățeni din Republica Moldova ar putea susține războiul inițiat de Putin, este esențial, așa cum spuneam într-un alt editorial, să explorăm diversele motive care stau la baza acestei susțineri.
Aceste motive variază de la interese materiale directe și conexiuni cu rețele de influență pro-ruse, până la o categorie de oameni care pot avea motivații mai mult sau mai puțin idealiste. În acest context, se ridică întrebări importante: merită să discutăm cu acești oameni? Dacă da, cu cine anume dintre ei? Și, cel mai important, cum putem convinge persoanele care susțin un regim sângeros și autoritar să își reconsidere pozițiile și să adopte o viziune mai echilibrată și umană?
Am putea identifica cel puțin patru tipuri distincte de persoane care susțin poziția pro-rusă în acest război: persoanele care au interese personale pro-ruse, putiniștii convinși și asumați, persoanele care se identifică cu lumea rusă și cele marcate de frământări și ezitări. Să le luăm pe rând și să vedem cum am putea comunica în fiecare caz.
Persoanele care au interese personale pro-ruse. Primul tip de persoane în contextul susținerii putinismului este reprezentat de cei cu interese personale pro-ruse. Acești indivizi sunt adesea implicați în rețele de interese care leagă Moldova de Rusia, fie prin conexiuni politice, fie prin beneficii materiale directe. Ei pot fi membri ai unor partide politice pro-ruse sau pot primi finanțare directă de la regimul lui Putin. Motivația lor principală este de natură pragmatică și personală, nu ideologică sau bazată pe convingeri. Dialogul cu aceste persoane este dificil, deoarece interesele lor sunt profund înrădăcinate și adesea ascunse, ceea ce îi face imuni la argumentele bazate pe raționalitate sau moralitate. Abordarea acestui tip de persoane necesită o atenție mai mult din partea autorităților, cu un accent pe urmărirea activităților și a surselor de finanțare.
Putiniștii convinși și asumați. Putiniștii convinși și asumați reprezintă un segment distinct de susținători ai războiului. Aceștia aderă ferm și conștient la ideologia autoritară promovată de Rusia, văzând în Putin un lider puternic și legitim. Motivația lor depășește interesul personal, fiind mai degrabă bazată pe convingeri ideologice, conform cărora Rusia are dreptul să creeze un imperiu fără frontiere și să distrugă fizic pe oricine se opune. Cu aceste persoane nu se poate discuta cu scopul de a le convinge. Acești indivizi sunt adesea intoleranți față de orice viziune care contrazice narațiunea rusească, exprimând adesea ostilitate față de valorile occidentale. Ei pot aștepta cu entuziasm intervenția Rusiei în regiune, văzând-o ca pe restaurarea unei ordini „drepte”. Dialogul cu acești indivizi este extrem de dificil, deoarece sunt înrădăcinați adânc în convingerile lor și rareori sunt deschiși spre reconsiderarea pozițiilor pe care le au. Ei însă trebuie să știe clar că societatea noastră nu acceptă și nu tolerează ideile lor sângeroase.
Persoanele care se identifică cu lumea rusă. Are însă rost de vorbit cu cei care sunt împotriva războiului, înțeleg caracterul lui tragic și teribil, dar din unele cauze, îl justifică parțial sau total ca fiind unul inevitabil sau chiar unul drept. Printre aceștia, persoanele care se identifică cu lumea rusă sunt un grup distinct. Aceștia pot fi de etnie rusă, vorbitori de limba rusă sau indivizi care resimt nostalgie pentru fosta Uniune Sovietică. Legătura lor cu lumea rusă nu este neapărat politică, ci mai degrabă culturală și identitară. Ei pot vedea în Rusia o reprezentare a valorilor și tradițiilor pe care le prețuiesc. Abordarea acestui grup necesită o înțelegere a perspectivelor acestuia. Argumentele aduse trebuie formulate în așa fel încât să fie evitată confruntarea, încurajându-i să-și reevalueze poziția față de război dintr-un unghi care răspunde nevoilor acestora de identitate distinctă. Ei trebuie aduși la condiția să înțeleagă că pot să-și găsească un loc demn și respectat într-o societate democratică care le-ar respecta drepturile de minoritate culturală și că ei nu au interesul să-l susțină pe Putin care îi folosește cinic pentru a-și extinde puterea.
Persoanele marcate de frământări și ezitări. În sfârșit, cei marcați de frământări și ezitări reprezintă un segment de persoane care, deși influențate de propaganda putinistă, prezintă îndoieli și confuzii în privința războiului. Acești indivizi nu sunt ferm convinși de justețea războiului, simțind adesea că „ceva nu este în regulă”. Ei pot fi influențați de surse media rusești sau de rețele sociale pro-Putin, dar în același timp, sunt deschiși la noi informații și perspective. Abordarea acestui grup necesită tact și empatie, punând accent pe dialog constructiv și întrebări care stimulează gândirea critică. Scopul este de a-i ghida să reevalueze ideologia putinistă și să ajungă la propriile concluzii prin introspecție și analiză. Cu acești oameni nu are rost să discuți cu argumente gata făcute. Ei trebuie să ajungă singuri la concluzia că această ideologie, acest regim și războiul pe care l-a provocat sunt lucruri nedrepte și sângeroase. Putem încerca un dialog care seamănă cu ceea ce încă Socrate numea „maieutica”. Maieutica vine de la termenul grecesc „maieutikos”, adică abordarea de a dezvolta cunoștințe prin punerea întrebărilor, dezvoltând astfel o atitudine de căutare a adevărului.
Discutarea cu susținătorii putinismului în Republica Moldova necesită astfel o abordare diferită, în funcție de tipul persoanei ce interacționează cu noi. De la cei cu interese personale, la putiniștii convinși și până la cei confuzi și ezitanți, fiecare grup necesită o abordare unică. Este esențial să abordăm aceste conversații cu tact, uneori cu empatie, alteori prin întrebări care să-i pună să ajungă singuri să-și reevalueze viziunile. Dacă unii pot fi de neclintit în convingerile lor și trebuie pur și simplu ignorați sau disprețuiți pentru convingerile lor sângeroase, alții pot fi deschiși la schimbare și trebuie ajutați să își revadă poziția.
Autor: Lilian Negură
Lilian Negură este psiholog social și sociolog din Moldova, în acest moment, profesor la Universitatea din Ottawa (Canada). În cercetările sale, el studiază modalitățile prin care reprezentările sociale participă la construirea realităților sociale, la instituirea și reproducerea puterii în societate. Profesorul Negură și-a publicat lucrările în Canada, Franța, Italia, Marea Britanie și alte țări.
